4,535 matches
-
a căsătorit cu cea care a devenit Viorica Papaghiuc. Cuplul a avut doi copii, un băiat și o fată, care au fost crescuți și educați cu dăruire. Fiica Daniela a studiat matematică la fel ca tatăl ei și este acum conferențiar la Pau, Franța. Fiul Neculai este un foarte bun specialist în domeniul informaticii și se află acum în UȘĂ. După ce fusese pentru cinci ani asistent la Catedră de Geometrie a a Universității “Al.I. Cuza” (1973-1978), N. Papaghiuc s-a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
asistent la Catedră de Geometrie a a Universității “Al.I. Cuza” (1973-1978), N. Papaghiuc s-a transferat pe un post de lector la Catedră de Matematică a Universității Tehnice “Gh. Asachi” Iași. În 1990 a fost avansat la funcția de conferențiar iar numai după trei ani, în 1992/1993, a devenit profesor plin. Activitatea didactica a Prof. Papaghiuc, desfășurată cu talent, pasiune și dăruire, a acoperit domenii importante: Geometria analitică; Geometria diferențiala, Geometria proiectiva, Algebra liniară, Ecuațiile diferențiale, Matematici superioare și
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
pe deasupra, și că ei nu făceau niciun fel de acțiuni caritabile. Tratamentul diferențiat este demonstrat și de inaugurarea, în Cluj, la începutul anului 1944, a unei capele greco-catolice sub numele Regele Matei, în incinta internatului celor din mișcarea premilitară Levente. Conferențiarul care cinstea evenimentul a găsit argumentația istorică în vederea stabilirii unui cadru național grecocatolicismului maghiar: "Suntem descendenții maghiari ai unor străbuni maghiari! descendenți din Gyula și Sarolt 71, maghiari greco-catolici, totodată, și maghiari răzbătătători"72. Cu toate acestea, între 1940 și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Banca de Date Etnologice ale Muzeului de Etnografie și Folclor despre cultura igienei și sănătății publice a comunelor Bogdand (Bogdánd) (EA 24222) și Mișca (Micske) (E A 4647). Cutia cu materiale, predate secției manucrise a Bibliotecii Ráday de către Farkas László, conferențiarul pentru învățământul public repartizat pe lângă administrația militară, colaborator mai târziu la secția silvică a VKM (Vallás és közoktatási Minisztérium - Ministerul Cultelor și Învățământului), a servit drept sursă foarte bogată pentru sectorul învățământ, dar am putut studia și celebra Carte Cenușie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al CRIFST (Comitetul Român de Istorie și Filosofie al Științei și Tehnicii), unde ocupă funcția de Vicepreședinte al Filialei Iași, ASPFL (Association des Sociétés de Philosophie de Langue Française) SPS (Société de Philosophie des Sciences, Paris France). De asemenea, este Conferențiar în cadrul Universității Apolllonia din Iași. Dan Gabriel Sîmbotin, Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității (c) 2015, Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
esențiale: Sistematică religioasă; Istorie; Filosofie; Filologie; Teologie practică, secțiuni incluzând totalitatea disciplinelor religioase care se predau într-o instituție superioară de învățământ religios. Fiecare secțiune trebuia condusă de un profesor, "om cu autoritate științifică și școlărească", secondat de profesori agregați, conferențiari, docenți. Profesorii nu aveau o anumită specialitate în cadrul fiecăreia dintre aceste cinci secțiuni, ci acopereau, prin preocuparea și metoda lor de lucru, întreaga secțiune. Tipul de cursuri oferit de profesorii de aici nu se identifica cu tipul clasic de cursuri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de o rațiune rece - ca într-o fabrică - deși puțini sînt cei care știu cît de cît limpede ce se întîmplă într-o fabrică sau un laborator de cercetare: "Căci și într-un caz, și-n celălalt, constată cu îndreptățire conferențiarul, omului trebuie să-i vină o idee - și anume ideea corectă - pentru a putea produce ceva de valoare. Această idee nu poate fi însă forțată să vină. Ea nu are nimic de-a face cu calculele reci. Desigur, calculele constituie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vedere al procesului psihologic. Ambele sînt "beție" (în sensul cuvîntului "mania" folosit de Platon) și "inspirație"". Și în știință și în artă în absența harului, element cu totul de necontrolat, șansele unei edificări durabile sînt nule. Adevăr care, cum constată conferențiarul, determină tineretul să se pună în slujba unor idoli - în fond false personalități. Personalitate, sîntem avertizați, are numai acela care servește pur și simplu cauza științei, își urmărește prioritățile. Nu altfel procedează marii artiști. Între artă și știință sînt multe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest gen de fapte realizează mai mult decît o operă intelectuală, aș lăsa modestia deoparte și aș folosi chiar termenul de "operă morală", deși el sună cam patetic pentru o atît de modestă evidență" (M.W.). Exista, în vremea cînd conferențiarul le vorbea studenților - sfîrșitul primei conflagrații mondiale, tendința, printre tineri de a căuta în profesor altceva decît se cerea, un conducător, și nu un profesor. Dar acea catedră nu putea și nu poate fi ocupată decît în calitate de profesor. Și, din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Democratizarea structurilor de partid și prezența funcționarilor politici la toate nivelele a avut drept rezultat o centralizare a întregii puteri în mîinile celor puțini și, în cele din urmă, în mîna unei singure persoane, aflate în fruntea partidului (M.W.). Conferențiarul își pune întrebarea: Care este însă efectul întregului sistem? Și răspunsul este unul îngrijorător prin coincidența cu situația existentă astăzi în viața parlamentară românească: "Este acela că, astăzi, parlamentarii englezi, cu excepția cîtorva membri ai cabinetului (și a cîtorva excentrici), nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe ispititor, refuzînd a-și asuma greșeala care le aparținea cu totul. De fapt ni se cere să nu fim meschini, o astfel de abordare este totdeauna periculoasă, mai ales în cazul politicianului - unde efectele se amplifică. Context în care conferențiarul vrea să lămurească cum stau lucrurile cu adevărata relație dintre "etică" și "politică". Este evident că nu există o etică unică. Etica evanghelică nu se suprapune peste cea din politică. Nu aplicăm preceptele biblice, de la Predica de pe munte la întoarce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
măsura și potențialul, să fim mulțumiți a cultiva fraternitatea ce ne leagă în plan uman și în rest să ne lucrăm, cum ar spune Candid al lui Voltaire, bucata noastră de grădină, sau, dacă vreți, de cer. Concluzia finală a conferențiarului este una întru urmarea și cultivarea vocației, indiferent de numărul și dimensiunile piedicilor pe care viața și acțiunile interumane, le ridică în fața celui chemat: "Alături de pasiune și intuiție, politica înseamnă și o luptă lentă și tenace cu un material refractar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acordat revistei „Gazeta Municipală― (Gazeta Municipală oct 1934: 2). Prof. Duiliu Marcu are o „viziune estetică clară și personală În discuție―. Arh. Ion Davidescu este apreciat ca „strălucit urmaș al tatălui său urbanist―, director al Direcției pentru controlul lucrărilor publice, conferențiar Școala Politehnică, unde ținea cursul de urbanism pe care l-a și publicat În seria „Noțiuni de urbanism― În Revista Urbanismul.5 Arh. Roger Bolomey „cunoaște Bucureștiul ca nimeni altul―, este directorul serviciului Arhitecturei Municipiului. Ing. Traian Rădulescu cu „lunga
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
presa. Recrutarea se făcea dintre “militanții” având deja o formație ideologică, absolvenți - de preferință - ai unei școli de partid. Acești „diplomați” deveneau apoi directori sau profesori în școli de partid regionale, redactori în presa de partid și ideologică, profesori și conferențiari în catedrele de științe sociale din învățământul superior. La finele anului 1950, peste 40.000 de persoane au fost astfel “promovate” în posturi cheie, după ce au urmat diferite școli de îndoctrinare (Ioan, 1992). Tot acest proces s-a amplificat apoi
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
la Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași, unde a lucrat până în 1970 în calitate de cercetător științific principal, îndeplinind, totodată, funcția de șef al Sectorului de Arheologie medievală. Din 1970, a revenit în învățământul superior, ca lector și, apoi, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie Geografie de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică nu l-a îndepărtat, însă, de cercetarea științifică. Alexandru Andronic este autor a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1948, diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice a fost numit preparator (1947) la disciplina de Fiziologie din cadrul IMF Iași. A parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1948), șef de lucrări (1960), conferențiar (1962) la disciplina de biochimie și profesor post-mortem (1992). În 1958 a absolvit cursurile Facultății de Chimie a Universității Al.I.Cuza Iași, iar în 1960 a obținut titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Biochimie cu teza Contribuții la studiul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conferă titlul de doctor în științe cu mențiunea „Magna cum laudae”. Cariera didactică în învățământul superior a început-o în 1941, ca asistent suplinitor la Facultatea de Chimie a Universității din Iași. În 1942 este numit asistent provizoriu, în 1948, conferențiar, iar în 1962 profesor universitar titular, la Catedra de Chimie organică. În perioada 1974-1980 a funcționat ca profesor de chimie organică la Facultatea de Tehnologie Chimică de la Institutul Politehnic din Iași. În 1980 devine profesor consultant, continuând să desfășoare o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
având ca referenți științifici pe acad. Radu Cernătescu și acad. Mircea Savul. În 1940 a fost numită asistent la Disciplina Chimie organică, condusă de prof. C.V. Gheorghiu. Aici a parcurs, succesiv, toate treptele ierarhiei universitare: șef de lucrări în 1946, conferențiar în 1962 și profesor titular în 1967. Din anul 1976, a activat în calitate de profesor consultant. În îndelungata sa activitate didactică, de aproape 40 de ani, Elena Budeanu a predat cursuri de Chimie organică; Metodica predării chimiei (1946-1962); Teorii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Gravitație, Căldură și Electricitate din Iași, în care calitate a lucrat până în 1936, când a fost avansat asistent și a activat până în 1943 când a fost promovat, prin concurs, șef de lucrări la aceeași catedră. În anul 1947 a devenit conferențiar de Fizică generală la Facultatea de Științe din Iași. În 1949 a fost numit profesor titular la disciplina de Fizică atomică și nucleară de la Facultatea de Matematică și Fizică, facultate nou înființată la Universitatea Al.I.Cuza. Tot în același
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
obținut bacalaureatul. Tot la Odessa a frecventat cursurile Facultății de Arhitectură și ale Facultății de Grafică și Gravură, devenind licențiat în 1921, respectiv 1931. În perioada 1931-1943 a lucrat în învățământul universitar la Odessa, Harkov și Kiev având gradul de conferențiar, în legătură permanentă cu orașul Chișinău. A devenit profesor în 1943, după ce obține titlul de doctor docent în arhitectură. Între anii 1953-1964 funcționează ca profesor la Institutul Politehnic din Timișoara. La Brașov, în 1956, în cadrul Facultății de Silvicultură, fondează prima
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sectorul mașini-unelte. A reușit să formeze un colectiv omogen de colaboratori pe care i-a sprijinit și stimulat în procesul de ridicare a calificării profesionale. Dintre elevii și colaboratorii săi, care-i continuă și dezvoltă opera, se numără profesorii și conferențiarii universitari: Vitalie Belousov, Alexandru Rener, Dumitru Zetu, Boris Plăhteanu, Costache Druțu, Neculai Gherghel ș.a. Prin activitatea sa, Gheorghe Cașler a contribuit la organizarea unui laborator de specialitate (mașini- unelteă care a servit pentru lucrările practice și pentru cercetarea științifică la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări Marine, director al Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea și decan al Facultății de Pescuit și Piscicultură din Constanța. Cercetător pasionat, dascăl
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a desfășurat pe câteva planuri: la Institutul de Construcții București, la Institutul de Arhitectură Ion Mincu din București și pe plan internațional. La Institutul de Construcții București, între anii 1949-1962, ocupă succesiv mai multe funcții didactice: asistent, șef de lucrări, conferențiar și profesor. A ținut seminarii ca asistent la Rezistența Materialelor a prof. Nicolae Korcinski. Apoi, timp de 10 ani a predat cursuri și a ținut seminarii împreună cu ing. Petre Vernescu la Teoria Elasticității, Elemente de Teoria Elasticității și Rezistența Materialelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tuturor treptelor ierarhiei universitare. În 1954 a început cariera universitară, ca preparator la disciplina de Chimie Farmaceutică a Facultății de Farmacie Cluj-Napoca (1954-1955ă, apoi asistent (1955-1958), șef de lucrări (1968-1970) la aceeași disciplină. În anul 1970 a ocupat postul de conferențiar la disciplina Farmaceutică a Facultății de Farmacie Tg. Mureș, iar în 1973 postul de profesor titular la disciplina de Chimie Farmaceutică a Facultății de Farmacie Iași. În 1985 a devenit profesor consultant. În 1969, în urma susținerii tezei de doctorat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
agrare Dorohoi. În anul 1952, a fost chemat din producție, de către renumitul prof.dr.doc.ing. Nicolae Zamfirescu pentru a se dedica învățământului agronomic superior. În cadrul Institutului Agronomic Iași, Facultatea de Agronomie, a urcat treptele ierarhiei universitare: asistent (1952-1963ă, șef de lucrări (1963-1978), conferențiar (1978-1982). Și-a susținut teza de doctorat sub conducerea științifică a prof.dr.doc.ing. Nicolae Zamfirescu, intitulată Contribuții la stabilirea agrotehnicii bobului (Vicia faba L.) în condițiile cernoziomului levigat din județul Iași, în 1974, la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București. Cursurile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]