1,993 matches
-
regală oficială din istoria Suediei și a avut o influență politică. A fost fiica sfătuitorului regal, contele Edvard Didrik Taube și a soției acestuia, Christina Maria Falkenerg. Sora ei, Catherine Charlotte, s-a căsătorit cu fratele faimosului om de știință, contesa Eva Ekeblad, mătușa faimosului Axel von Fersen. Regele Frederic I se apropia de 60 de ani și era cunoscut pentru excesele sale sexuale. La început tânăra fată l-a refuzat dar a fost influențată de marele efort de a fi
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
devenit mai mult decât o jucărie sexuală. La 1 martie 1733, Taube a născut o fiică numită Frederica Wilhelmina. În 1734, la scurt timp după ce fiica ei în vârstă de un an a murit, regele i-a acordat titlul de contesă von Hessenstein, a recunoscut-o oficial ca metresă a sa și i-a dăruit propriul ei palat. Acst lucru a declanșat un mare scandal, ea fiind prima metresă oficială din istoria Suediei. Bineînțeles, mulți regi ai Suediei au avut metrese
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
protejeze pe Taube după moartea lui. Regele a declarat că guvernul a promis să nu se implice în viața lui personală și a refuzat să accepte un protest scris. Regina a fost geloasă și mândria ei a avut de suferit. Contesa a trăit o viață nefericită și discretă. După ce regina a refuzat să mai părăsească camerele ei, Taube nu și-a mai făcut apariția la curte. Ea nu a vrut să fie metresă și când ambasadorii străini au vizitat-o și
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
metresă. În paralel regele a continuat să folosească prostituate, lucru care a înrăutățit și mai mult reputația lui. La 9 decembrie 1743 ea a născut cel de-al patrulea copil al lui Frederic și a doua fiică, Hedvig Amalia, numită contesă de Hessenstein; Hedvig Amalia a murit în 1752 la vârsta de nouă ani. Anul următor Taube a rămas din nou însărcinată însă a murit la naștere. A fost înmormântată împreună cu fătul ei - o fiică - la biserica din Strängnäs. În 1745
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
din nou însărcinată însă a murit la naștere. A fost înmormântată împreună cu fătul ei - o fiică - la biserica din Strängnäs. În 1745, Taube a fost înlocuită în funcția de metresă oficială cu nobila Catharina Ebba Horn, care a fost numită contesă. Relația lor a durat numai trei ani iar ea a fost în mare parte uitată de istorie.
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
Au existat planuri pentru o căsătorie între el și Charlotte Aglaé d'Orléans însă mama lui a refuzat oferta. Amalia d'Este, de asemenea, a fost o candidată, fiica lui Rinaldo d'Este, Duce de Modena. Prima soție a fost Contesa Palatină Anne Christine de Sulzbach (1704-1723), fiica lui Theodore Eustace, Conte Palatin de Sulzbach și a Mariei Eleonore de Hesse-Rotenburg. Ea a murit câteva zile mai târziu după ce a dat naștere unui fiu: A doua soție a fost Polixena de
Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei () [Corola-website/Science/323271_a_324600]
-
sa. Este cunoscut pentru că a dăruit locuitorilor din Monaco prima Constituție, și pentru explorările marine. Născut Albert Honoré Charles Grimaldi la 13 noiembrie 1848 la Paris, a fost fiul lui Carol al III-lea, Prinț de Monaco (1818-1889) și a Contesei Antoinette de Mérode (1828-1864), o nobilă belgiană, mătușa maternă a Donei Maria Vittoria del Pozzo della Cisterna, regină consort a Spaniei. Prințul Albert servește în marina spaniolă însă în timpul războiului franco-prusac se alătură marinei franceze, servește în flota Nordului, și
Albert I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/323280_a_324609]
-
Maria Walpole (10 iulie 1736 - 22 august 1807), Contesă Waldegrave și Ducesă de Gloucester și Edinburgh, a fost membră a familiei regale britanice, soția Prințului William Henry, Duce de Gloucester și Edinburgh. Căsătoria ei cu Ducele, fără ca regele George al III-lea să știe, a dus la adoptarea Actului
Maria, Ducesă de Gloucester și Edinburgh () [Corola-website/Science/324098_a_325427]
-
erau căsătoriți și statutul ei nelegitim a împiedicat statutul ei social în ciuda conexiunilor familiei ei. La 15 mai 1759, s-a căsătorit cu James Waldegrave, Conte Waldegrave, fiul lui James Waldegrave și al Mary Webbe. După căsătorie, Maria a devenit "Contesă Waldegrave". Contele Waldegrave a murit la 28 aprilie 1763, lăsând-o pe Maria văduvă cu trei copii: Anna și Hugh au fost străbunicii lui Charles Spencer, al 6-lea Conte Spencer, care a fost străbunicul Prințesei Diana de Wales. La
Maria, Ducesă de Gloucester și Edinburgh () [Corola-website/Science/324098_a_325427]
-
iar ea a devenit regina. În 1808, Joseph a fost numit rege al Spaniei. Julie, desi regina a Spaniei n-a locuit niciodată acolo, preferând Mortefontaine în Franța. A fost ținută la curent cu aventurile amoroase ale soțului ei cu contesă de Jaruco, Teresa de Montalvo și Maria del Pilar Acedo marchiza de Montehermoso. După înfrângerea armatei lui Napoleon în Bătălia de la Vitoria la 21 iunie 1813 și intrarea trupelor aliate în Paris în anul 1814, Julie a cumpărat castelul Prangins
Julie Clary () [Corola-website/Science/324102_a_325431]
-
târziu, cel de Duce de Teck ("Herzog von Teck"). Francisc s-a născut la 28 august 1837 la Esseg, Slavonia (acum Osijek, Croația). Tatăl lui a fost Ducele Alexandru de Württemberg, fiul Ducelui Louis de Württemberg. Mama lui a fost contesa Claudine Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Căsătoria a fost una morganatică, prin urmare Francisc nu a avut drept de succesiune asupra regatului de Württemberg. Titlul său la naștere a fost Contele Francisc von Hohenstein, după ce mama sa a fost numită
Francisc, Duce de Teck () [Corola-website/Science/324124_a_325453]
-
Claudine Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Căsătoria a fost una morganatică, prin urmare Francisc nu a avut drept de succesiune asupra regatului de Württemberg. Titlul său la naștere a fost Contele Francisc von Hohenstein, după ce mama sa a fost numită contesă de Hohenstein de drept, de către împăratul Ferdinand I al Austriei. În 1863 Francisc a fost numit prinț de Teck în Regatul de Württemberg și, în 1871, a fost numit duce de Teck.
Francisc, Duce de Teck () [Corola-website/Science/324124_a_325453]
-
la un incendiu în capitala sa. Paul Friedrich s-a căsătorit cu Prințesa Alexandrine a Prusiei la Berlin la 25 mai 1822. Împreună au avut doi fii și patru fiice: Paul Friedrich a avut de asemenea copii cu amanta sa, contesa Catarina van Hauke (sora Prințesei Julia de Battenberg):
Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/324148_a_325477]
-
Hermenegildo Recaredo Álvaro Fernando Gonzalo Alfonso María de los Dolores Enrique Luis Roberto Francisco Ramiro José Joaquín Isidro Leandro Miguel Gabriel Rafael Pedro Benito Felipe" și a avut drept nași pe unchiul său, contele de Chambord și pe bunica paterna, contesa de Montizón. La 2 august 1870 a fost proclamat prinț de Asturia de către carliști că fiu al lui "Carol al VII-lea, rege al Spaniei", adică a "Ducelui de Madrid". Jaime a fost educat de iezuiți întâi la colegiul Vaugirard
Jaime, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/324211_a_325540]
-
Isabella I (n. 1172 - d. 5 aprilie 1205) a fost regină domnitoare a Ierusalimului începând cu 1190/1192 și până la moartea sa. Prin cele patru căsătorii, a fost succesiv Lady de Toron, marchiză de Montferrat, contesă de Champagne și regină a Ciprului. A fost fiica lui Amalric I al Ierusalimului și a celei de a doua soții a acestuia Maria Comnena, fiind astfel soră pe jumătate cu regele Balduin al IV-lea al Ierusalimului și cu
Isabella I a Ierusalimului () [Corola-website/Science/324249_a_325578]
-
Ludovic la asediul asupra Damiettei în Egipt, în cadrul cruciadei a șaptea. În paralel cu evenimentele din Imperiul Latin, Balduin se îngrijește de chestiunile legate de succesiunea Flandrei. Astfel, în 1237 obține sprijinul regelui Ludovic cel Sfânt al Franța și al contesei de Flandra, reușește să aranjeze lucrurile astfel încât sora sa Margareta să piardă puterea, iar el să devină conte de Namur. Totuși, Balduin nu va ajunge practic niciodată acolo, iar după invadarea și cucerirea Namurului de către contele Henric al V-lea
Balduin al II-lea de Constantinopol () [Corola-website/Science/324330_a_325659]
-
1205 , în care Balduin I a pierdut o confruntare decisivă împotriva țarului Ioniță Caloian, conducătorul statului vlaho-bulgar, și și-a petrecut ultimele zile de viață ca prizonier. Balduin a fost fiul contelui Balduin al V-lea de Hainaut și al contesei Margareta I de Flandra, sora contelui Filip de Alsacia . Atunci când Filip de Alsacia, lipsit de moștenitori, a plecat în cruciadă în 1177, l-a desemnat pe cumnatul său Balduin al V-lea ca urmaș al stăpânirilor sale. După un asediu
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
vedere anumite reguli privitoare la chestiunea moștenirilor. Se consideră că acestea ar fi jucat un rol important asupra tradiției legale din Belgia. La plecare, Balduin a lăsat în urmă o fiică în vârstă de doi ani și o soție însărcinată. Contesa Marie a devenit regentă pentru Flandra și Hainaut, însă la începutul anului 1204 și-a părăsit cei doi copii pentru a se alătura soțului său în Orient. Cei doi sperau să revină în Occident în circa doi ani de zile
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
Flandra se menținea îndoiala asupra dispariției lui Balduin, drept pentru care celălalt frate al său, Filip de Namur a rămas în poziția de regent și abia într-un final cele două fiice ale lui Balduin, Ioana și Margareta au devenit contese de Flandra. 20 de ani mai târziu, în 1225, un bărbat a apărut în Flandra având pretenția de a fi Balduin în persoană. Acest fapt a condus la o serie de revolte în Flandra, îndreptate împotriva contesei Ioana aflată la
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
Margareta au devenit contese de Flandra. 20 de ani mai târziu, în 1225, un bărbat a apărut în Flandra având pretenția de a fi Balduin în persoană. Acest fapt a condus la o serie de revolte în Flandra, îndreptate împotriva contesei Ioana aflată la conducerea comitatului. Cei care îl cunoscuseră pe Balduin anterior plecării sale în cruciadă au respins categoric această pretenție, însă uzurpatorul a reușit să atragă mai mulți partizani, în special din rândurile țărănimii. În cele din urmă, dovedindu
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
lui Guillaume al V-lea de Mâcon, este menționată în cronica lui Albericus Trium Fontanum. Încă din 1179, Marie de Champagne a fost promisă spre căsătorie lui Balduin, fiul Balduin al V-lea, conte de Hainaut și al Margareta I, contesă de Flandra. Căsătoria a avut loc pe data de 6 ianuarie 1186. Din această căsătorie au rezultat doi copii: La 14 aprilie 1202, Balduin a Flandra a părăsit Flandra pentru a participa la Cruciada a patra. Expediția cruciată a ajuns
Marie de Champagne () [Corola-website/Science/324344_a_325673]
-
arcași cumane. Atras astfel în capcana pusă la cale de Ioniță Caloian, împăratul Balduin a fost capturat, în vreme ce Ludovic I a căzut în luptă. Astfel, bătălia a constituit un dezastru pentru tabăra cruciată. Ludovic I a fost căsătorit cu Catherine, contesă de Clermont-en-Beauvaisis, cu care a avut 3 copii:
Ludovic I de Blois () [Corola-website/Science/324350_a_325679]
-
deal aflat la aproximativ 10 km nord de Hastings. În Bătălia de la Hastings (14 octombrie 1066), oastea normandă a lui Wilhelm a învins oastea saxonă a lui Harold. Regele Angliei a fost ucis în luptă, primind o săgeată în ochi. Contesa Gytha Thorkelsdóttir, văduva lui Godwin, i-a cerut lui Wilhelm să-i dea trupurile copiilor săi uciși, dar ducele Normandiei a refuzat să-i dea corpul lui Harold, spunându-i că leșul unui sperjur merită să putrezească pe locul bătăliei
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
de Navara. Fratele ei mai mare a fost Henric al IV-lea al Franței pentru care a acționat ca regentă în Bearn în perioada 1582-92. După ascensiunea fratelui ei la tronul Franței, ea a fost numită Ducesă de Albret și Contesă de Armagnac. Ca parte a tratatului de la Saint-Germain-en-Laye între Henric al IV-lea și Carol al III-lea, Duce de Lorena, s-a prevăzut ca sora lui Henric, Ecaterina, să se căsătorească cu fiul cel mare al lui Carol, Henric
Ecaterina de Bourbon () [Corola-website/Science/325673_a_327002]
-
mânăstirea) înregistrate în "Domesday Book" câteva decenii mai târziu. Singurele taxe înregistrate sunt cele pentru cai și de aceea povestea rămâne îndoielnică atâta timp cât nu există nicio bază istorică pentru faimoasa plimbare. Povestea este îndoielnică pentru că există variante conform cărora însăși contesa Godiva ar fi responsabilă pentru stabilirea impozitelor în Coventry, Legea Salică neaplicându-se în societatea saxonă. Din cauza nudității din poveste, popularitatea acesteia a fost menținută și răspândită la nivel internațional, existând multe referințe în cultura populară modernă. Herbert Art Gallery
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]