1,852 matches
-
-stmse despart după a doua consoană: punc-tu-al, arctic, jert-fă, somp-tu-os, re-demp-ți-u-ne, sandviș, sfincșii, sculptor, func-ți-e, ast-ma-tic; anumite grupuri de patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
somp-tu-os, re-demp-ți-u-ne, sandviș, sfincșii, sculptor, func-ți-e, ast-ma-tic; anumite grupuri de patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ajuns), nu-l vede (< nu îl vede), cred c-a reușit (< cred că a reușit), s-o aștepte (< să o aștepte), c-o floare (<cu o floare), făr-a spune (< fără a spune); * structuri caracterizate prin eliminarea, din vorbire, a unei consoane: sfântu-așteaptă; * structuri caracterizate prin micșorarea numărului de silabe (uneori având ca scop păstrarea măsurii și a ritmului dintr-un vers): ce-ai spus (< ce ai spus), de-abia (< de abia), unde-ai găsit (< unde ai găsit), de-al nostru (< de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în silabe la capăt de rând cu precizarea că, în unele lucrări (cf. Dimitriu, 2004, pp. 30-33), cratima este diferențiată de liniuța de despărțire (la capăt de rând); * apostroful: utilizat în structuri caracterizate prin elidarea unei vocale sau a unei consoane (mam'mare < mama mare, las' pe mine < lasă pe mine, al'fel < altfel), prin lipsa unei silabe (dom'le < domnule) sau a unor cifre ('89 < 1989), respectiv în cuvinte/ structuri împrumutate din alte limbi: (O'Neill, five o'clock, Mc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore și a vocalelor (dezbate, răzbate, dezarma etc.), deoarece în limba română se pronunță mai ușor succesiuni de tipul consoană surdă consoană surdă, consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea cu m înainte de p și b, regulă explicabilă prin caracterul bilabial al celor trei consoane: împiedica, amplasa, împărat, bomboană, emblemă, combate, umbla etc.; * accentuarea alternativă, ca dublete acceptate în DOOM, 2005, a unor cuvinte precum: antic/ antic, acatist/ acatist, jilav/ jilav, trafic/ trafic, gingaș/ gingaș, profesor/ profesor etc.; * pronunțarea și scrierea, ca în limba de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc joc boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc joc boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc joc boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
boc coc doc foc șoc; * substituirea unei consoane mediane: a visa a viza; * substituirea unei consoane finale: literar literal; * adăugarea unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]