8,620 matches
-
de elevi din afara spațiului școlar respectiv. Evaluările externe îndeplinesc mai multe scopuri (cf. Radu, 2000, p. 123): - obținerea de informații privind pregătirea elevilor la anumite discipline într-un moment dat al școlarității și respectiv privind calitatea învățământului în raport cu anumite standarde; - compararea rezultatelor unei promoții în raport cu cele precedente, evidențiindu-se progresul sau regresul din anumite puncte de vedere; - punerea în evidență a domeniilor în care este necesar să se intervină pentru a se îmbunătăți procesul de învățământ; - verificarea indirectă și aprecierea activității
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și aprecierea activității cadrelor didactice, a calității pregătirii acestora; - orientarea activității pedagogice înspre obiective prioritare la un moment dat; - reglarea conduitelor didactice ale profesorilor privind relaționarea la noi conținuturi, metode inedite, mijloace de învățământ recent intrate în practica didactică etc.; - compararea și ierarhizarea diferitelor unități școlare; - perfecționarea cadrelor didactice în perspectiva evaluării corecte și obiective; - autoreglarea întregii conduite didactice a educatorilor din sistem; - structurarea și oferirea autorităților școlare a unei norme obiective, a unui etalon pe baza căruia să fie evaluată
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bine; prima strategie vizează în principal evaluarea rezultatelor, având însă efecte reduse asupra îmbunătățirii procesului, pe când a doua strategie are drept scop ameliorarea lui, scurtând considerabil intervalul dintre evaluarea rezultatelor și perfecționarea activității; în evaluarea sumativă se apreciază rezultatele, prin compararea lor cu scopurile generale ale disciplinei, iar în evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a elevilor, pe când evaluarea formativă are funcția prioritară de clasificare, dar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
produselor asupra cărora se realizează evaluarea; - modul de definire a sarcinii, consemnelor, regulilor de respectat, timpului acordat, lucrărilor de referință indicate; - modalitatea de corectare a probelor (număr de idei, de răspunsuri corecte, de erori, de calități sau defecte); - modul de comparare a lucrărilor între ele sau de raportare la un criteriu de referință; - modul de comentare, semnificare și justificare a ierarhiei stabilite; - posibilitatea de a nu lua în calcul toate valorile la care se ajunge în realizarea unei viziuni medii, de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tendința să-i evalueze și pe elevii săi cu același grad de așteptări. g) Efectul de contrast. Apare prin accentuarea a două însușiri contrastante care survin imediat în timp și spațiu. În mod curent, profesorii au tendința să opereze o comparare și o ierarhizare a elevilor. Se întâmplă ca, de multe ori, același rezultat să primească o notă mai bună dacă urmează după evaluarea unui rezultat mai slab (în sensul că, după o lucrare slabă, una bună pare a fi și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
necesar, de asemenea, un efort de pregătire minuțioasă, teoretică și practică, pe baza căruia se dimensionează aceste instrumente. Nu-i mai puțin adevărat că trebuie multă precauție în legătură cu transferabilitatea lor dintr-un spațiu cultural în altul (și, de aici, caducitatea comparării unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de cercetare. Procedurile implică în mod tradițional sugestia de relaxare, deși relaxarea nu este necesară pentru hipnoză și se pot folosi o varietate de sugestii, inclusiv aceea de a deveni mai alert. Sugestiile care permit evaluarea gradului de hipnoză prin compararea răspunsurilor cu scale standardizate se pot folosi atât în mediul clinic cât și în cercetare. În timp ce majoritatea indivizilor sunt responsivi la cel puțin unele sugestii, scorurile pe scalele standardizate variază de la înalt la neglijabil. În mod tradițional scorurile sunt grupate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mai târziu la Epicur, ci chiar a plăcerilor. Din negarea anumitor plăceri apare o altă plăcere mai fină, mai subtilă, mai densă: doar filosoful o poate cunoaște. 4 Plăceri care țin de a avea, plăceri care țin de a fi. Compararea anumitor texte permite o mai bună înțelegere a funcționării interioare a gândirii cinice. Sigur, Antistene asimilează plăcerea cu răul suveran, el ne îndeamnă să ne ferim de toate plăcerile, oricare ar fi ele, și stigmatizează voluptatea identificată cu slăbiciunea. Numai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi, 1968). Prima operează cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
normate - T, H sau Z). Portretul fazic ne dă posibilitatea să surprindem constantul la nivel individual, ca tendință legică a variației în timp a stării generale a sistemului personalității, și să sporim astfel valabilitatea predicției și, respectiv, a avizului psihologic. Compararea între ele a profilurilor de stare pune în evidență semnul ascendent (optimizator, antientropic) sau descendent (perturbator, entropic) al variațiilor (transformărilor) și amplitudinea acestora. Acești doi indicatori au o valoare diagnostico-prognostică deosebită și luarea lor în considerație este obligatorie în analiza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
acest unghi. Stabilirea și formularea diagnosticului și, respectiv, a prognosticului se fac exclusiv prin raportarea rezultatelor subiectului în cauză la etaloanele și baremele „populaționale”, ceea ce este, evident, insuficient pentru a satisface criteriul veridicității și valabilității. Se impune și operația de comparare a subiectului cu sine însuși, în momente diferite din timp și în situații diferite. Formularea avizului se face în manieră categorică („apt” sau „inapt”), ceea ce plasează măsurarea și predicția în punctul de certitudine maximă, fapt frecvent contrazis de realitate, psihologul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
peste profilul aptitudinal al ocupației. În funcție de diferența dintre cele două profiluri se poate stabili măsura în care, din punct de vedere aptitudinal, o anumită persoană corespunde unei profesii sau unei mulțimi de profesii. Pentru a oferi maximum de ajutor consilierului, compararea profilului aptitudinal al individului cu profilurile aptitudinale ale profesiilor se face în mod automat de către calculator, astfel: nivel 0 - se selectează acele profesii care corespund exact profilului aptitudinal al individului; nivel 1 - se selectează acele profesii care presupun aptitudini cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de vedere aptitudinal, se află față de profesii ce solicită aptitudini peste nivelul aptitudinilor sale. Consilierea se va orienta, în acest caz, spre stabilirea modalităților prin care aceste diferențe se pot eventual compensa, pentru a îndeplini cu succes astfel de ocupații. Compararea profilului aptitudinal individual cu profilul aptitudinal al ocupației va avea, în general, următoarea formă grafică (figura 1). Pe baza comparării celor două profiluri procesul de orientare și consiliere profesională devine mult mai riguros și mai eficace. Figura 1. Compararea nivelului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
caz, spre stabilirea modalităților prin care aceste diferențe se pot eventual compensa, pentru a îndeplini cu succes astfel de ocupații. Compararea profilului aptitudinal individual cu profilul aptitudinal al ocupației va avea, în general, următoarea formă grafică (figura 1). Pe baza comparării celor două profiluri procesul de orientare și consiliere profesională devine mult mai riguros și mai eficace. Figura 1. Compararea nivelului aptitudinal individual cu nivelul unei meserii Stabilirea profilului aptitudinal individual se face prin combinarea scorurilor la testele aferente aptitudinilor. Performanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ocupații. Compararea profilului aptitudinal individual cu profilul aptitudinal al ocupației va avea, în general, următoarea formă grafică (figura 1). Pe baza comparării celor două profiluri procesul de orientare și consiliere profesională devine mult mai riguros și mai eficace. Figura 1. Compararea nivelului aptitudinal individual cu nivelul unei meserii Stabilirea profilului aptitudinal individual se face prin combinarea scorurilor la testele aferente aptitudinilor. Performanța la fiecare test se exprimă într-un scor care este raportat apoi la o anumită clasă normalizată sau nivel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru fiecare aptitudine a fost făcută pe baza analizei factoriale. O dată stabilit nivelul fiecărei aptitudini se stabilește profilul aptitudinal al individului, luând în considerare, prin conjuncție logică, toate aptitudinile evaluate. Acest profil se compară apoi cu profilul aptitudinal al ocupațiilor, compararea făcându-se, așa cum am arătat, pe etape. Am considerat aptitudinile nu punctual, ci în conjuncție logică, deoarece performanța profesională nu e dată de aptitudini punctuale, ci de combinarea și compensarea lor reciprocă. Demersul descris mai sus poate fi reprezentat succint
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În tabel sunt trecute ponderile pentru fiecare test în cele două versiuni: lungă și scurtă. La versiunea scurtă nu am mai luat în considerare performanțele de timp de reacție și capacitate decizională, care nu au corespondent în profilurile ocupaționale. Matching-ul/compararea profilului individual cu profilul aptitudinal al ocupației se face luând în considerare aptitudinile 1-6 pe baza mediei ponderate la fiecare aptitudine. Aptitudinile 7 și 8, rapiditatea în reacții și capacitatea decizională, apar în profilul aptitudinal individual al unei persoane, dar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
apreciabilă distanță temporală, și anume doi ani (Neptun, 2002; Călimănești, 2004). La aceste întruniri științifice de aleasă ținută se adaugă sesiunile științifice ale universităților de stat sau private, însă, în ansamblu, frecvența întrunirilor științifice poate fi considerată foarte scăzută. Pentru comparare, amintim faptul că revista științifică germană Psychologische Rundschau (51. Jahrgang/Heft 1/2000 - Offizielles Organ der Deutschen Gesellscaft für Psychologie) își anunța cititorii că, în cursul anului 2000, Societatea Germană de Psihologie a programat 80 de întruniri științifice. Comparația cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și de specialitate, abilități și experiență în domeniu. Dacă încercăm o suprapunere a temelor conținute în cele două chestionare (1994-1995 și 2003-2004), se observă că s-au obținut răspunsuri care pot fi decodificate „în oglindă”, tocmai pentru a realiza o comparare în dinamica fenomenelor din munca diplomatică. La microstudiul recent (2003-2004) - lotul II - au participat 64 de subiecți, 15 bărbați și 49 de femei, cu vârste cuprinse între 23 și 50 de ani (media vârstei lotului fiind 32 ani). Dorim să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău Universitatea din Oradea, FEFS Cuvinte cheie: indicele de corpolență, exercițiu fizic, alimentație. Rezumat Studiul prezintă valorile indicelui de corpolență a studenților de la Universitatea din Oradea. Compararea valorilor calculate ale studenților de la Facultatea de Educație Fizică și Sport cu ale studenților de la celelalte facultăți, scoate în evidență necesitatea adoptării unei vieți cotidiene echilibrate atât din punct de vedere al alimentației cât și al preocupărilor zilnice privind practicarea
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
următoarele responsabilități:- trebuie să planifice sau să impulsioneze programele și obiectivele; trebuie să gestioneze (să organizeze) resursele existente, pentru a face posibilă traducerea în practică a planurilor; motivează pe supervizați în obținerea de rezultate performante; controlează activitățile în curs prin compararea rezultatelor cu planul inițial și realizează intervenții, rezultând corectarea abaterilor; comunică atât cu managementul, cât și cu supervizații, prin transmiterea de informații factuale și menținerea permanentă a contactului în ambele direcții; contribuie la rezolvarea problemelor, îndeosebi a celor procedurale; participă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
p. 145-155). Studies in personality, 1961, Helt Rinchart and Winston, London. Compusă, în viziunea lui Allpert, din: conștiința „imperativă” (care constă în adaptarea de către personalitate a cerințelor, obiceiurile etc. ambianței sociale) și conștiința „optativă” (conștiința de sine, „Propriumul”), care permite compararea și corelarea valorilor și exigențelor externe cu sistemul propriu de valori și exigențe morale. A dynamic theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează asupra persoanei. Aceasta din urmă (valența) poate avea un caracter pozitiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
O etapă deosebit de importantă o constituie evaluarea posturilor, activitate prin care se realizează amplasarea acestuia În sistemul de salarizare, urmărindu‑se reducerea și chiar eliminarea aprecierilor subiective, arbitrare, În stabilirea nivelului salarial prin introducerea unor elemente obiective În metodologia de comparare a activităților specifice fiecărui post. Scopul evaluării Îl constituie așadar ierarhizarea argumentată a posturilor, În baza căreia să se poată realiza o structură rațională și acceptabilă de salarizare. Caracteristicile semnificative care trebuie evidențiate În activitatea de evaluare a posturilor sunt
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
evaluare; prin evaluarea posturilor nu trebuie să se determine niveluri de salarizare, ci să se asigure elemente concrete, obiective pentru conceperea unei grile de salarizare. Pentru evaluarea posturilor, literatura de specialitate prezintă următoarele metode mai importante: ierarhizarea posturilor; clasificarea posturilor; compararea factorilor; metode de clasificare prin punctaj și performanță. Ierarhizarea posturilor constă În alegerea unui eșantion reprezentativ de posturi (etalon) pentru care se Întocmesc fișe de descriere, apoi se compară pe baza datelor din descrierea făcută fiecăruia și se ierarhizează În funcție de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
se Întocmesc fișe de descriere, apoi se compară pe baza datelor din descrierea făcută fiecăruia și se ierarhizează În funcție de gradul de importanță apreciat. Această activitate se realizează de două echipe În paralel, stabilindu‑se o ordine definitivă de ierarhizare, prin compararea rezultatelor obținute de fiecare. Celelalte posturi sunt cuprinse În scala de ierarhizare, folosindu‑se criteriul similitudinii. Metoda aceasta are avantajul că este ieftină, simplă și ușor de aplicat și dezavantajul că se bazează pe aprecierile subiective ale evaluatorilor, pe cunoștințele
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]