4,975 matches
-
ar fi mai puțin importantă comparativ cu „îndreptarele Științifice” privind elaborarea de conținuturi cu adevărat Științifice. Optăm pentru discutarea, explicarea Și aprofundarea acestor repere esențiale pentru activitatea de cercetare Și în ideea de a apropia acele conținuturi care să ofere consistență ideii noastre. Câteva teorii, printre care teoria falsificării a lui Popper, au dezvoltat criterii prin care să se poată distinge între caracterul Științific sau neștiințific al unei teorii. Alte teorii au încercat să descrie ce ar trebui să facă cercetătorul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul de a gestiona singuri domeniile în care acționează. Pe de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
importante rezultate ale acestei direcții de cercetare, așa cum se regăsesc ele în sinteze recente (Scheerens, 1999). Eficiența pedagogică - sau productivitatea pedagogică - a fost abordată în ultimele decenii prin prisma mai multor modele, fără a produce, în general, rezultate de aceeași consistență precum studiile din școala „eficacității școlilor”. Până la sfârșitul anilor ’70, cele mai multe studii de acest fel au pus în legătură diverse caracteristici ale profesorilor, cum ar fi comportamentul lor observat, cu performanțele elevilor. Alte teme importante în cercetarea din domeniu au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
apare ca un element special de cultură organizațională, fiind destinat să inducă un anumit comportament, adică să inspire și să motiveze membrii unei organizații pentru a obține performanțe și să ghideze un mod de alocare a resurselor care să genereze consistență și focalizare (Bart, 1997). Aceste deziderate s-ar concretiza în formele următoare: • generarea unui conținut (sens) al scopului organizației; • asigurarea principalilor stakeholder-i că interesele lor nu vor fi ignorate; • accentuarea focalizării afacerii; • asigurarea unui control mai bun asupra angajaților; • promovarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lucrări pe parcursul a zeci de ani. Lucrarea de deschidere a domeniului a apărut în 1832 și îi este atribuită francezului Augustin Cournot, apoi subiectul este reluat în 1883 de Joseph Bertrand, pentru ca după câteva decenii domeniul să înceapă să capete consistență. Astăzi există formalizate numeroase modele matematice bazate pe studii empirice realizate pe câmpuri organizaționale ce conțin de la două la câteva sute de organizații. Din păcate, trebuie recunoscut faptul că instrumentarul matematic asociat, care, de altfel, dă consistență studiului, reprezintă chiar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înceapă să capete consistență. Astăzi există formalizate numeroase modele matematice bazate pe studii empirice realizate pe câmpuri organizaționale ce conțin de la două la câteva sute de organizații. Din păcate, trebuie recunoscut faptul că instrumentarul matematic asociat, care, de altfel, dă consistență studiului, reprezintă chiar motivul inaccesibilității acestor modele pentru managerii și chiar economiștii obișnuiți. Aceștia preferă mai degrabă studii de caz, decât modele matematice pe care nu le înțeleg. Probabil că această tendință a fost sesizată de Kotler și Porter, care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unor grupări strategice distincte. Caracteristica esențială asociată acestor grupări este probabil să fie o strategie generică de tip Porter - lider prin costuri sau diferențiere -, dar nu sunt excluse nici alte criterii de segmentare strategică din lista prezentată anterior. Se evaluează consistența delimitărilor între diferitele grupuri strategice și dacă există în mod real posibilitatea concurenței din partea unor firme din alte grupuri strategice decât cel de referință, eventual o interferență a grupurilor. 4.Definirea „forțelor” modelului: se definesc cele cinci forțe cu specificarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de standardul economiilor stabile din Europa și din lume. În acest context, realizarea unui studiu de caz despre o firmă care operează în România face necesară, în mod obligatoriu, colaborarea voluntară a acesteia. Sursele interne sunt necesare pentru a da consistență și credibilitate unui astfel de studiu. Doar pentru relativ puține firme și industrii există o bază publică de date suficient de dezvoltată pentru a putea susține o analiză care să facă abstracție de sursele interne. Prima barieră în utilizarea acestor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
regulă, un sistem de producție cu o eficiență mare induce o relativă lipsă de elasticitate în alegerea gamei de produse. Ar fi necesară o cerere predictibilă pe termen lung, ceea ce este imposibil de obținut. Varianta produselor cu caracteristici speciale dobândește consistență. Aceasta înseamnă serii mici, de ordinul sutelor sau miilor de bucăți și uneori chiar sub acest interval. Proiectantul este obligat la o adaptare rapidă conform termenelor impuse de beneficiarul motoarelor comandate, care, la rândul său, trebuie să se înscrie în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
adevăratul real, adică acel ceva ce poate fi de îndată văzut, auzit, pipăit, calculat, rămâne însă întotdeauna, potrivit lui Platon, doar reflectarea întunecată a Ideii și, prin urmare, o umbră. Ceea ce se află cel mai în preajma omului și are, totuși, doar consistența unei umbre îl ține pe acesta zi de zi în captivitate. El trăiește într-o închisoare și lasă toate „Ideile” să rămână în urma lui. Și de vreme ce nici nu recunoaște această închisoare ca închisoare, el socotește domeniul de zi cu zi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ideea. Dacă filosofia nu este și nici nu trebuie luată drept unica vocație în viața omului, în înțelesul generos pe care îl conferă Platon, ea reprezintă cea mai înaltă treaptă de realizare a omului, datorită căreia orice altă vocație primește consistență și sens. Aceasta nu înseamnă că toți oamenii ar trebui să-și dorească să fie filosofi - cum ar arăta de altfel o societate în care toți sunt filosofi? Aceasta, de altfel, nici nu se poate datorită înaltelor exigențe, pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu corpul, cu moartea și cu nemurirea. Grija față de suflet se exprimă - în punctul focal al celor trei direcții - drept „idealul filosofiei ca viață trăită în adevăr” (p. 107). Perspectiva adevărului, a unei lumi a adevărului e cea care dă consistență și formează lumea vieții umane. Aceasta este ceea ce cunoaștem ca „lumea Ideilor”. Rămâne ca ele să fie determinate în felul în care le înțelegea Platon. Pentru omul modern, Ideile sunt asimilate fie generalului (conceptului) care structurează particularul, fie eternului deosebit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apare doar episodic sau deloc constituie pentru Platon un mod de a-și înfățișa propriile idei”. Pe scurt, Diotima este strategia onomastică a lui Platon. Se pare că ipoteza potrivit căreia Diotima e purtătoarea de cuvânt a lui Socrate capătă consistență în chiar interiorul Banchetului. Să vedem și cum. Agathon vorbește de iubirea în sine și Socrate îl ia peste picior făcându-l să recunoască faptul că Eros este iubirea pentru cineva, de ceva, nu iubire de ea însăși. Este foarte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe care Platon o vede între pictor și sofist. Ambii sunt producători de idoli înșelători. În sens originar eidolon însemna „fantomă a mortului din Hades”) Pictorul, la fel ca și sofistul se blochează într-o retorică a imaginii lipsită de consistență gnoseologică. Scopul lor este manipularea. Seducția exercitată în numele plăcerii îi amăgește pe oameni, profitând de ignoranța lor. Totuși la un examen mai atent orice om își poate da seama că pictorul sau sofistul nu posedă vreun fel anume de cunoaștere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
numai atunci când descoperă și când indică ceva”. (În aceeași ordine a raționamentului, așa cum s-a mai spus, pentru Platon, Ideile există fără să fie, în vreme ce lucrurile sunt, fără să existe.) Scoasă în afara complexului semnificativității lumea există, dar își pierde cumva consistența. Numai actul interpretării, act impregnat semantic, poate oferi un „certificat de autenticitate” existentului. Și pentru oricine este evident că un înțeles anume se impune, devine memorabil, (somează semnificațiile) într-un climat precis de distribuție a raporturilor de putere. Discursul este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
entități semantice mult diferite pentru una și aceeași entitate suport. Imaginile vizuale se combină mental mult mai ușor decât reprezentările lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură sintactică și din cerința de consistență logică. Numai aici aflăm explicația justă a „egiptomaniei” platoniciene, a înclinației sale accentuate pentru canonism și schematism. Conectarea produsului iconic la o pedagogie convergentă a virtuții permite un anume control al interpretărilor. Și tocmai din acest motiv, fie că ne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă achiziție între variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acoperă perioada întregii vieți. Astfel, accepțiunea lărgită a ontogenezei Ă de la momentul concepției la cel al morții Ă capătă consistență în cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltării. În viziunea sa, stadialitatea dezvoltării se prezintă astfel: Deși mai puțin cunoscut la noi, modelul eriksonian al dezvoltării este recunoscut ca fiind astăzi unul dintre cele mai cuprinzătoare. Valoarea sa înnoitoare a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cât și ocaziile de a înmănunchea diversitatea într-un sistem. Evident, gnosticii constituie nu atât un continent omogen, coerent, cu contururi clare și definitive, cât un arhipelag compus din fragmente multiple, de o importanță și de un interes inegale, de consistență și însemnătate diferite. Măreția unora, lipsa de însemnătate a altora, fără a se ști de multe ori dacă aceste calități corespund unui conținut intrinsec sau unor fărâme rămase după două mii de ani de distrugeri naturale ori cauzate de om, la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fulger se abate asupra sufletului provocându-i un fel de cutremur, după care își revine și se întoarce de-a binelea în lume. Apropierea morții i-a marcat ființa și îndeosebi partea sa cea mai puțin cunoscută, sufletul, a cărui consistență imaterială îi pare din ce în ce mai puțin probabilă... 27. O picătură de lichid. Fiul care suferă de podagră nu poate să nu se întrebe ce anume a trecut la el de la părintele lui care suferă de aceeași boală! Nu e nicio nevoie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pare un lucru ușor: pur și simplu nu mai ești de față. Suferă doar spectatorii, familia, prietenii, care proiectează niște ficțiuni și își imaginează niște dureri deja dispărute, întrucât conștiința și rațiunea nu mai sunt acolo pentru a le da consistență. în schimb a avea de murit, a ști că vei dispărea, a trăi cu acest gând, iată problema. Ca bun elev al stoicilor, filosoful nostru reține că dacă nu putem acționa asupra materiei înseși a realului - inaccesibil - putem interveni asupra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? în niciun caz o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... -10- îmblânzirea morții. Nimic nu se naște din nimic, totul pleacă de la atomi și de la deplasările lor în vid - e un lucru care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe cea a lui Gabriele Giannantoni î1958), iar olandezii pe aceea a lui Erich Mannebach î1961). Asupra lui Aristip, se poate citi Jean Humbert, Socrate et les petits socratiques, PUF, 1967, pp. 250-272 - chiar dacă acesta consideră că Aristip are puțină consistență... Există aici câteva pasaje interesante care-i permit cititorului să-și facă o idee despre figura lui Socrate. De asemenea, câteva pagini consacrate lui Antistene. Asupra lui Socrate însuși, a se vedea sinteza greu de depășit, dat fiind enciclopedismul ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. Mai recent, conceptul de „mânie” a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Un alt factor psihologic mai puțin studiat, dar la fel de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regiunilor Europei; - aplicarea principiilor ESDP; - accentuarea dimensiunii teritoriale în politica de coeziune teritorială a UE; - crearea unei comunități științifice „teritoriale” europene. În cadrul programului ESPON a fost reluat și aprofundat conceptul coeziunii teritoriale, deoarece a fost considerat ambiguu, necesitând clarificare și consistență logică (ESPON 3.2, 2006, p. 11). Raportul ESPON definește trei componente principale ale conceptului: calitate teritorială (cu accent pe managementul resurselor naturale, acces la servicii de interes general, calitatea mediului de viață și muncă, reducerea disparităților interregionale de venit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.p. sunt efectul deciziilor luate de guvernanți. Elementele-cheie ale analizei p.p. sunt: decizia politică, luată de actorii politici, de a utiliza anumite mijloace pentru a rezolva o problemă. Decantând definiția de mai sus, rezultă o serie de elemente care dau consistență unei p.p. În primul rând, o p.p. este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete, care îi dau substanță p.p.. Traseul constitutiv al unei p.p. este punctat de diverse decizii. Deci, un al doilea element este dat de faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]