2,327 matches
-
etapă, foc, glas, hop, a ieși, a înainta, joc, a lega, nod, a porni, a prinde, profund, a răspunde, a ridica, semn, a strânge, a ști, a topi, a ține, a uita, a vedea, a zice etc. și utilizările lor contextuale, în diferite enunțuri. De exemplu, sensurile verbului a citi: Copilul citește lecția din abecedar. ("parcurge") Îi citește și lui articolul. ("prezintă/ comunică") La ora de Educație muzicală citește partitura. ("descifrează și reproduce notele, vocal sau instrumental") Citește cu atenție harta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintelor a înrădăcina, egoism; * sinonimele cuvintelor etate, a stopa; antonimele cuvintelor epilog, multilateral; * sinonimele cuvintelor vârstă, învățat; antonimele cuvintelor a confirma, opacitate; * sinonimele cuvintelor erudit, viziune; antonimele cuvintelor neadecvat, simplitate; * sinonimele cuvintelor teluric, conciliere; antonimele cuvintelor dinamic, clar. Precizați sinonimele contextuale ale cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș; de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. Și satul văzând că acest om nu se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vestea. (cazul nominativ); Lauda de sine nu miroase-a bine. (cazul acuzativ 101); Părerea alor săi este importantă. (cazul genitiv); Spune-le celorlalți vestea. (cazul dativ); Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o clasă de cuvinte noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensul verbului este completat de cel al elementului cu rol de nume predicativ: a fi, a deveni, a rămâne, a părea, a însemna, a ajunge, a ieși, a se face, a se numi etc.); NOTĂ. 1. Același verb poate avea, contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi este: verb predicativ El este acasă. ["se află"]; verb auxiliar El este ajutat de părinți. (marcă pentru diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipul haidem, haideți, asimilabile unor forme verbale imperative și asociate unor subiecte-pronume în nominativ, persoana I sau a II-a. Prin raportare la criteriul sintactic, se remarcă eterogenitatea clasei interjecțiilor. Deși nu au o funcție sintactică-tip, interjecțiile pot îndeplini, contextual, funcția 121 de: * subiect: Se aude cip-cirip.; * predicat verbal/ interjecțional: Hai cu noi!; Ploaia pic-pic pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul așteptat de copii era clinc-clinc.; * atribut interjecțional: Sunetul clinc al clopoțelului era așteptat de toți copiii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Concepte operaționale Sintaxa este partea gramaticii care studiază îmbinarea cuvintelor/ a anumitor elemente din planul paradigmatic al limbii, în planul sintagmatic al comunicării, în cadrul mesajului. Conceptele centrale ale nivelului sintactic al limbii române sunt: * unitățile sintactice elemente/ structuri care îndeplinesc, contextual, anumite roluri/ funcții în cadrul unui mesaj, intrând în anumite raporturi sintactice între ele; în literatura de specialitate se prezintă un număr variabil de unități sintactice (cf. Gramatica II, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2005; Pană-Dindelegan, 2003
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
motivație în plus. (coordonare în planul comunicării propriu-zise; subordonare în planul comunicării propriu-zise și în plan incident). (c) Substitutul de propoziție/ frază 130 este o unitate sintactică ce reflectă, în planul comunicării, al vorbirii, aplicarea principiului economiei; sunt folosite, astfel, contextual, cu valoare de propoziție sau frază, unități precum: adverbe de afirmație, interjecții, vocative etc. De exemplu, adverbul de afirmație da131 poate ține locul propoziției sau frazei care se constituie în răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cel juridico-administrativ vs. variația categoriilor de lexic în stilul publicistic, ca rezultat al adaptării la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în titluri), a unor creații de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a persoanei a treia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doar cu puțin mai mare decât el și care simțea nevoia unui prieten..." Astfel, acelora ce știu ce-nseamnă viața, totul le-ar fi apărut cu mult mai plin de adevăr." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Cerințe: (a) Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: firește, știu, povestire, așa. (b) Alcătuiți trei enunțuri în care cuvântul nouă să aibă valori diferite. (c) Transcrieți din text trei pronume și precizați felul lor. (d) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: firește, mie, povestire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte care conțin triftong și două cu vocale în hiat. 2. Marcați, prin subliniere, vocalele accentuate din cuvintele: tânărul, acolo, juvenilă, dezorientat. 3. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: scrutând, îngăduia, juvenilă, elinică. 4. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5. Alcătuiți enunțuri cu omonimele cuvintelor unde și păr din textul dat. 6. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
receptarea sunetelor, vezi Iordan & Robu, 1978, p. 72. 6 Cf. Iordan & Robu, 1978, p. 84; Miller, 1956, p. 68 etc. 7 Cf. Ducrot & Schaeffer, 1996, pp. 251-253. 8 Am avut în vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual, cuvinte precum dar, par, iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum anumite reprezentări legitimează anumite acțiuni.74 Constructiviștii pozitiviști încearcă să explice fenomenele sociale în termeni generali. Deși nu își propun să găsească "legi" de comportament, aceștia acordă prioritate aplicabilității explicațiilor în diverse situații concrete. În schimb post-pozitiviștii preferă explicațiile contextuale, să înțeleagă unul sau câteva cazuri studiate și să desprindă învățăminte. Accentul pus pe unicitatea experiențelor este adesea caracterizat în dezbaterile epistemologice ca fiind o căutare a înțelegerii, o abordare asociată disciplinelor umaniste precum istoria sau antropologia (în contrast cu economia sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
un guvern central funcțional. Ambii termeni acordă dreptul de intervenție, iar astfel de intervenții întăresc statutul statelor "civilizate" și de succes.357 2.3.2. Identitatea ca agent Formarea identității nu este automată sau permanentă, ci are caracter temporar și contextual. Procesul articulării și al interpelării conține tensiuni și contradicții inerente. Spre exemplu, Said denaturalizează orientalismul arătând că unele caracteristici prezentate sunt incoerente, precum ideea că oamenii din Orientul Mijlociu sunt naivi și periculoși. Într-o anumită măsură faptul că anumite reprezentări
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
TV, ar trebui să justifice teama de un demers publicistic care va putea fi lesne bănuit de orgoliu și numit, la repezeală, inutil sau chiar bizar pe alocuri. Cine ar vrea să revadă, fie și sub formă tipărită, dialogurile adeseori contextuale dintre un jurnalist și un om politic? La ce folosește lectura unor asemenea pagini? Acum este momentul să mă retrag din dezbatere. În cartea de față nu e vorba despre mine. Personajul principal se numește Valeriu Stoica și, privită dintr-
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
primul moment avantajul extraordinar al unei astfel de situații le recomand să facă un mic efort de memorie și să încerce să-și aducă aminte măcar un crez politic rostit constant în ultimii ani. Trăim, din păcate, în lumea declarațiilor contextuale, a răsturnărilor de situații și, mai ales, trăim într-un continuu abandon al principiilor. Valeriu Stoica este, din acest punct de vedere, un personaj aparte. Are proiecte politice pe care le urmărește, și aș îndrăzni să spun că face chiar
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
fonetice, atunci când dispar doar sunete, sau "elipsei" morfologice, când sunt suprimate morfeme lipsite de autonomie lexico-semantică (afixe, desinențe, prepoziții, articole etc.). Mai mult, și termenul complex elipsă lexicală este folosit cu sensuri diferite în literatura de specialitate: "elipsă negramaticală"; "elipsă contextuală"; "elipsă necontextuală" (deci "condensare lexico-semantică"). O clasificare cuprinzătoare a elipselor, considerate "fenomene lingvistice destul de variate cuprinse prin tradiție în aceeași categorie", este întreprinsă în ELR, s.v. elipsă: a) "elipsa contextual-situațională (în care elementul absent din enunț e de fapt suplinit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
forma cuvinte noi este confirmată de T. Collet, care susține că există două categorii fundamentale de reducere a sintagmelor terminologice: reducția cu caracter lexical numită de unii "elipsă necontextuală", "elipsă neonimică" sau "elipsă lexicală" și reluarea anaforică, numită și "elipsă contextuală" (v. Collet, pp. 195-201). Autoarea teoriei nu ține seamă de faptul că există și elipse în care absența unor elemente fie are ca suport existența unei situații extralingvistice care suplinește vorbele, fie este indicată exclusiv de intonație, gestică sau mimică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale celor două categorii de omisiuni (pe care preferă să nu le numească "elipse", tocmai din cauza ambiguității termenului): * Reducția cu caracter lexical nu este legată de contextul lingvistic imediat și poate afecta durabil forma sintagmei, în timp ce reluarea anaforică este pur contextuală și constă în reducerea formei pline a sintagmei la nucleul său. * Reluarea anaforică are ca menire stabilirea legăturilor dintre propozițiile textului, contribuind astfel la coeziunea și coerența textuală. Și reducția cu caracter lexical are, într-o oarecare măsură, acest rol
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
părții de propoziție suprimate (El citește romane, ea, poezii; Ea curăță, iar el taie ceapa; Cineva vorbește, dar nu știu cine; Unul cântă la pian cu o mână, iar celălalt cu două). Ele ar putea fi numite, prin convenție, elipse sintactice, gramaticale, contextuale sau într-un alt fel. Rămân ca obiect de studiu fenomenele de omisiune petrecute la nivelul sintagmelor, îndeosebi al celor nominale. În astfel de situații am putea accepta ideea că avem a face cu "elipse lexicale", în sensul că elementele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca și cum ar fi vorba de un compus netematic; în celelalte două, dimpotrivă, autoși porterau recognoscibile ca elemente de compunere, dar au devenit superflue: fr. car nu poate fi confundat, desigur, cu conjuncția omonimă însemnând "fiindcă, deoarece", care are alte utilizări contextuale, iar rom. țigară și-a înlăturat, în uzul comun, sinonimul țigaretă, acest din urmă înveliș sonor dobândind astfel capacitatea de a desemna și singur tubul subțire cu care se fumează; în plus, portțigaret a rămas să însemne doar "tabacheră". 3
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu Excelența Sa, domnul ambasador Livio Hurzeler, care se află în această funcție la București de trei ani, dar care, din păcate, nu a ajuns niciodată în Bucovina. I-am vorbit despre francofonia din Bucovina, despre școala și Universitatea suceveană în contextual promovării intense a acestei regiuni în ultima perioadă. Și-a exprimat dorința de a veni la Suceava chiar în perioada imediat următoare. Una dintre axele Sommet-ului Francofoniei de la Montreux o reprezintă demararea acțiunilor în vederea realizării unei rețele academice în domeniul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]