8,042 matches
-
mondiale ale acestui secol. Mulți dintre cei care pretind s) m)soare interdependenta economic), o consider) mai strâns) acum, îla unele sau toate capitolele, decât în perioada de mai dinainte, a acestui secol. Diferența dintre noi este una de ordin conceptual, nu empiric. Ei m)soar) interdependenta dintre anumite ț)ri, sau dintre toate (vezi, de exemplu, Rosecrance și Stein, octombrie 1973; Katzenstein, 1975, ediția din toamn); Rosecrance et al., 1977, ediția din văr)). Pe ei îi preocup) chestiunea interdependentei înțeleas
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Theory of Internațional Relations, ediție tradus) de Richard Howard și Annette Baker Fox. Garden City: Doubleday, 1966. (1967). ,,What is a theory of internațional relations?”. În Journal of Internațional Affairs, vol. 21. (1970). ,,Theory and theories în internațional relations: a conceptual analysis”. În Norman D. Palmer (editor), A Design for Internațional Relations Research, monografia a 10-a. Philadelphia: American Academy of Political and Social Science. Art, Robert J. (1973). ,,The influence of foreign policy on seapower: new weapons and Weltpolitik în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sarcasm, dar bine țintită - la adresa turpitudinilor vieții cotidiene în comunism, dar și în postcomunism. Procedeele și strategiile obținerii comicului sunt cele obișnuite - anecdota, calamburul, jocul de cuvinte, supralicitarea clișeelor mentalității și exprimării comune, a ticurilor de limbaj, a unor „automatisme conceptuale” (Titus Vâjeu), uneori aducerea la absurd, prin îngroșare iscusit gradată, a unor situații în sine banale -, toate mânuite fără vulgaritate, ci doar cu vervă. Uneori devine prea vizibilă tehnica, „meseria”, textul proliferând mecanic, mereu condus ingenios, dar niciodată prea original
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
mitizant, asemeni celui marxist, acordă o mare atenție explicației cauzale 55. De asemenea, imaginea globală asupra omenirii, asupra raportului cauză-efect, este una dintre manifestările tendinței spre explicații ultime, proprie mitului 56. E vorba de o totalitate intuitivă, diferită de totalitatea conceptuală a științei, mitul transformând relațiile provocate și totuși întâmplătoare, dintre oameni și fapte, în raporturi de identitate 57. Relațiile pe care le presupune sunt în așa fel încât cei care intră în ele nu se includ într-un raport ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revoltă antisovietică, în vreme ce frica paralizantă pentru soarta națiunii a blocat căutarea alternativelor politice în interior. Frica s-a întins o dată cu teroarea, anihilând atât gândirea alternativă, cât și voința națională. Prin acest tip de exerciții aflate la limita rigorii morale și conceptuale, intelectualii români au căzut într-o capcană și mai perfidă: frica de frică, ce se situează la originea fricii, precum remarca Roosevelt. Frica de celălalt a generat, la rândul său, frica de schimbare, iar în temeiul acesteia obsesia solidarității națiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au combinat pentru a Împinge evoluția specii umane mai departe astfel Încît să ne folosim mai degrabă mintea decît mușchii. Astfel, nu putem depăși În fugă sau zgîria o leoaică, dar o putem păcăli! Anticipația - „abilitatea de a ne mișca conceptual În dimensiunea timpului” - ne-a oferit În ultimă instanță control, nici mai mult nici mai puțin decît asupra destinului pămîntului. Sexualitatea femeilor, conform lui Shlain, „a Învățat specia umană cum să controleze timpul”11. Conștientizarea legăturii dintre ciclurile menstruale și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ritm care șchioapătă, mimând un sentiment ori o semnificație obscură. De cele mai multe ori tensiunea, emoția pe care poetul încearcă să le imprime versurilor, prin intermediul sugestiei sau al confesiunii directe, sunt artificiale. Tendința de a urma modelul stănescian, al poeziei abstracte, conceptuale, conduce la construcții artificioase, lipsite de originalitate. Nu întâmplător, laitmotivele sunt cuvinte-metaforă, precum numele, semnele, urmele, sângele, timpul, piatra, sufletul, focul ș.a., relativ uzitate de mai toți poeții șaptezeciști. Cealaltă tonalitate exersată este una vitalistă, senină, în poeme „concrete”, simple
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
a-i aplica o hermeneutică, o schemă interpretativă. Cred că ar fi nevoie de niște metode care să nu interpreteze. O metodă care interpretează ar acționa Împotriva anarhetipului, n-ar face decât să traducă sau să translateze Într-un discurs conceptual și monologic un mesaj care, așa cum Încerc să-l definesc aici, este deconstruit, translogic, plurimorf. O astfel de metodă ar trebui nu doar să nu interpreteze, dar și să nu deconstruiască (fiindcă deconstrucția actuală nu este decât o altă hermeneutică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face când avem În față un ansamblu de imagini și de simboluri care constituie o operă de artă? Putem să le interpretăm, să le analizăm cu o metodologie bine pusă la punct, să traducem un limbaj fantasmatic Într-un limbaj conceptual. Putem la fel bine să schimbăm tehnica, să folosim o altă hermeneutică, dar În final toate metodologiile nu fac decât să reducă acel haos imagistic - sau aparent haos - la un scenariu monologic. Contrametoda la care mă gândesc ar fi cea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebui să intre atenția liber-flotantă. Pe urmă cred că ar trebui definită o formă de cercetare participativă, o active research sau recherche-action. Imperativul acesta devine inevitabil În momentul În care nu ne mai propunem să elaborăm teoretic și să Înțelegem conceptual o artă care nu apelează la facultățile noastre intelectuale de ordonare, ci la participarea noastră senzorială și fantasmatică. În antropologia ultimelor două decenii s-a ajuns la concluzia că șamanismul primitiv sau alte fenomene religioase străine nouă, europenilor, trebuie cercetate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi câteva idei, pe care le-am juxtapus și vi le-am prezentat În stadiul acesta mai degrabă de șantier, În ideea că ele pot reprezenta un punct de plecare Într-o dezbatere, fără să am deloc de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anagogic la o interpretare de tip analogic Ruxandra Cesereanu: Întrebarea pe care mi-o pun acum este dacă am putea vorbi nu doar despre anarhetip, ci și despre anarhetipologie. Ar putea fi lansată, oare, o nouă metodă, o nouă formulă conceptuală la nivel de școală de cercetare care să se numească anarhetipologie? Are această anarhetipologie un viitor sau este doar o contrametodă la adresa arhetipologiei? Cât de de sine stătătoare, cât de credibilă ar putea fi o metodă definită prin inversul altei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Încerca să se identifice cu el, Încât de pe aceeași poziție, ajuns În același impas, să dea o soluție acolo unde pacientul a eșuat și a rămas blocat Într-o nevroză. Analistul Îl ajută pe pacient, nu oferindu-i o interpretare conceptuală, noțională, filtrată prin intelect, ci intrând În starea pacientului, experimentând pe cont propriu scenariul emotiv, scena mentală a acestuia. Scopul acestei identificări fantasmatice este de a coborî după cel pierdut În labirintul nebuniei și de a-l aduce Înapoi la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a arhetipurilor, ele se dovedesc până la urmă limitate) - rămâne totuși o totalitate estetică pe care nu o putem evita nicicum și nici nu o putem numi. Pe de o parte, aceasta se Întâmplă deoarece nu putem ajunge la sinteza ei conceptuală, pe care am Învățat să o uităm, să o dăm deoparte, ceea ce elimină (sau evită) discuția despre valoarea estetică a unui text. Am renunțat să mai vorbim despre ea și am Început să vorbim despre valoarea simbolică, arhetipală, politică, socială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își substituie pozițiile, mă ajută foarte mult o metodă compozită, care vine parțial dinspre psihocritică și parțial dinspre metoda gândirii analogice (de aceea Îmi pare bine că domnul Marius Jucan a amintit-o aici), care spune În esență că interpretarea conceptuală, teoretică, trebuie suspendată sau, mai exact, că interpretarea oricărui lucru - și, mai mult, că orice tip de conceptualizare - pornește de la un mecanism de metaforizare, singurul cu adevărat „fidel” lucrului despre care vorbește. A interpreta nu Înseamnă a transpune În concept
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și parcurgând mai mulți pași, tocmai identitatea, ființa și unicitatea respectivului obiect. De pildă, un caz care mi se pare fericit este ceea ce americanii numesc critifiction, un alt mod de a scrie critică, În care se renunță la critica explicativă, conceptuală, În favoarea unei gândiri poetice. Ea Înlocuiește metafora care este textul prim, aproximând-o cu o altă metaforă, cea a textului critic. Aceasta ar fi singura modalitate de traducere „literală”, deci de interpretare cu adevărat „fidelă” a primului conținut. Ideea este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
singura modalitate de traducere „literală”, deci de interpretare cu adevărat „fidelă” a primului conținut. Ideea este că o formă de traducere nu se face „fără rest”, și restul acesta este uriaș când treci de la un conținut artistic la unul teoretic, conceptual. Ceva foarte important rămâne mereu În afară și este imposibil de prins. Or, un discurs analogic, chiar renunțând la orgoliul explicației, ar face tocmai acest lucru - ar surprinde „restul” neinterpretabil. Cum spuneam, pe mine, În momentul de față, postulatele acestei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câteva sinteze estetice pe care secolul XX crede că le poate da acestor două extreme, empatie și configuraționism, dar probabil că nici una dintre ele nu reușește. Nicolae Turcan: Mă gândesc la analogia Între cunoașterea de tip mistic și cunoașterea filosofică, conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să capete prin pulverizare toate atributele pe care această „divinitate necunoscută” le capătă când e prezentată Într-o manieră discursivă. Și atunci, o analiză a experienței mistice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să definești În termeni tari, explicativi, un concept care proclamă că nu există termeni tari, explicativi. E o situație din care eu nu am găsit ieșire. Caut, chiar vă rog să căutăm Împreună... Mircea Muthu: Paradoxul este că noi Înțelegem conceptual o artă care nu apelează la facultățile noastre intelectuale, ci la participarea noastră senzorială și fantasmatică. Spui, te citez: „Poate că există totuși și o cale de compromis, aceea ca analistul să ia drept obiect cutare imagine fantasmatică recurentă Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
văd, cu libertatea creației literare de a evita conceptualizarea. Mai mult, șansele de aplicabilitate ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl lăsăm să rămână În aria sa naturală, conflictuală, explozivă. Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu se va număra Sanda, și nici eu personal, tradiționale cum suntem) și care ar putea duce la capăt fantasmele puse de tine În discursul respectiv, iar a doua coloană, la fel de imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte ingrată, suntem ca o adunare de ursitoare care acum trebuie să hărăzim destinul unui nou-născut. Problema este ingrată, pentru că, de fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faptul că există niște schimbări de epistemă, niște schimbări de paradigmă. Așa Încât contextul nostru local are nevoie de un asemenea text și de asemenea precizări - dar dincolo de asta, e nevoie de mai mult, de individualitatea unor decizii, de creativitate chiar conceptuală. Ceea ce mie mi se pare că În textul Mihaelei nu există Încă. Sanda Cordoș: Deși e o teză de doctorat, e mai mult decât o prezentare - prin urmare, tot ce Înseamnă dimensiunea creativă și capacitatea de a crea idei există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abia acum devine și creație de termeni. Demonstrația mea mă provoacă abia acum să nasc tot felul de termeni, să coc tot felul de nume pentru personajele teoretice pe care le văd În propriu-mi scris. Dacă vrei un manifest conceptual și terminologic, iată-l: critica, așa cum o văd În momentul actual și imediat următor, va fi un fel de vibrotext, Îi zic eu, pornind de la modelul șamanic al pânzei care vibrează, sau un text vibratil, dacă vă sună mai bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cesereanu: La spartul târgului, cum se spune, intervin și eu, pe scurt. Am citit textul Mihaelei cu ochii naivului, considerând că discuția În jurul acestui text are o legătură cu dezbaterea despre anarhetip, propusă de Corin. Și Mihaela duce o bătălie conceptuală, care Încă nu este foarte limpede, dar are destule șanse să se limpezească. M-a interesat mai cu seamă premisa textului propus, anume ideea legată de absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim. De asemenea, mi s-a părut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și performantă Într-un fel anume? Și care ar fi acest model cosmologic? În ceea ce privește termenul vibrotext - aruncat, poate, Într-o doară de Mihaela sau, dimpotrivă, plasat strategic În discuție de către ea -, cred că de aici poate porni o adevărată construcție conceptuală, pe care, În ceea ce mă privește, o aștept cu desfătare. Metodele calitative În cercetarea imaginilortc "Metodele calitative În cercetarea imaginilor" Doru Poptc "Doru Pop" Cercetare și interpretare Întrebarea centrală a studiilor asupra vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]