1,892 matches
-
religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 și repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea nașterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfințesc colaci și alte alimente, goștii (oaspeții) sunt primiți la cină și apoi invitați la joc (horă); petrecerea continuă și în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-VIII învață copiii din sat instruiți de un corp
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află în apropiere de "drumul mare" care străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânăra se pregătește cu mâncare, dar și cu prăjituri. Un moment foarte important al obiceiului este coacerea colacului cel mare. Acesta urmează să fie dăruit băiatului pentru care fata nutrește sentimentele de iubire și cu care visează să se căsătorească“, explică Dumitru Hriscu. Din acest motiv, colacul trebuie să fie cât mai frumos. În caz contrar, alesul inimii
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și cu prăjituri. Un moment foarte important al obiceiului este coacerea colacului cel mare. Acesta urmează să fie dăruit băiatului pentru care fata nutrește sentimentele de iubire și cu care visează să se căsătorească“, explică Dumitru Hriscu. Din acest motiv, colacul trebuie să fie cât mai frumos. În caz contrar, alesul inimii riscă să fie luat în râs de ceilalți flăcăi, care îi reproșează că și-a ales o fată certată cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă ca tânăra să
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept plată „câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și chemătoarele aveau calitatea de domnișori și domnișoare de onoare și îi însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este blocat de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o piatră mare, până ieșea murdăria din ele, instrument popular care permitea utilizarea înlocuitorilor detergenților actuali, - potricală - piesă cilindrică mică de fier, de formă cilindrică, ascuțită la un capăt pentru a face găuri în piele, de exemplu la opinci, - prescură - colac de dus la biserică, - pricoițe - pături/cergi groase din lână, albe sau colorate, folosite pentru acoperit în timpul somnului noaptea, - primură - panglică, - proboade - basmale, - proțap - piesă de la car, - pupi - plăcintă la tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca. 2
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
drac” sau chiar și mai rău. Mireasa stropește cu busuiocul muiat în apă în patru părți, apoi aruncă boabe de grâu în sus, iar oamenii se reped să le prindă, deoarece ele semnifică rodnicia. La fel se procedează și cu colacul; toți se reped să-l prindă, apoi îl impart între ei și-l mănâncă. Dacă colacul este prins de un bărbat, primul copil pe care-l va naște va fi băiat, iar dacă îl prinde femeie, mireasa va naște prima
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
apoi aruncă boabe de grâu în sus, iar oamenii se reped să le prindă, deoarece ele semnifică rodnicia. La fel se procedează și cu colacul; toți se reped să-l prindă, apoi îl impart între ei și-l mănâncă. Dacă colacul este prins de un bărbat, primul copil pe care-l va naște va fi băiat, iar dacă îl prinde femeie, mireasa va naște prima dată fetița. Dacă nu-l prinde nimeni, îl aruncă încă de două ori, până va fi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-l va naște va fi băiat, iar dacă îl prinde femeie, mireasa va naște prima dată fetița. Dacă nu-l prinde nimeni, îl aruncă încă de două ori, până va fi prins. In cazul în care nici a treia oară colacul nu este prins de cineva, e semn că tinerii nu vor avea copii.( Zamfira Brândaș). După aceea se intră la masă. Mireasa are grijă ca în timp ce se așază la masă să treacă prin fața mirelui, pentru ca ea să fie întotdeauna cea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ni-o gătit”. Incepe servitul mesei. Mai de mult se servea la nuntă țuica, vin sau „cider” - un suc fermentat din mere sau pere padurețe. Mâncarea era alcătuită din „zeamă” de „păsulă” boabe, „curitiu umplut cu pisat” și „coci” sau colac. Cine dorește pune un copil în brațele miresei, iar aceasta îi dăruiește un coc legat cu o fundiță, semn că va iubi copiii. Până nu de mult se fura mireasa iar nașii trebuiau s-o răscumpere. In ultima vreme se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă, pentru a nu rămâne cu „amorțelile” mortului în picioare. Sicriul este lăsat în groapă și după ce a aruncat preotul pământ cu cazmaua în formă de cruce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la dorință, plătind pentru fiecare. Corinda fetei este mai bine plătită decât celelalte. După terminarea corinzii gazda de corinzi face semn „hididușului” să cânte iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Corinda fetei este mai bine plătită decât celelalte. După terminarea corinzii gazda de corinzi face semn „hididușului” să cânte iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
corinzi face semn „hididușului” să cânte iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Treime), de către patriarhul biblic Avraam. Urmează o masă la care copii primesc diferite ,atenții": biscuiți, bomboane și ,colarezi" (făina fiartă în lapte și îndulcită cu zahăr). În sat mai există și obiceiul mersului cu ""împărțanie"". Acesta constă în împărțirea de colaci făcuți după anumite rânduieli, astăzi cunoscute de tot mai puține femei, cu denumiri precum: Drept Dumnezeu, Năpuroșnie, căpițele, boboroade, date ca milostenie pentru cei adormiți, după ce, mai întâi, s-a trecut cu ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Ajunul Crăciunului, copii dar și adulții merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie după caz. Acest obicei încă se mai păstrează chiar dacă a mai suferit mici adaptări. După ce se încheie colindatul, se pregătește un colac sau pâine învelită într-un ștergar (prosop) alături de care se dăruiesc și obiecte vestimentare sau de altă natură. Ajunși la destinație, se rostește în limba ucraineană sau română cuvintele: "bună seara sfânta seară, m-a trimis mama și tata cu
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
din miere, biscuiți, pesmet, coji de portocală și lămâi, nuci, esențe etc.) și "ozvar" (compot din fructe autohtone uscate la soare în timpul verii, uneori se adaugă și câteva boabe de orez). După ospăț la plecare ei primesc de asemenea un colac sau pâine, un prosop și câte ceva pentru fiecare membru din familie (ciorapi, batiste, săpunuri, etc). De regulă parinții duc vecera la nașii de cununie, iar copii la bunici și la nașii de botez.
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, desi denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul, Zugreni Limite: Relief: Altitudinea medie:1100 m Comună Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriței (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău). Localitatea este traversata de răul Bistrița, care
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
din Ținutul Secuiesc este cozonacul secuiesc sau pe numele originală "kürtös kalács", ce se poate găsi aproape în toate orașele mari din România. Importanța acestei mâncări în viața comunității o reprezintă faptul că exist mai multe legende care povestesc originea colacului: Secuii vazând ca tătarii se apropie din ce în ce mai mult, au luat decizia de a se ascunde. Unii s-au retras în munți, alții și-au găsit refugiu în pesterile Budvár și Rez. Neputând ataca astfel pe secuii ascunși în munti, tătarii
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
mai rezistă de foame și vor ieși din peșteră. A trecut destul de mult timp când odată atât secuii, cât și tătarii au rămas fără merinde. Atunci o secuiancă a adunat toată faină rămasă, a amestecat cu cenușă și a prăjit colaci uriași pe care le-au agățat pe prăjine și le-au aratat tătarilor, care au plecat supărați. Biserica unitariană fortificată din Dârjiu este un monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV, una din cele șase biserici fortificate din Transilvania
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]