2,821 matches
-
această dramă, nu numai la rememorarea, ci și la retrăirea ei. Nu întâmplător, în unele regiuni ale țării, eroul din colindă care intervine pentru restabilirea ordinii cosmice nu este Arhanghelul Mihail sau Sf. Ilie, ci chiar flăcăul căruia i se colindă în acel moment (6, p. 113 ; 7, p. 70). Mai mult decât atât, actul colindării însuși este apotropaic : „Când nu se va mai colinda, atunci și el [Dracul] va ieși”, sună o credință bucovineană de la începutul secolului XX. „Dracii numai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
restabilirea ordinii cosmice nu este Arhanghelul Mihail sau Sf. Ilie, ci chiar flăcăul căruia i se colindă în acel moment (6, p. 113 ; 7, p. 70). Mai mult decât atât, actul colindării însuși este apotropaic : „Când nu se va mai colinda, atunci și el [Dracul] va ieși”, sună o credință bucovineană de la începutul secolului XX. „Dracii numai spre Crăciun și spre Anul Nou nu umblă și nici o altă necurățenie, căci se tem de băieți, că umblă atunci cu colinda” (44, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
darului” nu este specific numai colindelor românești. În forme aproape identice, el se bucură de o foarte mare răspândire și în colindele „pentru gospodar” ale ucrainenilor, bielorușilor și bulga- rilor (48, pp. 45-47). Motivul agapei divine, cu care se deschide colinda tip Furarea astrelor, prezintă totuși unele elemente specifice față de felul cum apare în alte tipuri de colinde. Prezența unei „mese mândre” nu trebuie să ne mire : Masă rotilată De bucate ’ndestulată De băuturi încărcată (21, p. 12). Reprezentarea raiului ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroului trezește (readuce la viață) prințesa și, odată cu ea, întreaga cetate. „Zona” în care se instaurase Haosul este astfel recosmizată și ordinea restabilită. în cadrul ceremonialului de sfârșit de an, rolul eroului din basm îi revine fie celui căruia i se colindă (care devine ad hoc eroul care trezește leul, fata etc., fiind inclus în chiar scenariul colindei), fie colindătorului, a cărui incantație are menirea de a trezi gazda sau chiar pe Dumnezeu și, odată cu el, întreaga natură : „Scoală, Doamne, nu dormi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toate exemplele citate mai sus, analogia scenariilor mito-rituale este evidentă : sfântul (eroul, omul) îl leagă și-l bate pe demon pen- tru a recupera obiecte furate sau pentru a-i smulge secrete deținute de acesta. Același motiv epico-mitic apare în colinda Furarea astrelor. Gestul Sfântului Ilie este unul magico-războinic : el lovește (cu fulgerul) și leagă (cu lanțul) demonul, pentru a recupera însemnele divine prădate de acesta din rai. Efectul este cel scontat. 7. Reinstaurarea ordinii cosmice Și-a luat [Sf. Ilie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre Sf. Ilie și Iuda și, de aceea, comentariul pe care îl face Mircea Eliade primului scenariu este, în bună măsură, valabil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituale s-au păstrat, de regulă, neschimbate de-a lungul secolelor și de aceea studierea lor este atât de profitabilă. Pentru a evita considerații care ar fi putut deveni prea generale sau strict teoretice, am ales ca obiect al analizei colinda tip Furarea astrelor (sau Prădarea raiului) nu numai pentru că este „una dintre cele mai răspândite colinde în toate provinciile româ- nești” (93, p. 362), dar și pentru deosebitele valențe mitice și semnificații simbolice care zac „ascunse” în urzeala scenariului ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să-și aleagă unul, „din vad în vad și din sat în sat și din casă-n casă”. Ajunși la „casa cea aleasă” (unde se colindă), care „Are d-un cocon/ Bun d-a-l pune domn”, oștenii îl cer părinților, dar mama se opune : „Noi nicicum l-om da,/ Că e mititel,/ Că e tinerel/ Și cam prosticel”. Oștenii promit însă că „cei bătrâni” îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu, Metamorfoze, VII, 219-235 ; vezi și Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51 ; Euripide, Medeea, 1321 ; Apollodorus, Bibliotheke, I, 9, 25). Puterile sale hidrometeorologice sunt nelimitate : ... când vreau, eu întorc spre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acesta este îmbrăcat de toți membrii familiei. În ce privește tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, și în Ludoș, ca în toată zona de sud a Transilvaniei, a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
le vând acele lucruri, iarăși pe bani. Așadar - am spus eu - această nevoie conduce în cetate la apariția precupeților. Sau nu precupeți îi numim pe cei care șed în piață îndeletnicindu-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei care, din pricina minții lor slabe, nu sunt vrednici să participe la treburile obștești, dar care, pe de altă parte, au destulă forță
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
efectul acestui fel copilăros de comportament al unor oameni care și-au uitat originea și natura reale. Trecutul apropiat este astfel discreditat nu numai moral și politic, dar și epistemologic. Trebuie să călătorești prin Egipt - așa cum o dată va trebui să colinzi pădurea Saint-Germain sau să observi munca proletariatului dintr-o filatură de bumbac din Anglia - pentru ca să ai șansa emancipării de prejudecățile acumulate de trecutul apropiat și purtătorii săi de cuvânt. c) Marele „interludiu” reprezentat de mitul demiurgiei universale expus de Timaios
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
clasa I. Beneficiar al unei burse, în 1878 fusese trimis, împreună cu Aristizza Romanescu, la Paris, pentru studii. Întors acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care colindă prin țară. După o călătorie în Apus, joacă din nou pe scena din București. În 1891, cu trupa Naționalului, el efectuează un temerar turneu la Viena. Bolnav de cancer, e trimis la Paris pentru a fi operat. Cu jocul său
MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
principal era destul de simplu și poate fi ilustrat printr-o frază dintr-o caracterizare pe care serviciile de spionaj românești i-au făcut-o liderului socialist Ernö Garami câțiva ani mai târziu: „Sub ocupația română, [Garami] se înapoiază la Budapesta, colindă în dreapta [și] în stânga pentru a deveni șef de guvern, cum însă - ca oricare maghiar imperialist - nu voia să știe de condițiile românești, mai cu seamă în ce privește frontiera, planul său de a forma guvern a rămas baltă“37. Mai există însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
colaborare cu poetul Kiss Jenő, tipărește mai multe volume de balade și colinde românești, selectarea textelor, studiile însoțitoare și notele aparținându-i. Volumele A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
de aur. Povești populare românești], București, 1964; Hej, zöld levél. Román népdalok [Foaie verde foicică. Cântece populare românești], îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
politice și sunt scrise cu încărcătură emoțională evidentă, poate chiar prea pătimaș. În poezia din volumul de debut, Colind târziu (1990), se face simțită o orientare pronunțat religioasă, imagistica fiind încărcată artificios și strident cu simboluri din textele biblice. SCRIERI: Colind târziu, Cluj-Napoca, 1990; Grădina internatului de fete, Cluj-Napoca, 1995; Ultimul refugiu, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Emil Mladin, Anotimpul Medeei, RL, 1994, 30; Adrian Țion, Patima revendicării adevărului, TR, 1995, 37-38; Poantă, Dicț. poeți, 87-88. Ct.C.
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
îi indică locul pentru mănăstire, iar celălalt zugrăvește sfârșitul tragic al meșterilor. În evoluția versiunii românești s-a scos în evidență existența a două straturi deosebite: unul arhaic, întâlnit numai în Transilvania - unde mitul zidirii apare întrupat și în legendă, colindă și chiar în cântecul de lume -, și altul mai nou, cuprinzând variantele moldo-muntene. Acestea din urmă se disting printr-o realizare artistică desăvârșită. Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
cunoscuți. Aproape număr de număr se publică poezii de D. Florea-Rariște, A. G. Delafântânele și Eusebiu Camilar, ultimul, cel mai important, semnând poemele Bucurie, Sonet, Cântec de întristare, Rămas bun. Dintre prozatori se detașează, prin frecvența colaborării, Neagu C. (cu povestirile Colindă, Cândva, Icoană, Fragment), alături de care se pot reține numele lui D. Florea-Rariște, cu un fragment din romanul Conjugarea perifrastică, Dimitrie Gherasim, cu fragmente din nuvela Miron Costin, I. Gherasim, cu nuvela Urcuș spre lumină, Vasile I. Cataramă, cu două schițe
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
situația de a colabora cu autorul, acesta neimpunând, ci doar propunând un univers liric posibil: Poemia. Există însă în lirica lui H. și piese de o reală melodicitate incantatorie, unde învestitura simbolică a cuvântului capătă valențe estetice deosebite (Lămpi, Izvod, Colinde I, II, III). Deși în aparență nu are de-a face cu literatura, lucrarea Medicul familiei. Terapie cognitivă (Carte de învățătură pentru toate vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește aici o
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
Văcarea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui L. a fost marcată de două experiențe, una fericită și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător; aici a întâlnit sălbăticiuni, ciobani cu turme de oi, rapsozi populari, un tărâm feeric, protejat de expansiunea civilizației și marcat de ritmurile cosmice ale succesiunii anotimpurilor. Însă la școală copilul ia contact cu o realitate
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
cronici și recenzii de D. Nanu, Adrian Hurmuz, George Alexian, Tudor Șoimaru, Ion Barbu (Dualismul psicologiei ariene, 24/1921), Alfred Moșoiu. La rubrica „Mișcarea literară”, D. Nanu și Alfred Moșoiu trec în revistă titlurile și manifestările literare din străinătate, iar „Colindând prin expoziții” cuprinde cronici plastice semnate de Alfred Moșoiu și A. Agnese. Nu sunt neglijate nici traducerile: Șerban Bascovici tălmăcește, în mai multe numere, din Istoria naturală a lui Jules Renard, sunt prezenți cu transpuneri D. Caselli, Ștefan Demetrescu (din
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni. După procesul Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]