15,474 matches
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
la data de 17 octombrie 2022. Ambele Camere au adoptat-o în procedură de urgență. La data de 19 octombrie 2022 a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, la data de 20 octombrie 2022 au fost formulate prezentele obiecții de neconstituționalitate, iar la data de 21 octombrie 2022 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. Luând act că obiecțiile de neconstituționalitate au fost formulate în termenul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). ... 235. Aceste considerente menționate la paragraful
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
mai 2022, precitată, nu are relevanță în prezenta cauză. Astfel, așa cum a precizat Curtea la paragraful 70 al deciziei menționate, cu toate că procedura de urgență nu a fost cerută/aprobată, totuși procedura de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și adoptarea legii au avut loc în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
expres sau implicit intervalul de timp necesar ce trebuie respectat între momentul depunerii raportului și cel al dezbaterii în plen a acestuia. Un astfel de termen nu are relevanță constituțională și nu reprezintă în sine și singular un indicator de constituționalitate a procedurii parlamentare înseși. Este de dorit ca toate termenele stabilite pe cale regulamentară, fără relevanță constituțională, să fie respectate, însă încălcarea uneia dintre ele nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea procedurii de adoptare a legii. Este nevoie de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
conține un test scris și un interviu - duce la reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. Faptul că această contestație duce la susținerea încă o dată a testului psihologic nu este o chestiune de constituționalitate, ci una de opțiune legislativă. Prin urmare, art. 17 alin. (5) din lege nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. ... (3.2) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din lege în raport cu art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
continuare a procedurii de numire. ... 293. Cu privire la critica potrivit căreia se menține un sistem de numire politică a șefilor de secție, se poate observa că acest aspect este o chestiune de opțiune și oportunitate legislativă, și nu de constituționalitate. Este adevărat că se pot imagina mai multe sisteme și modalități de numire a procurorilor de rang înalt în funcții de conducere, însă Curtea Constituțională nu are competența să evalueze dacă un sistem sau altul este mai potrivit raportat la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (2006/928/CE). Or, Recomandările MCV nu pot fi analizate în cadrul controlului de constituționalitate, acestea putând fi valorificate, în cazul de față, de către legiuitor în evaluarea oportunității diverselor soluții legislative promovate. Prin urmare, art. 148 din Constituție nu are incidență în cauză. ... 296. Așadar, art. 145-149 din legea criticată nu încalcă art. 124
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de apel sau de procuror general al parchetelor de pe lângă acestea duce la reevaluarea testului scris și la susținerea unui nou interviu. Faptul că această contestație duce la susținerea încă o dată a interviului nu este o chestiune de constituționalitate, ci una de opțiune legislativă. Prin urmare, art. 160 alin. (6) din lege nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 din Constituție. ... (3.20) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169 alin. (8) și ale art. 172
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de drept privat sunt incompatibile cu demnitatea de magistrat. Incompatibilitatea cu orice altă funcție publică sau privată prevăzută de art. 125 alin. (3) din Constituție a constituit temeiul pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-au argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia. ... 310. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție stabilesc că „(3) Funcția de judecător este incompatibilă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
inferior, sunt reglementate și în textul în vigoare - art. 100 alin. (1) lit. c) și d^1) din Legea nr. 303/2004. Soluția legislativă cuprinsă în art. 100 alin. (1) lit. d^1) din Legea nr. 303/2004 a mai format obiectul controlului de constituționalitate a priori exercitat de Curtea Constituțională (Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 234-237), considerentele cuprinse în decizia antereferită aplicându-se în mod corespunzător. Prin urmare, art. 273 alin. (1) lit. c) și d) din lege nu încalcă art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pentru a putea ocupa o astfel de funcție eminamente privată. Recunoașterea posibilității judecătorului/procurorului de a exercita funcții private (retribuite sau nu) are drept consecință fragilizarea și afectarea temeiului pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia (a se vedea Decizia nr. 900/2020, care face referire cu obstinație la regimul de incompatibilități și interdicții specifice judecătorilor și procurorilor - paragrafele 124-129, 143, 146, 149, 152). Brevitatis
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
11 și art. 76) cuprinde o soluție legislativă identică cu cea analizată, însă acest lucru nu înseamnă că este și constituțională pentru simplul motiv că ea deja face parte din dreptul pozitiv. Acesta nu poate fi un argument în sensul constituționalității art. 206 teza finală din legea criticată. Din contră, dispozițiile respective au aceleași probleme de constituționalitate pe care le-am evocat deja. În consecință, apreciem că art. 206 teza finală din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor este neconstituțional, iar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
înseamnă că este și constituțională pentru simplul motiv că ea deja face parte din dreptul pozitiv. Acesta nu poate fi un argument în sensul constituționalității art. 206 teza finală din legea criticată. Din contră, dispozițiile respective au aceleași probleme de constituționalitate pe care le-am evocat deja. În consecință, apreciem că art. 206 teza finală din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor este neconstituțional, iar obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă cu privire la acesta. Judecător, Cristian Deliorga Judecător, Varga Attila OPINIE
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
dispozițiile art. 234 alin. (1) și (2), precum și ale art. 271 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea sa pentru argumentele ce urmează a fi expuse. 1. Curtea a fost învestită cu controlul de constituționalitate a dispozițiilor art. 234 alin. (2) din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd că „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
funcții private (retribuite sau nu), indiferent că au sau nu legătură cu serviciul justiției, serviciu care ține de esența prerogativelor statului, are drept consecință fragilizarea și afectarea temeiului pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia (a se vedea Decizia nr. 900/2020, care face referire cu obstinație la regimul de incompatibilități și interdicții specifice judecătorilor și procurorilor - paragrafele 124-129, 143, 146, 149, 152). Brevitatis
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că „decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
juridică și o instabilitate vădită în aplicarea normelor naționale, dar și a celor de drept european - pentru că, până la urmă, deciziile instanțelor naționale supreme, în aplicarea normelor de drept european, pot stabili soluții care să asigure coeziunea, coerența și constituționalitatea ordinii de drept. Sunt încălcate, astfel, prevederile art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3), art. 126 alin. (3) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. ... 20. În aceste circumstanțe, Curtea a reținut că autorii excepției au invocat, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora. În aplicarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu și
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora. În aplicarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu și cu privire la aspectele ce vizează aplicarea în concret a dispozițiilor unei legi într-o cauză, și în considerarea jurisprudenței sale în această materie (de exemplu, Decizia nr. 838
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
exercitarea profesiunii de medic veterinar - devenită Legea nr. 155/2018 -, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018, paragraful 52, Curtea a reținut că, după aprobarea ordonanței de urgență de către Parlament, controlul de constituționalitate se exercită față de legea de aprobare, al cărei conținut este chiar ordonanța guvernamentală. Altfel spus, legea de aprobare integrează în totalitate prevederile din ordonanța de urgență aprobată, iar, prin aprobare, ordonanța de urgență încetează să mai existe ca act
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
o precizie suficientă, care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Mai mult, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate dau expresie voinței legiuitorului, care a apreciat că funcțiile publice care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcțiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 10 octombrie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 155/2018, supusă controlului de constituționalitate prin Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018, precitată, se menționează că aceasta transpune legislația comunitară și creează cadrul organizatoric necesar pentru aplicarea măsurilor necesare recunoașterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar. ... 47. Pentru toate aceste argumente
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022. Având în vedere, însă, că instanța de contencios constituțional a fost sesizată anterior acestor modificări, Curtea, analizând și motivarea formulată, constată că sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 155 alin. (1), în redactarea anterioară acestor modificări. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, cu următorul conținut: „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. De altfel, o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor elementelor care să convingă instanța că persoana s-a îndreptat și se poate reintegra în societate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]