KorAP: Find »[drukola/base=compasiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...127 >

3,155 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

îi unește cu victima. Ei vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care suferă va rămâne obiectul aceleiași solicitudini sociale ca și în trecut" (p. 258). Toate demonstrațiile de atașament, de compasiune, de ascultare activă/ empatică/necondiționată, de înțelegere și de răbdare/cumpătare au sensul prezentării integrării sociale a celui care suferă (idem, p. 260). Rușinea este o emoție ce ține în mare măsură de educație și de respectul de sine. De

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
poate fi într-adevăr sigură de cealaltă, care poate susține mâine că nu mai are chef să-și împartă viața cu celălalt și să rămână împreună" (pp. 136-137). Prin urmare, în dragoste, pierderea este întotdeauna posibilă. Nu există siguranță absolută. Compasiunea Cea mai pură și cea mai înaltă formă a iubirii este compasiunea. Ea este o emoție "profund omenească, ce dezarmează critica și triumfă asupra sarcasmului. Ea îi înnobilează pe cei care o încearcă, trezește în ei prospețimea sentimentelor, bulversează diferențele

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nu mai are chef să-și împartă viața cu celălalt și să rămână împreună" (pp. 136-137). Prin urmare, în dragoste, pierderea este întotdeauna posibilă. Nu există siguranță absolută. Compasiunea Cea mai pură și cea mai înaltă formă a iubirii este compasiunea. Ea este o emoție "profund omenească, ce dezarmează critica și triumfă asupra sarcasmului. Ea îi înnobilează pe cei care o încearcă, trezește în ei prospețimea sentimentelor, bulversează diferențele de clasă, de castă sau de poziție socială" (Braud, 2008, p. 36

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Ea este o emoție "profund omenească, ce dezarmează critica și triumfă asupra sarcasmului. Ea îi înnobilează pe cei care o încearcă, trezește în ei prospețimea sentimentelor, bulversează diferențele de clasă, de castă sau de poziție socială" (Braud, 2008, p. 36). Compasiunea este "o emoție care pune în valoare, dar și o obligație care pune la încercare" (idem, p. 37). În vreme ce iubirea este, în principiu, dorința ca celălalt să fie fericit și să descopere cauzele fericirii, compasiunea este "dorința ca ceilalți să

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
socială" (Braud, 2008, p. 36). Compasiunea este "o emoție care pune în valoare, dar și o obligație care pune la încercare" (idem, p. 37). În vreme ce iubirea este, în principiu, dorința ca celălalt să fie fericit și să descopere cauzele fericirii, compasiunea este "dorința ca ceilalți să poată fi liberi de suferință și de cauzele suferinței" (Matthieu, în Goleman, 2005, p. 229, p. 434). Compasiunea este un sentiment și un demers mai vast, mai profund și mai pozitiv decât mila, pe care

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
37). În vreme ce iubirea este, în principiu, dorința ca celălalt să fie fericit și să descopere cauzele fericirii, compasiunea este "dorința ca ceilalți să poată fi liberi de suferință și de cauzele suferinței" (Matthieu, în Goleman, 2005, p. 229, p. 434). Compasiunea este un sentiment și un demers mai vast, mai profund și mai pozitiv decât mila, pe care o putem resimți în fața suferinței semenului nostru (André, 2009). Această stare sufletească este "starea în care reacționăm la emoțiile altora. Suntem în stare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
simțim ceea ce simt ceilalți, dar este mai mult decât empatie" (Goleman, 2005, p. 228). Este o acțiune gratuită (André, 2009), este blândețe și amabilitate, atenție și dăruire. Încercăm să-i facem bine celuilalt fără ostentație, în liniște. În și prin compasiune, gestul dăruirii are o importanță enormă, odată ce știm că, dăruind, nu micșorăm cu nimic ceea ce este al nostru; dimpotrivă, ne multiplică experiențele. Acesta este momentul în care avem ceva de dăruit, de împărtășit. Iar dăruirea constituie o bucurie foarte mare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nimic ceea ce este al nostru; dimpotrivă, ne multiplică experiențele. Acesta este momentul în care avem ceva de dăruit, de împărtășit. Iar dăruirea constituie o bucurie foarte mare (Osho, 2006). În dragoste, suntem recunoscători pentru că celălalt ne-a dăruit ceva. În compasiune, suntem recunoscători pentru că celălalt a primit ceva de la noi (idem, p. 133). Compasiunea este dragostea purificată, calmă, este o binecuvântare. Ea ne transformă într-un lotus; începem "să ne înălțăm deasupra mlaștinii de dorințe, lăcomie și furie" (idem, p. 5

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
care avem ceva de dăruit, de împărtășit. Iar dăruirea constituie o bucurie foarte mare (Osho, 2006). În dragoste, suntem recunoscători pentru că celălalt ne-a dăruit ceva. În compasiune, suntem recunoscători pentru că celălalt a primit ceva de la noi (idem, p. 133). Compasiunea este dragostea purificată, calmă, este o binecuvântare. Ea ne transformă într-un lotus; începem "să ne înălțăm deasupra mlaștinii de dorințe, lăcomie și furie" (idem, p. 5). În această înălțătoare stare sufletească, îl respectăm pe celălalt ca pe scop în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sine. Ea dezactivează dorințele de dominare și de delimitare, pentru a ne plasa într-o poziție frățească și orizontală, "axată mai mult pe asemănarea și colaborarea dintre oameni, decât pe dominare și pe competiție" (André, 2009, p. 475). Prin urmare, compasiunea este "mai degrabă un sentiment al egalității decât unul de superioritate" (Goleman, editor, 2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
competiție" (André, 2009, p. 475). Prin urmare, compasiunea este "mai degrabă un sentiment al egalității decât unul de superioritate" (Goleman, editor, 2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
compasiunea este "mai degrabă un sentiment al egalității decât unul de superioritate" (Goleman, editor, 2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă. Mila presupune o distanță (între persoane) pe

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă. Mila presupune o distanță (între persoane) pe care compasiunea o ignoră. Aceasta din urmă apare doar atunci când putem observa că toți oamenii sunt în legătură cu noi. Nimeni nu este separat. Când iluzia separării se sparge, răsare compasiunea", scrie Osho (2006, p. 28). Compasiunea este mai mult decât o pură și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
la un sentiment de milă. Mila presupune o distanță (între persoane) pe care compasiunea o ignoră. Aceasta din urmă apare doar atunci când putem observa că toți oamenii sunt în legătură cu noi. Nimeni nu este separat. Când iluzia separării se sparge, răsare compasiunea", scrie Osho (2006, p. 28). Compasiunea este mai mult decât o pură și simplă preocupare pentru altul (mult mai mult decât mila, empatia, iubirea, chiar dacă le presupune pe toate). Ea înseamnă o grijă atentă, din inimă, este starea de a

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
presupune o distanță (între persoane) pe care compasiunea o ignoră. Aceasta din urmă apare doar atunci când putem observa că toți oamenii sunt în legătură cu noi. Nimeni nu este separat. Când iluzia separării se sparge, răsare compasiunea", scrie Osho (2006, p. 28). Compasiunea este mai mult decât o pură și simplă preocupare pentru altul (mult mai mult decât mila, empatia, iubirea, chiar dacă le presupune pe toate). Ea înseamnă o grijă atentă, din inimă, este starea de a vrea să facem ceva pentru a

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
să facem ceva pentru a alina suferința semenului; este o dragoste imensă, în care dăruim fără a ști ce înseamnă să primim înapoi. Liderul tibetan susține faptul că, din punct de vedere budist, există mai multe tipuri și niveluri de compasiune, "care variază în funcție de individ și care pot reflecta și celelalte însușiri ale sale, cum ar fi înțelepciunea și intuiția" (Goleman, editor, 2008, p.38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
multe tipuri și niveluri de compasiune, "care variază în funcție de individ și care pot reflecta și celelalte însușiri ale sale, cum ar fi înțelepciunea și intuiția" (Goleman, editor, 2008, p.38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu dorința și atașamentul. De exemplu, este vorba de compasiunea manifestată între părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și celelalte însușiri ale sale, cum ar fi înțelepciunea și intuiția" (Goleman, editor, 2008, p.38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu dorința și atașamentul. De exemplu, este vorba de compasiunea manifestată între părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba de grija pentru cel care ne

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba de grija pentru cel care ne este apropiat. Compasiunea de acest tip este foarte mult influențată de atașament. b. La nivelul următor, întâlnim un tip de compasiune mai profundă și mai cuprinzătoare, care se bazează în principal pe faptul că cealaltă ființă, pentru care simțim compasiunea, este la fel

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba de grija pentru cel care ne este apropiat. Compasiunea de acest tip este foarte mult influențată de atașament. b. La nivelul următor, întâlnim un tip de compasiune mai profundă și mai cuprinzătoare, care se bazează în principal pe faptul că cealaltă ființă, pentru care simțim compasiunea, este la fel ca noi. Această persoană urmărește fericirea ca și noi și are toate drepturile să fie fericită și să

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
ne este apropiat. Compasiunea de acest tip este foarte mult influențată de atașament. b. La nivelul următor, întâlnim un tip de compasiune mai profundă și mai cuprinzătoare, care se bazează în principal pe faptul că cealaltă ființă, pentru care simțim compasiunea, este la fel ca noi. Această persoană urmărește fericirea ca și noi și are toate drepturile să fie fericită și să depășească suferința ca și noi, fie că ne este apropiată, fie că nu. Compasiunea de acest tip se bazează

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cealaltă ființă, pentru care simțim compasiunea, este la fel ca noi. Această persoană urmărește fericirea ca și noi și are toate drepturile să fie fericită și să depășească suferința ca și noi, fie că ne este apropiată, fie că nu. Compasiunea de acest tip se bazează pe egalitatea dintre noi și ceilalți (ibidem). Ea provoacă un sentiment de fuziune 73. În loc de concluzii Fie pentru faptul că putem afla întotdeauna lucruri noi, neștiute, despre ele, fie pentru faptul că vor apărea întotdeauna

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Psihologia relațiilor interpersonale. Competiție și conflict, Iași, Editura Polirom. Moreau, A. (2007), Autocunoaștere și autoterapie asistată, București, Editura Trei. Nørretranders, T. (2008), Omul generos, București, Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Brașov, Editura Mix. Păun, E. (1999), Școala o abordare sociopedagogică, Iași, Editura Polirom. Pânișoară, G., Pânișoară, I.O. (2005

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
tendința de a folosi șantajul emoțional ca să ne determine să facem un lucru pe care nu vrem (sau nu am vrut) să-l facem (Forward, Frazier, 2008), este (foarte) probabil ca și noi să folosim mijloace indirecte "de agățare" a compasiunii altor oameni pentru a ne satisface trebuințele (Lindenfield, 2001, pp. 42-45). 34 Desigur, nu putem nega că în multe dintre relațiile interumane există această amabilitate convențională, care ne ajută să suportăm confruntarea egoismelor și a orgoliilor noastre. Este minimul care

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]