136,312 matches
-
zilele de corvoadă către primărie, pe când nu erau încă aduși cu forța în C.A.P. Era plină de hârtoape, însă se circula binișor, inclusiv cu autobuzul care avea curse zilnice, de la Mangalia sau spre Mangalia, făcând punte de legătură în comuna 23 August cu cele ce mergeau spre Constanța. Hurducându-se prin denivelările șoselei județene, molotovul își vedea de drumul său sinuos, iar nea Cârâc tot trăgea de volan să nu-l scape din „hățuri” în șanțurile de pe ambele părți ale
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
bucurii pe care le-a avut nea Sami până în momentul internării în spital. În realitate, acest personaj - nea Sami - este chiar autorul trilogiei despre care mi-am propus să vă vorbesc - Ion M. Saimac - născut la 1 oct. 1942 în comuna Știrbești, jud. Vâlcea, fiu al plutonierului major de jandarmi Milea și Floarea Saimac. Copilăria petrecută în diverse zone, funcție de locurile unde tatăl își desfășura activitatea: Știrbești (Vâlcea), Bălănești, Coteana - Olt (originea părinților), Slatina, Drăgănești de Olt. Clasele elementare: Slatina, Drăgănești
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
ani în care reușise să rezolve multe probleme în favoarea Lorenei. A fost o mare pierdere pentru biata fată... Viața îți urmează cursul. Lorena va merge fără teamă în orașul său, va merge și la bunica, în casa ei dintr-o comună vâlceană, unde găsește mașina familiei, accidentată voit și răsturnată în valurile Oltului, în care descoperă, împreună cu nenea Mișu, rămășițe ale degetelor de la mâna stângă a tatălui său. Deși nu se descoperiseră trupurile părinților, ea trăia cu speranța că poate nu
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele pe pământ, coborându-ne din zările visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la o ...unitate administrativ-teritorială din județul Dolj, cu acest nume
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
sas s-a dus la scoala lui germană, unde se predau două ore de limbă română ca limbă străină, incepand cu clasa a III-a”. Cu aceste cuvinte și-a întâmpinat preotul și scriitorul Eginald Norbert Schlattner, în biserică din comuna Roșia (Rothberg), de lângă Sibiu, un oaspete de seamă sosit din Germania: ministrul federal de Interne, Otto Schily. Publicat mai mult în străinătate decât acasă, adulat de milioane de cititori din Austria, Germania și Elveția, dar și din Spania și Polonia
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
să-și îndeplinească îndatoririle de preot, trăind cu stoicism tristețea de a sluji zilnic în Biserică evanghelica din Roșia (Rothberg) „doar pentru Dumnezeu și pentru mine, de unul singur, și mulți îngeri”. Din cei cinci sași care mai viețuiesc în comuna, doar preotul și câteodată preoteasa mai trec pragul sfanțului lăcaș. Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are în jurul ei livezi de meri și pâlcuri de stejari și de brazi, înălțându-se către cer în mijlocul satului. Străjuita de tei seculari, casa
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
în Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles arătau cu degetul spre România, pe motiv că ar avea prea mulți locuitori în mediul rural. Mișcate de gest și ca să fie pe placul mai-marilor de la uniune, autoritățile române au transformat peste noapte zeci de comune în orașe-fantomă, cu toate că nu îndeplineau criteriile minime de urbanizare prevăzute de lege: canalizare, apă potabilă, străzi asfaltate și curent electric. 55 de comune au căpătat statut de oraș, dar numai pe hîrtie. Țăranii au fost chemați la referendum. Li s-
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
gest și ca să fie pe placul mai-marilor de la uniune, autoritățile române au transformat peste noapte zeci de comune în orașe-fantomă, cu toate că nu îndeplineau criteriile minime de urbanizare prevăzute de lege: canalizare, apă potabilă, străzi asfaltate și curent electric. 55 de comune au căpătat statut de oraș, dar numai pe hîrtie. Țăranii au fost chemați la referendum. Li s-a promis asfalt în locul glodului și canalizare în locul privatei din fundul grădinii. În realitate însă, totul a rămas nemișcat. Doar taxele țăranilor s-
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
au fost arestați, judecați, condamnați la moarte și executați în închisoarea Jilava”. În nume personal, am inițiat încă din vara anului 2014 demersurile necesare pentru ca autoritățile din județul Dâmbovița să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete în prezența observatorilor străini
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
romanilor. Unii istorici susțin că fortificația era una dintre cele mai puternice dintre cetățile dacice deoarece era construită într-un stil unic de meșteri greci, fiind aproape imposibil de cucerit. Cetatea se află pe o culme în satul Craiva, din comuna Cricău, la o altitudine de peste 1.000 de metri. Istoricii care au cercetat zona susțin că vestigiile cetății datează din secolele II î.Hr. - I d. Hr. În jurul vechii cetăți dacice de la Piatra Craivii se țes numeroase legende, transmise de localnici din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea întâlnirii cu mai vârstnicul său concetățean. A rostit aceste cuvinte, continuă el, cu atâta căldură și pasiune, încât pe dată am înțeles ce a dorit să accentueze: că rădăcinile și dragostea lui față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
nume consacrat printre iubitorii de cultură buzoieni și nu numai. George Lixandru a scris, după Revoluție, pentru multe publicații, precum: „Oblio”, „Zig-zag”, „Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia”, „Informația Buzăului”, „Buzăul” sau „Jurnalul de Buzău”. George Lixandru s-a născut la Scărișoara, comuna Cislău. A debutat literar în anul 1972 în „Albina” (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Opinia”, “Școala Buzoiană”. A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu” Buzău, „Astra” Brașov și „Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de poezie mistică: Insula Albă, Osana Luminii și Poemele Iubirii, poeta consacrată a intrat în monahism la Mănăstirea Vladimirești, Comuna Tudor Vladimirescu-Tecuci, sub numele de Teodosia, în 1948. După 8 ani de trăire și slujire creștin-ortodoxă a fost arestată de regimul diabolic impus cu forța, ateo-comunist în 1956, când teroarea roșie le-a dezmembrat comunitatea monahală: o parte dintre monahii
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
început cu un domn luminat, Constantin Brâncoveanu și cu visul său de a clădi o țară creștină, independentă și frumoasă, acestui binecredincios și iubitor de Hristos, domnitor al Țării Românești, în semn de respect s-a oferit prilejul prin preotul comunei Mogoșoaia, Claudiu Vrabie, care ca o pasăre măiastră a ridicat sala în picioare cu o rugăciune, apoi domnia sa spunând: „Cel ce pentru dreapta credință și neam s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Bogus Vasile și nu în ultimul rând, prof. dr. David Bianca, inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic, educație tehnologică, educație formală, și nu numai, au fost mobilizați elevii, însoțiți de profesori de la liceele și scolile gimnaziale din orașul Buftea, comuna Mogoșoaia și București. Au conferențiat: Prof. univ. dr. MIHAIL DIACONESCU, a cărui prezentare a facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
de doamna Dr. în arte, Mirea Mădălina, Director general al Centrului Cultural „ Palatele Brăncovenești” din cadrul Direcției de Cultură a capitalei Romăniei, - Prof. Anișoara Găișteanu Director al Școlii Gimnaziale din Mogoșoaia, - Costea Rodica, secretata Școlii Gimnaziale din Mogoșoaia. De asemenea Viceprimarul Comunei Mogoșoaia, localnic din tată -n fiu, ENE VALENTIN, prezent pretutindeni la evenimentele culturale, economice și administrative ale comunei, a contribuit nemijlocit la reușita manifestării, sponsorizănd evenimentul. În mod aparte se deosebește diplomatul de carieră VOICU EUGENIU, fiind în multe rănduri
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
a capitalei Romăniei, - Prof. Anișoara Găișteanu Director al Școlii Gimnaziale din Mogoșoaia, - Costea Rodica, secretata Școlii Gimnaziale din Mogoșoaia. De asemenea Viceprimarul Comunei Mogoșoaia, localnic din tată -n fiu, ENE VALENTIN, prezent pretutindeni la evenimentele culturale, economice și administrative ale comunei, a contribuit nemijlocit la reușita manifestării, sponsorizănd evenimentul. În mod aparte se deosebește diplomatul de carieră VOICU EUGENIU, fiind în multe rănduri Director General în cadrul Ministerului Comerțului Interior, dar și participant activ la Inspecțiile de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii sau
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Cristian Teodorescu Din ambițiosul proiect interbelic al unei istorii ilustrate a comunei Slobozia n-au rămas decît vreo cîteva fotografii și, poate, paginile introductive scrise de învățătorul P. Ideea i-a venit primarului, în timpul unei partide de table cu învățătorul. Jucau în curtea casei lui P., sub umbrar, și bunicul meu, care
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
învățătorul. Jucau în curtea casei lui P., sub umbrar, și bunicul meu, care se apucase de fotografiat, le-a făcut o dată o poză. Învățătorul, patriot local s-a oferit să scrie textul, iar bunicul meu să pozeze edificiile și personalitățile comunei. Contribuția lui nu era tocmai dezinteresată: avea nevoie de o țidulă de la primărie ca să facă fotografii la minut prin tîrguri și la bîlciuri. Învățătorul s-a împiedicat în originile comunei. Nu știa nimeni cît erau de îndepărtate. Iar în istoria
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
scrie textul, iar bunicul meu să pozeze edificiile și personalitățile comunei. Contribuția lui nu era tocmai dezinteresată: avea nevoie de o țidulă de la primărie ca să facă fotografii la minut prin tîrguri și la bîlciuri. Învățătorul s-a împiedicat în originile comunei. Nu știa nimeni cît erau de îndepărtate. Iar în istoria ei orală existau mărturii neconvenabile pe care inițial P. voia să nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
s-a împiedicat în originile comunei. Nu știa nimeni cît erau de îndepărtate. Iar în istoria ei orală existau mărturii neconvenabile pe care inițial P. voia să nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria comunei, dar se cam săturase de ea. De aceea se apucase de poze. El auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau pămînt, trebuia să trăiască și ei din ceva. "Mă, nea
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau pămînt, trebuia să trăiască și ei din ceva. "Mă, nea Fănică, te complaci prea ușor. De-aia zic, să facem o istorie a comunei și s-o tipărim la București! Și un album de fotografii!" Primăria, biserica, școala, monumentul și notabilitățile. Într-o săptămînă,dl Ștefan Theodorescu, artist-fotograf, Slobozia a pozat tot, chiar și pe șeful de post, deși nu era localnic. Pozele nu
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
o săptămînă,dl Ștefan Theodorescu, artist-fotograf, Slobozia a pozat tot, chiar și pe șeful de post, deși nu era localnic. Pozele nu erau cine știe ce - artistul încă își făcea mîna în vederea expedițiilor la bîlciuri și nu stăpînea toate tainele developării. Toată comuna s-a dus la primărie să le vadă. Dl Fănică i-a fotografiat pe treptele primăriei. Preotul era în mijloc, totuși primarul se vedea mai bine. Mai erau acolo notarul, moașa, tînăra soție a învățătorului, iar sus în stînga, în
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]