2,068 matches
-
normală. Se fac 8 serii de măsurări. Prezentarea stimulilor de comparat se face în aceeași ordine ca și în prima parte a experimentului. Se stabilește punctul de egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin care se pot calcula indicii de constanță cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R valoarea răspunsului subiectului, adică suprafața aparentă subiectivă a pătratului stabilită prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3 m ar fi S=(OX3), la 6 m S=(Ox6) Dacă distanța este perfectă R este egal cu O iar raportul este 1; dacă constanța nu joacă nici un rol R este egal cu S
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3 m ar fi S=(OX3), la 6 m S=(Ox6) Dacă distanța este perfectă R este egal cu O iar raportul este 1; dacă constanța nu joacă nici un rol R este egal cu S, iar raportul este nul. Pe baza datelor astfel calculate se poate stabili dacă și în ce fel se modifică constanța trecând de la 3 la 6 m iar în a doua parte
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
perfectă R este egal cu O iar raportul este 1; dacă constanța nu joacă nici un rol R este egal cu S, iar raportul este nul. Pe baza datelor astfel calculate se poate stabili dacă și în ce fel se modifică constanța trecând de la 3 la 6 m iar în a doua parte a experimentului dacă privirea în viziune redusă are efect sau nu asupra constanței mărimii. Constanța formei O figură cu o suprafață plană, de exemplu un cerc se proiectează pe
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nul. Pe baza datelor astfel calculate se poate stabili dacă și în ce fel se modifică constanța trecând de la 3 la 6 m iar în a doua parte a experimentului dacă privirea în viziune redusă are efect sau nu asupra constanței mărimii. Constanța formei O figură cu o suprafață plană, de exemplu un cerc se proiectează pe retină în mod adecvat, ca cerc, numai când suprafața figurii respective este perpendiculară pe linia de privire; dacă cercul îl privim oblic forma lui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
baza datelor astfel calculate se poate stabili dacă și în ce fel se modifică constanța trecând de la 3 la 6 m iar în a doua parte a experimentului dacă privirea în viziune redusă are efect sau nu asupra constanței mărimii. Constanța formei O figură cu o suprafață plană, de exemplu un cerc se proiectează pe retină în mod adecvat, ca cerc, numai când suprafața figurii respective este perpendiculară pe linia de privire; dacă cercul îl privim oblic forma lui pe retină
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
lui pe retină devine o elipsă. Cu toate acestea noi continuăm să vedem în anumite limite figura ca cerc, ceea ce arată că forma văzută a obiectului nu se schimbă odată cu schimbarea poziției stimulului față de linia de privire. Pentru demonstarea acestei constanțe în condiții de laborator se prezintă subiectului un cerc de 15 cm diametru căruia i se pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i se pare cea mai apropiată acestuia. Constanța formei depinde de unghiul de întoarcere al obiectului și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației de 10 grade, dacă unghiul nu este mai mare de 10 grade constanța nu
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i se pare cea mai apropiată acestuia. Constanța formei depinde de unghiul de întoarcere al obiectului și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației de 10 grade, dacă unghiul nu este mai mare de 10 grade constanța nu depinde de distanța de la care se face percepția. Constanța strălucirii sau a
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
acestuia. Constanța formei depinde de unghiul de întoarcere al obiectului și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației de 10 grade, dacă unghiul nu este mai mare de 10 grade constanța nu depinde de distanța de la care se face percepția. Constanța strălucirii sau a luminozității Din experiența personală știm că o foaie de hârtie o vedem tot albă și la o lumină redusă, de asemenea un cărbune rămâne tot negru chiar dacă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației de 10 grade, dacă unghiul nu este mai mare de 10 grade constanța nu depinde de distanța de la care se face percepția. Constanța strălucirii sau a luminozității Din experiența personală știm că o foaie de hârtie o vedem tot albă și la o lumină redusă, de asemenea un cărbune rămâne tot negru chiar dacă este scăldat într-o lumină puternică. Explicația este simplă: un
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
puternică. Explicația este simplă: un corp reflectă întotdeauna același procent din lumina care cade asupra lui, iar dacă lumina crește sau scade uniform peste toate corpurile din câmpul nostru vizual relația de luminozitate se păstrează, raportul se păstrează ceea ce dă constanța de strălucire. Percepția luminozității depinde de cât de multă lumină reflectă un obiect față de corpurile din jur. Acest aspect îl putem demonstra printr-un experiment simplu; dacă privim o bucată de hârtie neagră și care este pusă în lumină puternică
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
obiecte în jur decât bucata de hârtie neagră ea ne apare albă sau gri. Dacă privim aceeași bucată de hârtie de data aceasta fără tub o vedem din nou neagră pentru că ea reflectă mai puțină lumină decât corpurile din jur. Constanța culorii depinde tot de context dar și experiența noastră anterioară cu obiectul respectiv. De exemplu iarba o vedem tot verde chiar dacă lumina scade în intensitate tocmai datorită experienței anterioare. Rolul contextului în perceperea culorii a fost demonstrat prin experiența contrastului
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mazdeic și un ascetism, constând în continență și abstinență pentru a tempera bărbatul în lupta interioară. Acestor gesturi li s-au adăugat și alte încercări practice, care îl ajutau pe cel inițiat să se formeze în arta curajului și a constanței, în vederea creării unui soldat capabil să îndeplinească fapte bune. Apartenența la armata sacră a zeului Mithra, corespunde concepției creștine care compară Biserica unei armate, deși termenul de militia Christi, din scrierile sfântului Paul din Tars, nu subînțelege neapărat și imitarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
criterii generale sau individuale în evaluarea educaților), dilema orientare interioară-orientare spre colectiv (a satisface propriile interese sau ale lor). Conduita educatorului este adesea influențată și de așteptările venite din partea colegilor (competiția profesională și socială), care pot stimula sau inhiba afirmarea, constanța participativă ca lider. ► Cel mai evident este conflictul personalitate-rol în situații de divergență, între așteptările instituției (dimensiunea normativă), așteptările personale (dimensiunea psihologică) și valorile societății (dimensiunea antropologică). Rezolvarea, ponderea acordată unor dimensiuni sau consensul lor depinde de tipul acțiunii, de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str. M. Viteazu, bl. 7-14, tel. 0251.412588 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254.213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
021/3138588 Librăria Luceafărul, Bd. Unirii nr. 10, tel. 021/3130075 Librăria Minerva, Calea Victoriei nr. 126, tel. 021/3154777 BUZĂU Librăria Faust, str. Cuza Vodă nr. 68, tel. 0238/446885 CLUJ Librăria Orfeu, Piața Unirii nr. 10, tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scurt, „les apotres”). Un aer funest Însoțește fragmentele volmului, iar ordinea lor, după cum sugerează paginile nenumerotate, este aleatorie. Important este, pentru Marie Redonnet, ca succesiunea terțetelor să nu creeze o continuitate diegetică, dar, pe de altă parte, să mențină o constanță topică și, mai ales, o trasparență referențială prin intermediul cărora cititorul să fie convins că a ieșit din zodia autoreferențialității, fără să fi reintrat În cea a literaturii veriste. Ceea ce face așadar Marie Redonnet este să redea viața personajelor, Înscriindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roman francez. Uneori, el se decernează unui debutant, alteori vine să răsplătească, pe șest, o opera omnia, În ciuda vîrstei decente a autorului premiat. Cartea premiată, În această situație, nu este cea mai bună a autorului, dar acesta merită premiul pentru constanța literaturii de calitate produsă. Așa s-a Întîmplat cu Jean Echenoz, În 1999, la 20 de ani de la debut, recompensat cu cel mai prestigios premiu francez pentru unul din romanele lui medii. Anul trecut, acordarea premiului lui Jean-Christophe Rufin a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spațiu care înglobează, și ideile niște conținuturi, ele însele conținînd cuvinte care le exprimă, iată o serie legată de metafore care nu sînt străine metaforei mai generale a mașinii. 1. A reprezenta sau Mașina Prima atitudine, cea mai clasică: în fața constanței tehnologice se apelează la discursul rațiunii; există primatul subiectului. Omul rămîne fundamental liber față de tehnică. El uzează de tehnică, dar nu este subjugat de aceasta. Prepoziția cu are cîștig de cauză 15. "Cu" tehnica omul realizează sarcinile pe care el
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mod subiectiv, obiectiv în marea sa străduință de unire cu lumea. Comunicare democratică la îndemîna tuturor. 3. A confunda sau Frankenstein: tautismul Frankenstein este o metaforă și "tautismul" este conceptul său. Metaforă și concept care corespund unei a treia atitudini: constanța tehnologică este decisivă. Ea guvernează viziunea lumii. Subiectul nu există decît prin obiectul tehnic care îi fixează limitele și îi determină calitățile. Tehnologia este discursul esenței. Ea exprimă totul despre om și despre devenirea sa. Aici, prepoziția "prin" cîștigă. Prin
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
obiectul ortogonal. Altfel, imaginea optică a pătratului este distorsionată. Aceasta înseamnă că, atunci când fixăm centrul unei picturi, toate formele din afara centrului par dezordonate. În practică, distorsiunile cu pricina trec aproape neobservate datorită unui mecanism de compensație cunoscut de psihologi drept constanța formei perceptibile. Toate acestea sunt valabile pentru structurile perspectivei centrale și nu sunt sigur de ce în acest caz teoreticienii au acordat atât de mare atenție distorsiunii optice față de aceea a oricărei alte forme. Ce se întâmplă însă când un purist
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în spațiul bisau tridimensional; compoziția culorii se bazează pe raporturi sintactice, precum asemănarea, complementaritatea și contrastul, precum și pe relațiile dintre culorile primare și secundare. COMPOZIȚIE BIPOLARĂ - O compoziție bazată pe doi centri separați, menținuți în echilibru în jurul centrului de echilibru. CONSTANȚĂ - Gradul în care obiectele lumii fizice sunt percepute fizic ca având aceeași formă și mărime pe care o au în mod fizic. Spațiul obiectiv (q.v.) are o constantă de 100%, în timp ce spațiul proiectiv (q.v.) nu are nici una. Experiențele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sunt percepute fizic ca având aceeași formă și mărime pe care o au în mod fizic. Spațiul obiectiv (q.v.) are o constantă de 100%, în timp ce spațiul proiectiv (q.v.) nu are nici una. Experiențele vizuale reale denotă un grad de constanță mediat. COORDONATE CARTEZIENE - Un cadru cu două axe, pe o suprafață plană, sau cu trei axe, într-un spațiu tridimensional. Plasate central și întâlnindu-se în unghiuri drepte, coordonatele pot servi drept cadru de referință pentru localizarea obiectelor în compoziția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str. M. Viteazu, bl. 7-14, tel. 0251.412588 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254.213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]