KorAP: Find »[drukola/base=colac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...76 >

1,893 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de față. Starostele le "taie

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
dea Dumnezeu toate cele bune și spor din rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în sân, zicând: "Să fiți cu îndemn la lucru, ca albina, / Îmbrăcați ca iarna, / Frumoși ca primăvara, / Înfocați ca vara, / Plini de roade

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și o lumânare (Bucovina) 313, sau, când sunt Alexiile, se aprinde o lumânare pe locul unde a murit omul pentru "curățire și sfințire" 314. 4. AERUL Mediator între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă nașilor patru colaci, a doua zi de Paști sau în altă zi din an, pentru ca viața pruncului să fie îndelungată și "precum e colacul rotund și deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă nașilor patru colaci, a doua zi de Paști sau în altă zi din an, pentru ca viața pruncului să fie îndelungată și "precum e colacul rotund și deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
an, pentru ca viața pruncului să fie îndelungată și "precum e colacul rotund și deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!"375 În Joia Mare, de dinainte de Paște, în Bucovina, se trimit pe la case, de sufletul morților, sticle sau ulcele, pline cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu Moldovei, se umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de sufletul morților, sticle sau ulcele, pline cu apă proaspătă, cu câte un colac și o lumânare. În comuna Fundu Moldovei, se umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc căni cu apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc căni cu apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sănătatea) / Ce ne-ați dat să ne luați (boala) . Că nu putem să răbdăm, / Că suntem creștine și botezate!" Se spală, apoi, cu apă din fântână, beau puțin din acea apă și aruncă, în fântână, un ban de argint, un colac gătit în casă, o lumânare, flori și fire de bumbac.392 În cadrul unei ceremonii de inițiere, desfășurată de Înălțare, "legatul călușului", apa are rol de consacrare; vătaful, alegându-și noii călușeri, pleacă, în ziua de Ispas, la nouă hotare și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
a rupt în cinci / Și-a dat la voinici, / La feciori cu opinci; / Iar cât a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care moare și renaște, o dată cu timpul profan. Colacul celor 12 zile a-temporale, dintre Crăciun și Anul Nou, poate avea formă de cerc, potcoavă, stea, de păpușă și de cifra 8, simbolizând soarele

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care moare și renaște, o dată cu timpul profan. Colacul celor 12 zile a-temporale, dintre Crăciun și Anul Nou, poate avea formă de cerc, potcoavă, stea, de păpușă și de cifra 8, simbolizând soarele, luna și stelele de pe cer și reprezentând trupul antropomorf al divinității indo-europene și creștine, sau

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
antropomorf al divinității indo-europene și creștine, sau având forma unui cerc umplut, fără gaură la mijloc, ilustrând divinitatea neolitică, geomorfă, dar mai poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă o gospodină poate lua

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
umplut, fără gaură la mijloc, ilustrând divinitatea neolitică, geomorfă, dar mai poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă o gospodină poate lua aluat din acesta dospit, de la trei case, și-l mănâncă împreună cu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ai casei, fără să piardă vreo firimitură, atunci, se zice, că acea femeie va avea parte de cloște multe care vor scoate pui mulți pe care uliul nu-i va putea atinge. Tot în Bucovina, fac așa-numitul "creciun", un colac în formă de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
scoate pui mulți pe care uliul nu-i va putea atinge. Tot în Bucovina, fac așa-numitul "creciun", un colac în formă de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care s-a pus în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata pe care s-a pus colacul, o ridică asupra pomilor și strigă: Cum e cuptorul și lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii ,plini de poame."407 Ca și în Bucovina, și în alte țări europene, cum ar fi Suedia și Danemarca, colacul de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pus colacul, o ridică asupra pomilor și strigă: Cum e cuptorul și lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii ,plini de poame."407 Ca și în Bucovina, și în alte țări europene, cum ar fi Suedia și Danemarca, colacul de Crăciun se păstrează până primăvara, atunci fiind sfărâmat și amestecat cu grâul de sămânță, pentru ca recolta să fie bogată.408 Pentru descătușarea din îndărătnicia iernii, în ziua de 40 de sfinți, pe 9 martie, cum au trecut Zilele Babei

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
cu mâna, iar, o dată adus acasă, nu se pune niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
biserică", adus din munte, pe care îl așază într-o groapă făcută în pământ. Când se aud clopotele bisericii, vestind vecernia, se aprinde bradul și se strigă: Hai la focul lui Sumedru". În timpul în care flăcările se mistuie feemeile împart colaci celor prezenți, iar copiii sar peste foc pentru a fi sănătoși tot anul.439 Focurile de Sâmedru se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
cunună pe fugiți, / Este-un popă între fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]