1,915 matches
-
ci un dat prim, ea poate ajuta conștiința în stabilirea unui raport direct cu suprarealul. Între ființă și non-ființă, între existență și transcendență, imaginea mediază și face posibilă conjuncția sensibilului cu inteligibilul, a "văzătorului" cu obiectul văzut, prin activitatea de contemplare, dar și de edificare de sine. Înțeleasă drept cauză a unei senzații, și nu efect al acesteia, viziunea nu este o figură, care pătrunde în suflet și lasă acolo o urmă. Ea se formează la distanță, în locul unde se află
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la porțile Romei, la Pons Milvius, Constantin I alege să își clădească propriul oraș, propriul centru al puterii imperiale, nu doar departe de Roma eternă, ci și pe fundamentul vechii civilizații elene, mult mai puternic ancorate în mistere și în contemplare. O coborâre în trecut, o recuperare și a unei gândiri post-platoniciene, care va inspira creștinismul și care va face ca Roma păgână să fie dată uitării; Lethe este Tibrul, Mnēmosyne este Bosforul. Doar spiritul imperial trece de la un oraș la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nașterea cetății și modul în care funcționează justiția, în ea și pentru ea. Întâlnim aici, într-o formulă maieutică exemplară, una dintre cele mai interesante chei de lectură din dialogurile lui Platon cu privire la subiectul nostru, anume imaginarul filosofic al politicului: contemplarea ideilor, dar și privirea lucidă și capabilă de a cunoaște, chiar prin recursul la imagine și la funcția imaginativă; ea ar putea fi utilizată ca strategie cu caracter didactic pentru determinarea trăsăturilor realității, prin deducție analogică. Discursul de teoretizare a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
post-socratică, la Platon și la Aristotel, formațiuni discursive care atestă constituirea unui imaginar filosofic al politicului, ca reprezentare a exercițiului civic și a organizării vieții cetății. Acest imaginar ar fi mai curând "forma" pe care o ia teoria, modalitate de contemplare, de reflecție asupra valorilor morale și a principiilor etice necesare organizării eficiente și juste a cetății. Or, faptul pare să vină în contradicție, în cazul lui Platon, cu devalorizarea teoretică a imaginii. Din fericire, Aristotel oferă o altă perspectivă. Vom
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
conștiinței individuale nu împiedică efectul temporalității ce duce spre un final care își așteaptă survenirea. Sfărșitul ca realitate umană ne însoțește, așadar, nu doar în stările de acțiune fizică, atunci când o finalitate este deplin evidentă, dar și în trăirile și contemplările noastre interioare, ivite uneori pe fondul unei relaxări corporale sau în stările de graniță ale conștiinței personale cum ar fi somnul ori coma. Fundamentala pildă și lecție pe care istoria lumii ne-o dăruiește este, așa cum adesea se evocă fără
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
am avut ce schimba, deși aveam prilej de a o face. Așa stau lucrurile. În acest înțeles superior asigur pe d. E. Lovinescu de seninătatea și abstragerea mea față de d-sa și de al său curriculum vitae, ocupat cum sunt cu contemplarea operei sale. Pentru mine omul Lovinescu e o imagine simpatică a unei vârste mai tinere, însă îndepărtată, ireală, pierdută în negurile amintirii." Cei mai mulți foloseau împortivă-mi o altă noțiune, care prin falsificare a luat, în critică, un înțeles peiorativ. Afirmau că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
serii de recepții: impresii de gust și o serie întreagă de reprezentări mai concrete ori mai abstracte, privind opera literară ca obiect independent de subiectul estetic. Ori de câte ori un critic face propoziții care trec de la simpla afirmare sau negare afectivă la contemplări ale operei ca obiect este un critic obiectiv. A spune despre o operă că e pesimistă ori optimistă, a te ocupa dar de ea ca complex ideologic, că dezvoltă anume teme, că suferă anume înrîuriri, că a avut anume efecte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stare să priceapă aspecte tot mai adânci ale existenței. Condiția este ca viața să se subordoneze creațiunii. Creatorul trebuie să fie lăsat să trăiască, dar în același timp să fie învățat a se întoarce asupra lui însuși, făcîndu-și obiect de contemplare din propriul lui subiect. Lupta în stradă și șederea în turnul de fildeș sunt momente succesive și obligatorii, nicidecum antinomice. Dante, V. Hugo, Tolstoi, Eminescu au fost niște partizani plini de pasiuni politice. Și cu toate acestea opera lor este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Titu Maiorescu (1840-1917) e mai ales schopenhaueriană: Frumosul e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea egoismului), ceea ce e totuna cu fericirea. Însă Schopenhauer era rasist: ideile platonice revelîndu-se în concret iar ideea metafizică de nație (pe care o admitea) încorporîndu-se în națiunile istorice, o literatură universală nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romanele sale, Pendulul lui Foucault. Prin unul dintre personajele romanului, Eco afirmă că permutarea literelor alfabetului ebraic ar putea duce la regăsirea limbajului perfect, identificat cu Tora originară. Există chiar și un ritual tainic al combinării literelor și totodată al contemplării numelui lui Dumnezeu, ritual ce dezvăluie o neobișnuită relație între literă și gând, între textul sacru și trupul omenesc. Astfel, „fiece literă [care] e legată de unul dintre mădularele [...] tale ar putea să-și schimbe poziția sau natura, și te-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
șamanică presupune un scenariu bine cunoscut în istoria religiilor: moarte simbolică, tortură, înviere. Un moment esențial al învierii Îl constituie capacitatea neofitului de a-și vedea propriul schelet. Acest lucru este posibil în urma unui efort susținut de asceză fizică și contemplare mentală. în opinia lui Eliade, prin puterea sacră, șamanul poate să-și „dezbrace” corpul de carne și sânge, Îl poate purifica, rămânând doar la nivelul durabilității scheletului. Acesta devine pur și strălucitor. atunci el trebuie să cunoască și să numească
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trebuie să cunoască și să numească toate părțile corpului și toate oasele după numele lor. Faptul nu este consemnat în discursul obișnuit al membrilor comunității, ci în limbajul secret învățat de la bătrânii șamani. Tot Mircea Eliade scrie că vizualizarea și contemplarea propriului schelet sunt interpretate diferit, în funcție de spațiul istoric și cultural unde au loc aceste evenimente șamanice. Astfel: a) în spațiul cultural și social al vânătorilor și păstorilor, osul este înțeles drept sursă a vieții umane și a Marii VIeți animale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Dar de ce? De ce un simplu băiat - de nici cincisprezece ani probabil cînd i-a încolțit ideea în minte - să înceapă să născocească un asemenea plan? Masson este de părere că motivele au fost multiple, printre acestea un factor ludic și contemplarea măreției propriului geniu: "În primul rînd a fost plăcerea glumei înseși; apoi a fost sentimentul secret al superiorității pe care acest lucru i-l dădea". (Masson 1874: 52-53) Desigur, la mijloc era și nevoia de bani și sentimentul că nu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ei. Câți au mai rămas? 3. Se poate arunca pe o podea de ciment, de la o înălțime de un metru, un ou nefiert, fără să se spargă? Răspunsurile corecte le puteți afla la pagina 358. Concluzii: creativitatea se bazează pe contemplarea lumii cu alți ochi sau pe abordarea unei probleme dintr-o direcție nouă. Așa funcționează și ghicitorile de mai sus. Dacă exersați astfel de exerciții, vă cresc șansele de a avea idei creative. Jocul 14. Alții au reușit Această tehnică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lume, cunoscuse toate voluptățile unei vieți de prinț. Nimic din ceea ce constituie infinita varietate a experiențelor umane nu-i mai era de acum înainte necunoscut - de la beatitudinile și dezamăgirile culturii, ale dragostei și puterii, până la sărăcia unui credincios rătăcitor, la contemplările și transele yoghinului, trecând prin singurătatea și mortificările ascetului. 3. Trezirea și activitatea misionară Gautama a ajuns la concluzia că, prin istovitoarele cazne l-a care s-a supus, n-a depășit nici cu un deget starea obișnuită a omului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Amarăvati, ridicate în secolele II-I î. Hr. aceste monumente abundă în decorațiuni reprezentând figuri umane sau divine, dar Buddha este mereu reprezentat prin simboluri, care cuprind în ele sensul învățăturii. Poate că emblema abstractă era considerată mai potrivită cu contemplarea; poate că aniconia dorea să sublinieze natura transcendentă a întemeietorului. Buddhiștii au acceptat sensul cel mai profund al acestui monument și i-au reelaborat codurile expresive pentru a le adapta diferitelor viziuni. Arhitectura tradițională a stūpei reprezenta Universul; ea a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
un fenomen, o ființa, chipul unui om, un mediu social, o stare sufletească. Într-o descriere literară, în proză sau în versuri, pe lângă prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul dă glas și sentimentelor declanșate în sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, încântare, bucurie, spaima etc.) Există opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare în cadrul narațiunii, atunci când scriitorul descrie personaje, realizând portrete. 3. Naratiunea Este o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și a desenului. Niște tuburi cilindrice de cristal subțire, cu broderia arabescului fin Încrustată, pe două rânduri, la o treime de buza paharului. A fost și singurul dintre musafiri care a dat, instantaneu, glas gratitudinii și a rămas fixat În contemplarea transparenței care permitea luminii să ia forma perfectă a frumuseții. Admirația Îl separase de ceilalți, Înfrățit, cum era, cu gingașa minune cristalină, antropomorfizată de privirea exaltatului. Poate tocmai această obsesivă fixație admirativă a și produs dezastrul. Când a trebuit să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale publicului și alteori nu, și atunci ce e de făcut? Se face ce știm. Iar cei care au dat și dau literatura de actualitate și sunt foarte apreciați pentru asta dau (ați observat!) niște povești periferice, veștede, aflate prin contemplarea găurii cheii și care nu interesează nici măcar pe autorii lor. Dacă este să medităm, noi, poeții, despre soarta lumii așa cum o vedem, eu salut Interviul Dumneavoastră ca pe cea mai actuală, cu adevărat, dintre scrierile câte au apărut la noi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și el, ca omu’, Înainte de a decide. Dispus să-și asume eroarea, dar și, neapărat, s-o Îndrepte, chiar dacă asta Însemna să-și contrarieze acum, În sens invers, colegii. Avea, evident, Încredere mai curând În propriul său instinct, educat prin contemplarea În lungile decenii socialiste a atâtor stupefiante convertiri și compromisuri În lumea scriitoricească. Arăta un sănătos scepticism față de orice vedetism și nu renunța la un soi de țărănească, deși subtil rafinată, neîncredere față de motivația gesticulației publice, chiar și atunci când era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
firești ale vieții, doar că acestea se produc... În infern. Se regăsește În acest roman Întreg repertoriul de fapte oarecare și de stări curente, iubire și egoism, vanitate și minciună, vraja primăverii și dragostea părintească, gustul conversației și extazul mării, contemplarea unui cal și perplexitățile dintr-o sală de cinema, clipe de exaltare și deznădejde și clipele lungi ale așteptării fără obiect. Comunitatea și comunicarea umană sunt Însă ale unor exilați supuși purgatoriului metodic al durerii, scoși din normalitate și izolați
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care Musil l-a proiectat În marele său roman... Prim contact cu orașul. Partir, c’est bruler un peu?... * Mă interesează mai mult oamenii decât casele, mai mult străzile decât monumentele, mai mult atmosfera unui mic local pitoresc, nu contemplarea statuilor, cărțile, nu Întrunirile publice. Am pierdut, probabil, interesul și respectul pentru Istorie. L-am avut, vreodată, cu adevărat? În copilărie, nimeni nu mi-a spus poveștile care se spun, de obicei, copiilor, n-am apucat să le Îndrăgesc. Mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu cafea, o particulară expresivitate, decupate, prin forța iradiantă a personalității sale, din apatia morbidă a banalității. Nu doar edițiile succesive ale operelor sale, vizibile azi aici atât În librării, cât și În mai orice locuință de intelectuali, ci și contemplarea imobilelor În care incomparabila sa aventură spirituală și-a aflat refugiu creator ne reamintesc, În Musil, destinul convulsiv, dar biruitor al artei, În confruntarea cu ostilitatea, adesea insuportabilă, a conjuncturii. Un mesaj totuși Încurajator, În această postumă și durabilă compensație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
capul Încrețit și plin de umflături... un ascet slăbănog, un lama budist... În poziția monumentală a străvechilor divinități egiptene, cu ochii acoperiți de albeața ce și-o trecea dintr-o parte a ochiului peste pupile, pentru a se Închide În contemplarea gravei sale solitudini”, tot așa și „fascinația repulsiei” față de... gândaci, În fața căreia „incorigibilul artist al improvizației” sucombase, În cele din urmă, simulând „ceremonialul coleopterelor” și devenind, el Însuși, treptat, un negru gândac repulsiv, parte din seria de derivate ludice, oricare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute se liniștesc în timp și tind spre o stare de înțeleaptă contemplare a vieții. Câteva povești și povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955. Tonul acestor scrieri este simplu, stilul cizelat; subiectele, atractive și dinamice, sunt împrumutate din universul de preocupări al primului contact cu
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]