6,024 matches
-
a fost realizat cu elemente provenite de la un terț cunoscut ca fiind furnizor și pentru produse similare. Prin urmare, producătorul de autoturisme X cumpără echipamentul oferit de firma-subiect doar dacă aceasta folosește materialul plastic furnizat de firma Y. Se poate concluziona că presiunile din capetele filierei nu numai că nu sunt independente, ci sunt corelate prin mecanisme multiple de natură economică și politică, fără să existe o contracțiune de aceeași natură din partea statului român, nici măcar la nivelul pieței utilităților. I.4
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o constantă de bază prin portofoliul de furnizori stabili, ca și prin lista de referințe. Presiunea furniturilor cu cost redus este semnificativă, dar deocamdată nu există semne că s-ar renunța la abordarea care a intrat în tradiție. Se poate concluziona că strategia grupului va urma linia directoare ce înseamnă creștere diversificată bazată pe diferențiere și calitate, cu menținerea unei abordări antreprenoriale care se traduce în adaptarea la oportunitățile generate de piață. Studiu de caz IVtc "Studiu de caz IV" Sistemul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Există În continuare riscul de scăderi masive și iată că Ciprul confirmă aceste temeri, iar estimările nu se adeveresc. Măsurile de avarie luate În acest caz au determinat ca Încrederea În factorii de decizie să scadă. În ceea ce privește zona euro, putem concluziona că euforia piețelor s-a intensificat după ce Banca Centrală Europeană a decis să achiziționeze un număr nelimitat de obligațiuni care vor fi emise de statele cu probleme financiare. Acest context nu va schimba regulile jocului, ci doar pune la dispoziția
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
stat, încât să nu poată degenera. Frumusețea, simetria și adevărul, (adică ingredientele Binelui) sunt amprente sacrale. Orice încercare de a distorsiona mesajul divin este o impietate și asta ar conduce la rezultate contrare interesului cetății (a Binelui). Se poate atunci concluziona, în acord cu Henri Joly, că există la Platon un primat al teologicului asupra politicului. Controlul divinității asupra cetății este absolut. Și înțeleptul nu are alternativă: el trebuie să-și urmeze fără greș modelul. „Or, Dumnezeu este măsura dreaptă a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o aptitudine. Toți elevii (cu excepția celor cu afecțiuni grave) sunt capabili să alerge sau să vorbească, dar nu toți au aceeași abilitate în a utiliza cuvintele sau în a practica un anumit sport. Pornind de la ideile prezentate mai sus putem concluziona că aptitudinile reprezintă „însușiri ale persoanei care, în ansamblul lor, explică diferențele constatate între oameni în privința posibilității de a-și însuși anumite cunoștințe, priceperi și deprinderi” (Cosmovici, A., 1974, p. 115). Atunci când un profesor analizează de ce un anumit elev a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu ținea cont de faptul că starea materială a familiei și nivelul educației puteau juca aici un rol important. În tradiția lui John Locke, Galton considera că toate cunoștințele ajung în mintea omului pe căi senzoriale. De aceea, el a concluzionat că diferențele individuale de inteligență provin din diferențe ale capacităților senzoriale. Pentru a verifica această idee, Galton a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza de reacție la peste 10
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de un vocabular bun, având abilități în a face rapid legături și generalizări, înțelegând cu ușurință conceptele abstracte, cu o memorie extraordinară, un nivel înalt de curiozitate și gândire divergentă. După o analiză a mai multor descrieri, James Galagher a concluzionat că ceea ce au în comun acești copii este „îndemnarea în a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai eficace și a le aplica mai adecvat decât colegii de generație”. Ceea ce mai trebuie menționat este că unii supradotați se comportă ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
predate. Ei definesc profesorul ideal ca având drept caracteristică fundamentală claritatea predării. Dacă li se cere profesorilor americani aceeași definiție, ei declară că înțelegerea diferențelor individuale reprezintă trăsătura cea mai importantă a profesorului ideal. După explorarea reprezentărilor, autorii studiului au concluzionat că performanțele superioare la matematică ale elevilor asiatici trebuie puse pe seama diferențelor semnalate. Este aceasta o dovadă a efectelor așteptărilor profesorilor (profesorii americani se așteaptă la performanțe foarte diferite, și într-un fel sau altul comunică aceste așteptări), dar și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În timp ce practica psihoterapia centrată pe client, Rogers a ajuns la concluzia că ar fi mai bine dacă ar stabili câteva condiții. El a precizat că față de client, terapeutul trebuie să manifeste o atitudine caldă, pozitivă și de acceptare. Rogers a concluzionat că aceste condiții determină clientul să devină conștient de sine și să se accepte așa cum este. O dată ce indivizii au reușit aceasta, ei vor putea să-și rezolve singuri problemele personale, fără a mai depinde de terapeut. Pe lângă activitatea sa terapeutică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca reacție la perspectiva prea tehnologizată a psihologiei educaționale americane. El a fost de la început impresionat de cercetările privind impactul pe care îl au așteptările educatorilor asupra performanțelor elevilor (vezi capitolul II Ă predicția ce se autoîmplinește). Astfel, el a concluzionat că modul în care se comportă elevii în școală depinde în foarte mare măsură de modul în care se percep pe ei înșiși și, de aceea, modul în care educatorii reacționează (sau eșuează în a reacționa) poate să influențeze foarte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
La nivel pragmatic, afirmațiile cu privire la aceste distincții au avut un rol important în evidențierea diferențelor dintre excepționala, imprevizibila forță genială și talentul mai curând previzibil, mai puțin spectaculos, întâlnit în viața de zi cu zi. La sfârșitul secolului s-a concluzionat că, în timp ce mulți indivizi prezintă un talent receptiv la educație, geniul este original și se manifestă surprinzător la indivizi fără posibilitatea sau nevoia de educație, fiind imun la regulile și obligațiile specifice talentului. (Un fapt interesant și semnificativ din punct
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a mai putut comite o asemenea eroare. Magnitudinea eforturilor lui Galton devine indubitabilă atunci când descoperim că și alți autori ai vremii erau preocupați de aceeași problemă. În urma trecerii în revistă a cercetărilor secolului al XIX-lea, Becker (1995) a concluzionat că în ciuda diferențelor specifice dintre autori și articole, temele favorite în acest secol au fost abordate și în secolul XX. Ea a afirmat că o serie de autori din secolul al XIX-lea s-au axat pe cinci aspecte principale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de culoare și expresivitate” (Hoppe și Kyle, 1990, p. 151). De asemenea, ei „nu au fost dispuși să își exprime fanteziile, să inventeze sau să interpreteze simbolurile”, ci erau preocupați de situație, ignorându-și, astfel, sentimentele. Hoppe și Kyle au concluzionat că lipsa de imaginație a pacienților care au suferit comisurotomii era cauzată de alexitimie, adică lipsa afectivității. Pe baza studiilor efectuate cu diverse grupuri de subiecți, Hoppe și Kyle au formulat ipoteza conform căreia mulți indivizi relativ noncreativi întâmpină dificultăți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși posibilitatea „pierderii autentice a controlului”. Totuși, au concluzionat că subiecții creativi au uneori o capacitate de atenție superioară mediei provenită din abilitatea de manevrare a proceselor secundare. Explicația este compatibilă cu teoriile proceselor secundare (de exemplu, Eysenck, 1993; Kris, 1952; Rothenberg, 1991) și cu alte investigații ale atenției
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Zhao și Jiang, 1986; Zusne, 1976). În plus, un număr de cercetători au evaluat corelația dintre precocitate, longevitate creativă și rata produselor (Dennis, 1954b; Simonton, 1977b, 1991a, 1991b, 1992b; Zhao și Jiang, 1986; Zusne, 1976). Drept urmare a metodologiei istoriometrice, putem concluziona acum cu multă convingere că: a) expresia grafică a produsului creativ este curbilinie, de forma unui „J” întors, dependent de factorul vârstă; b) vârsta trebuie definită în termenii perioadei de implicare în activitatea creativă sau al duratei carierei, și nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trebuia să reconceptualizeze noțiunea de apărare națională și modul În care ea Însăși folosea capitalul uman. Plecând de la tragedia primului război mondial, care redusese drastic numărul indivizilor cei mai capabili din punct de vedere eugenic, În toate țările participante, Moldovan concluzionase că războiul era un mijloc În ansamblu disgenic de rezolvare a conflictelor. Sarcina unui astfel de minister ar fi fost să cultive nu doar vigoarea fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau asimilați etniilor maghiară sau germană și Încetau să mai fie români. Astfel, argumentele eugeniste concluzionau că straturile sociale care ideal ar fi conținut potențialul eugenic cel mai Înalt se dovedeau a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un număr semnificativ 32. Această viziune prevala În special printre intelectualii din Transilvania, dar și unii reprezentanți ai școlii de la București, printre care Banu, aveau un interes constant pentru subclasele rurale. Studiul lui Banu despre sănătatea generală a poporului român concluzionase că țăranilor trebuia să li se acorde cea mai mare atenție, datorită potențialului lor neexploatat, dar În același timp și vulnerabilității existenței acestora 33. Eugeniștii reușiseră, astfel, să transforme ceea ce mulți istorici definiseră ca moștenirea apăsătoare a unui trecut al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fenomenul de difuzare a inovațiilor este un proces colectiv de tip „epistemologic”, fiind reprezentat grafic printr-o curbă logistică în formă de S (Mendras și Forsé, 1983, cap. 3). De altfel, aspectul acestei curbe este acela care ne permite să concluzionăm că fenomenul este colectiv și că nu se reduce la o succesiune de decizii individuale fără influența contextului social. Dacă ar fi așa, curba s-ar reduce la o dreaptă cu înclinația variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Această opțiune metafizică deschide poarta desfrâului, necuviințelor, imoralității! Iată mizele dezbaterii: Dumnezeu există, omul nu este liber, el se mulțumește să se supună, nimic nu ține de voința sa, așadar el nu este nici vinovat și nici responsabil. Or, așa concluzionează și Frații și Surorile Spiritului Liber... Sau atunci Dumnezeu nu există, oamenii pot alege, ei sunt la originea a ceea ce se întâmplă și atunci ei pot fi pedepsiți, li se poate cere socoteală. Cum să împăcăm aceste două opțiuni care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cei mai mulți din biografii săi. Desigur, moartea i s-a părut plăcută, ușoară, amuzantă, dar calitatea excelentă a unei repetiții nu garantează niciodată calitatea spectacolului la premieră: a fost doar o încercare, însă momentul adevărat care-ți permite să judeci, să concluzionezi să închei o viață și să arunci o lumină asupra celor ce urmează n-a fost acela. El urmează să vină. Noi o știm acum: douăzeci și patru de ani separă acest hapax existențial î1568) de ultima suflare a lui Montaigne î1592
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vol. II, în traducerea lui Etienne Wolff. Cât despre Elogiul nebuniei, vezi trad. Claude Barousse, Babel. în Aspecte ale libertinismului din secolul al XVI-lea, Vrin, poate fi citit studiul lui Charles BĂnă Erasmus și libertinismul, pp. 37-49, care... nu concluzionează! Erasmus critc la adresa creștinismului, desigur dar libertin? Cu siguranță nu în sensul în care se vorbește de libertinaj erudit în secolul următor. A se vedea de asemenea articolele „Epicurism” și „Lorenzo Valla” din excelentul Dicționar al ediției operelor majore - printre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Variabilele geografice - dacă agresorul și statele amenințate au graniță comună, respectiv sunt despărțiți de ape - sugerează că statele vor alege să contrabalanseze în primul caz și să paseze responsabilitatea în al doilea. Cuplând cele două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de altă parte, când sistemul este multipolar dezechilibrat, în special când există vecinătate pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Grieco, 1993, pp. 320-321). Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia internațională - enunț care, așa cum s-a menționat anterior, stă la baza controversei. Astfel, dintr-o perspectivă neoliberală, Powell concluzionează că gradul de preocupare pe care îl manifestă un stat față de câștigurile relative este condițional și variază în funcție de mediul strategic în care se găsește statul. Aceasta înseamnă că preocuparea pentru câștigurile relative nu poate fi o cauză a obstacolelor în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să „modelăm” persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate (Schellenberg, 1985, p. 144). În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și că, prin urmare, violența este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]