1,786 matches
-
diferență între scăderea ponderală intențională, voluntară și cea involuntară, aspecte ce ar putea avea implicații majore asupra mortalității ca unic parametru evaluat. Este recunoscut faptul că la vârste înaintate scăderea ponderală este cel mai frecvent involuntară. Procesul reflectă de fapt coexistența unor afecțiuni asociate, ceea ce face dificilă estimarea efectului pe care l-ar putea avea modificarea voluntară în greutate la această categorie de vârstă (41). Ca atare, rezultatele trebuie interpretate cu precauție, luând în considerare complexitatea individuală, precum și valorile-limită ale parametrilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
Eduard Kardeli și Milovan Djilas, al căror „stângism” exemplar era proslăvit de Jdanov și Malenkov, delegații sovietici. Comuniștii din Vest (precum și reprezentanții partidelor ceh și slovac, pe care critica Îi viza În egală măsură) au fost realmente luați prin surprindere. Coexistența pașnică, de felul celei pe care o urmăriseră ei În politica internă, nu mai era la ordinea zilei. O „tabără democratică antiimperialistă” (În cuvintele lui Jdanov) se forma și trebuia urmată o nouă linie de partid. De acum, Moscova le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a avut vreodată În Franța, mai ales În rândul necomuniștilor”. Atitudinea comunistă față de mișcările populare era strict utilitaristă: Mișcarea pentru pace nu a fost decât un simplu instrument al puterii sovietice - de aceea, În 1951 a trecut subit la tema „coexistenței pașnice”, conform tendinței din strategia internațională a lui Stalin. Între ei, comuniștii - mai ales cei din blocul estic - nu aveau decât dispreț pentru iluziile tovarășilor de drum. Când suporterii Mișcării pentru pace (predominant francezi, italieni și indieni) vizitau democrațiile populare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capitale divizate, Berlin. Acum, când viitorul imediat al Germaniei fusese rezolvat, ambele părți au Început să se ocupe de conflicte și tensiuni secundare. Noua generație de la Kremlin, În special Nikita Hrușciov, și-a luat În serios misiunea de a promova „coexistența pașnică” În Europa; ea Împărtășea dorința americanilor de a minimiza riscul unor confruntări viitoare. A doua zi după semnarea Pactului de la Varșovia, cele patru puteri ocupante au semnat un tratat privitor la Austria. Aceasta urma să fie independentă și neutră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe liderii moscoviți poststaliniști Într-o poziție contradictorie. Ca patrie a revoluției anticapitaliste, ei Își afirmau mai departe ambițiile incendiare și insistau asupra autorității nezdruncinate a Partidului, În URSS și statele-satelit. Pe de altă parte, Kremlinul a continuat să favorizeze coexistența cu puterile occidentale - și cu propriii săi cetățeni. Perioada Hrușciov a adus ameliorări reale. Din 1959, Cursul scurt al lui Stalin a Încetat să mai constituie principala sursă a istoriei sovietice și teoriei marxiste 1. Domnia terorii a luat sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
profundă. Aceasta se datora fără Îndoială legăturilor cu Germania de Vest. Dar mai exista o explicație: RDG - un stat apărut accidental, fără istorie sau identitate - putea pretinde cu oarecare credibilitate că adevărata sa raison d’être era pacea sau măcar „coexistența pașnică”. Dar RDG era și cel mai militarizat și militarist dintre statele socialiste: Începând cu 1977, În școlile est-germane fuseseră introduse „Studiile militare”, iar Mișcarea Tinerilor (de stat) avea un caracter paramilitar, neobișnuit chiar și după standardele sovietice. Tensiunea rezultată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Axei la aliat democratic 57; tratamentul angajaților din industrie 381; tratamentul colaboraționiștilor implicați 60 Iugoslavia; Acordurile de la Dayton 618-619; ajutorul acordat de Occident 168-169; atacul asupra Sloveniei 615; ca excepție a planurilor sovietice postbelice 171; cheltuieli pentru apărare 169; coexistența etnică 610; crize economice 612; devotamentul față de bolșevism 139; dezmembrarea 583, 607-625; dialecte 610; epurare etnică 616-618, 620; Frontul Popular 139; Grupul de Contact 621; harta (1945-1991) 609; hiperinflație 612; Împrumuturi 168-169; masacrul de la Srebrenica 618; masacrul ustaș 615-616; partide
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se transforma în imperiu. Economia mondială europeană este prima care a evoluat spre un sistem mondial nonimperial, diferit de imperii, adică bazat pe o piață mondială, nu pe tribut ca mijloc de extragere a surplusului. Aceasta nu exclude însă ideea coexistenței economiei mondiale și imperiilor mondiale cel puțin în epoca modernă timpurie. În plus, este posibil ca dinamismele imperiale să supraviețuiască în anumite state, dar, de regulă, acestea sunt supracoordonate (învăluite) de dinamismele „economiei mondiale”. „Statele centrale” luptă împotriva altor „state
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor trebuiau să recurgă la o serie de concesii reciproce în relațiile cu Moscova și Europa de Est, cu condiția ca aceste contacte să nu amenințe securitatea lumii libere 785. CSN 5602/1 anticipa acceptarea ulterioară de către guvernul american a conceptului de coexistență pașnică, ca fundament al relațiilor Est-Vest. Europa de Est Politica Washingtonului față de țările-satelit din estul Europei nu a fost afectată de schimbarea politicii fundamentale de securitate națională a Americii. Prima revizuire a CSN 174, care a avut loc în luna iulie 1954
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru care a și anunțat că ele vor sta de-acum la baza relațiilor între România și țările comuniste și noncomuniste. Pe 23 august, la cea de-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al doilea contract cu Moscova, care confirma faptul că până la sfîrșitul anului aveau să fie închise toate sovromurile, cu excepția a două814. Apostol, noul prim-secretar al partidului, arăta, în noiembrie, că dizolvarea sovromurilor este în spiritul aderării Moscovei la o coexistență pașnică și mai ales la principiile egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne ale altor state 815. Raporturile primite de la Shantz, de la Legația Americană din București și anunțurile publice ale lui Gheorghiu-Dej au pus guvernul american în situația de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste, fiind îmbrățișate și de participanții la Conferința Solidarității Popoarelor Afro-Asiatice, de la Bandung, Java, din aprilie 1955. Bucureștiul urmărea în continuare ofensiva pacifistă a Moscovei, cu scopul de a-și atinge propriile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării, care a durat cinci ore, a anunțat că Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici au devenit membri plini ai Biroului Politic 845. Expunerea obiectivelor naționale pe care o făcuse Gheorghiu-Dej a fost înțeleasă cum nu se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva lui Mao, care era un stalinist și un adept al cultului personalității. Și satelitul Sputnik a contribuit la conflictul chino-sovietic. Această realizare le-a dat sovieticilor încredere în ei înșiși și i-a încurajat să conceapă un program de coexistență pașnică. Pentru Mao, satelitul Sputnik era o dovadă a superiorității comunismului asupra capitalismului. După părerea lui, sovieticii greșeau prin faptul că nu exploatau această realizare spațială. Divergențele de opinie au ieșit clar în evidență la cea de-a 40-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
retragă trupele din România. În martie 1958, i-a trimis pe Stoica, Bodnăraș și pe noul ministru de Externe, Avram Bunaciu, la Hanoi și Beijing. Profitînd de divergențele chino-sovietice, aceștia au expus contradicțiile inerente politicii externe a Moscovei. Sovieticii propovăduiau coexistența pașnică, dar aveau trupe pe alte teritorii 913. Gheorghiu-Dej a continuat să-i someze să-și retragă trupele și în cele din urmă, pe 24 mai, Moscova a acceptat 914. Motivele pentru care sovieticii au acceptat s-o facă rămîn
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aflat că sovieticii construiau baze de lansare a rachetelor în Cuba. Criza ce a decurs de aici a adus Uniunea Sovietică și Statele Unite la un pas de dezastrul nuclear și a încurajat cele două superputeri să pornească pe calea unei coexistențe pașnice. Pe 19 decembrie 1962, Nikita Hrușciov a trimis președintelui o notă prin care revenea la ideea interzicerii experiențelor nucleare pusă pentru prima dată în discuție de către prim-ministrul Marii Britanii, Macmillan, și președintele Eisenhower. Hrușciov arăta că prin criza cubaneză
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Importanța declarației consta în natura ei publică. În esență, era o însumare a eforturilor lui Gheorghiu-Dej de a asigura României mai multă independență față de Moscova. Declarația menționa, printre altele, conflictul chino-sovietic și "Tratatul de la Moscova" și era un apel la coexistență pașnică, denuclearizare în Balcani și dezarmare mondială. Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
octombrie 1964, România și-a redus unilateral forțele armate de la 240.000 de oameni cu 20.000 și a redus durata serviciului militar de 24 de luni la 18. 1172 Astfel, România economisea bani și își materializa chemarea la o coexistență pașnică. Bucureștiul a mers și mai departe, pretinzînd că partea lui din bugetul Pactului de la Varșovia este excesivă. Prin aceste plîngeri, românii au reușit să-i determine pe sovietici să-și reducă semnificativ misiunea militară de legătură de la București. Pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Redactorilor de Presă din New York City, de pe 7 octombrie, Johnson a promis să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre perspectiva mai largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
competent în industriile producătoare de bunuri de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o clipită, "într-o răsuflare", ci chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică externă conflictuală nu era compatibilă cu îmbunătățirea nivelului de trai al consumatorului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țin de specializarea și eficientizarea procesului de învățare, nu a dus la înlocuirea subită a tipului de carte didactică dominantă până atunci. Astfel că perioadele aferente dominației unui anumit tip de carte școlară sunt interpunctate de faze tranziționale, marcate de coexistența celor două. Abecedarul va înlocui ireversibil bucoavna, semnalând un moment de răscruce în evoluția literaturii didactice românești, doar după ce își va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății românești a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din perioada interbelică etalează un naționalism critic, în care excesele interpretative ale naționalismului romantic sunt drastic temperate. Coexistența unor multiple manuale școlare de istorie națională face ca discursul epocii să capete accente de polyglossia. În ciuda evantaiului destul de divers al discursurilor, există o serie de note comune. În primul rând, evidentă este europenizarea istoriei naționale românești prin integrarea acesteia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]