9,951 matches
-
viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin de lacrimi e conturul ei, Precum e-al țării-mame, România! IANCULE-AVRAM, CEL VIUL... Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit sub stele Și a gemut în lacrimi țărâna prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
gândește, așa, ca de la om la om, prietenește și demn, elegant, atent...). Inutil să mai suliniem că aprecierile, părerile, relatările lui Ivan Lungu sunt corecte, cinstite, denotând bun gust și o cultură demnă de relevat. Evenimentele desenate în peniță au contururi clare și expresive! Un celebru gazetar britanic J. Mansfield, într-un excelent studiu despre ziariști și jurnalism, spunea: „Ca să prinzi din zbor adevărul, să-l recunoști pe moment și să-l notezi în câteva rânduri sigure, e nevoie de calități
O NOUĂ CARTE DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367638_a_368967]
-
arborele genealogic,în care aveau să-și lase cu mândrie,nașterea,adolescența și moartea.Mlădioase,florile încercau cu atingeri măiestre,ca petele lor de culoare să nu estompeze tăcerea semințelor ce le dăduse viață.Încetul cu încetul,tabloul renașterii prindea contur între creneluri de trăiri și sentimente.Cerul săruta pământul într-o simbioză perfectă uitând parcă să ceară simbrie divinității. Pe sub lavițele înmuiate în noroiul încins al copacilor,miriapozii își desfăceau pentru prima dată umbrele,spălându-și întunericul sub un cer
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
praful de iubire acolo unde dragostea începuse să încolțească.Aerul fremăta de atingeri timide de iubire,de bâzâit avid de cunoaștere,de vechi melancolii îmbrăcate de timiditate,de glasuri alungite într-o ritmicitate diformă în care hotărârile erau încă fără de contur. Soarele începu să-și ascundă încet,una câte una,toate razele în cochilia-i de aur în care se retrăsese mândru,înainte de a lăsa umbrele să-i fie martore la supliciul dragostei.Pământul își strângea acum la piept fii reîntorși
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
cu sufletul împarfumat de-aromele portocalelor, la distanțe de zeci de ani și mii de kilometri: „Poate mă visează cineva -/ De aceea gesturile/ Imi sunt atât de moi/ Și de neterminate,/ Cu scopul uitat la jumătatea mișcării,/Grotesc,/ De aceea contururile mi se șterg/ Secundă cu secundă/ Și faptele mi se topesc.../ Și poate cel ce mă visează/ E smuls din când în când/ Din somn,/ Trezit,/ Purtat cu sila-n viața lui/ Adevărată,/ De aceea mă întunec/ Suspendată uneori/ Ca
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
bucura sperând că și-a mai alinat durerea, că răbdarea i-a devenit un fel de viață, crescându-l... Doar se vădise un copil precoce! Chipul dorit și plâns de-atâtea lacrimi se încețoșase în fotografie, rămânând abia un slab contur... O nouă temere îi încolțise mamei în suflet. Ce va face când figura bunicii va dispărea definitiv de pe hârtia fotografică? Cum se va ostoi copilul? * Și într-o zi, mama căpătă răspuns. Îl zări pe copil cum desena cu jordeaua
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
sale depărtate. Se trezea devreme supunându-se obișnuințelor matinale, apoi se apuca voinicește să reîmprospăteze prin încrustare chipul căutat de sufletul și mintea lui. Și speriată, și bucuroasă, mama constată că imaginația celui mic lucrase progresiv! Anticipând posibila dispariție a conturului din cauza ploii ori a plecării sale de-acasă, copilul trecu la fortificarea desenului marcându-l cu pietricele înfipte bine în lineatura lui. * Era într-o duminică dimineața, devreme de tot, către sfârșitul verii. Cum totdeauna mama se trezea prima și
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
cu sângele devenind sânge fiecare piatră rămasă era ca un letopiseț împietrit între noi și pietre exista o dragoste înflăcărată infinită ca o lacrimă înghețată Brâncuși a dezrobit primul o pasăre de granit cu inima visul lui Pygmalion a prins contur încă o dată peste milenii dați-vă naibii cu Facebook-ul vostru cu pisici și curve la sfărșit de mileniu nu va mai rămâne nimic piatra e singurul loc în care ne-ntâlnim cu zeii... Referință Bibliografică: Piatră de hotar / Aurel Conțu
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
Citesc dintr-o privire mesajul din vederea globală cu județul. «Salutări de la Măriuca!». Răspund urgent: «te sărut și eu, soldatul Vasile». Trecem la curățatul armamentului”. Indirect, dar intens colorat, chipul ostașului român e identic cu al omului Țării, chiar cu contururi la fel întărite. „«Mă, Muste, că nu ne zâceam între noi dom’ căprar, mă io mă duc să trag». «Măi, nu mere, mă, c-or țâpa bombe pă noi». «Tăt atâta, aici îi pădurea, doară fujim». M-am mutat unde
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
întotdeauna sănătatea, nu l-a tentat alcoolul, nu fumeză, nu a fost niciodată un gurmand, a mers foarte mult pe jos, iată secretul longevității și agerimii sale. Visul american, în sfârșit realizat! Afacerile personale ale lui nea Mitică au prins contur de-abia după ce a ajuns pe pământul american, după o îndelungă perioadă de peregrinări și acumulări substanțiale în materie de viață și conduită, de cunoștințe despre mersul și conducerea unei afaceri și nu în ultimul rând după enorm de multe
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
mea albastră nu-mi pasă că plouă. I-am văzut de la distanță mersul legănat E înalt și poartă barbă, părul grizonat. Mi se pare amuzant, și privesc în zare... Este puțin amețit, sau mie îmi pare? Zâmbetu-mi trădează gândul prin conturul buzelor. Dar deodată el întreabă cu un glas domol: Vrei sa-mi dai umbrela ta? Nu, am nevoie de ea... Te-ai cupla cu mine? Da? Ha, ha, ha....Ha, ha, ha... Dintr-o dată-s fericită chiar dacă sunt vorbe-n
VREAU! de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367079_a_368408]
-
cândva mă cheamă înăuntru fac doi, trei pași, ca-n transă... în față umbra mea desprinsă ușor de mine întoarce capul, mă privește, apoi înaintează spre templul ce parcă are o nouă lumină, ireală. Spre Ea se-apropie doar Umbra, conturul unui tânăr, se privesc, se-mbrățișează, Privind acum imperceptibila lor îmbinare îmi pare doar o singură umbră gândul (al meu, desigur) mă întreabă nedumerit: - A cui e Umbra asta, oare, al cărui om e Umbra ce-apare din senin? răspunsul
DESPRINDEREA UMBREI MELE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367124_a_368453]
-
cuviincioasă, cumsecade, identificată prin (sigur vă amintiți) „Povești și doine, ghicitori, eresuri”. În mii de ecrane, ochii cititorului de limbă română se odihnesc pe mesaje de suflet adunate din „împrăștiere”. Da, dragă Delia, fără pământ delimitat, dar strânsă definitiv în conturul inimii fiecăruia, împărțită între câți și la care pe unde suntem, dar niciodată destrămată, e aici, vie, „România mea, România ta. România noastră”. Referință Bibliografică: Acasă, din îndepărtate zări / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
Baia, un sfânt al tuturor posibilităților.” Templul „Baia Balkan” debutează ca un roman al cunoașterii primitive, empirice, al credințelor în mituri și minuni. Templul ocupă locul central, ce oferă culoarea locală. În jurul acestui templu cresc tradițiile, se nasc legendele, prind contur aventurile. Volumul se deschide cu un spectacol ceremonial ce are rolul de a ne face cunoștință cu ritualul inițierii, cu unitatea dintre oameni și zeități. „Dintr-o veche tradiție se atribuie templului o istorie încărcată de personaje și evenimente pline
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate și denotă o stare de bine, ce rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de poemele lui Eminescu, se simte și în scrierile sale. În „Salcâmul”, poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm înflorit!” La
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
de poezie pe care le-a scris de-a lungul timpului, în volumul „Semnul Isar”, Theodor Damian ni se prezintă într-o ipostază complet diferită. Este acea stare elementară în care expresia „a fi sau a nu fi” capătă un contur dramatic și nespus de dureros, atât fizic, cât și sufletesc. Intrând în acest tărâm crepuscular, aflat sub semnul Isar, în cazul său, Theodor Damian încearcă să-și descifreze simțămintele, să le comunice într-o manieră cât mai directă și mai
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
renunț la prejudecăți când mi s-a oferit șansa să arăt cine sunt și de ce nu îmi pare rău că sunt românca. Pentru mine, România reprezintă mai mult decât un simplu stat. Acesta este locul unde destinul meu a prins contur, unde am învățat să merg, să scriu, să lupt mai mult atunci când e nevoie și să mă opresc atunci când eforturile mele sunt în van. Sunt pe deplin conștientă că mai am încă multe de învățat, că lucrurile vor deveni din ce în ce mai
„ ÎMI FACE SUFLETUL SĂ VIBREZE!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367266_a_368595]
-
și tata ți-o pot oferi. “Legătură copil părinte, una dintre reflecțiile cele mai pregnante ale necuprinsului încredințat de Dumnezeul infinit cuprinsului; măreție a exprimării chipului Tatălui în spiritele în care El a suflat viața-I pentru a da primului contur de lut formă dumnezeirii. Zâmbet, mângâiere, vorba cu alin, învățate de Adam de la Dumnezeu Însuși în răcoarea dimineților edenice.” Vlad crește pe stradă și pe masura ce anii se scurg, în inima îi încolțește dragostea pentru Magda, singura ființă coborâta din raiul
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
te face să te reculegi și să ai un timp numai al tău. În Modesto pregătirea unora a început pe la mijlocul lui noiembrie, cu ornarea exterioară a caselor cu sute și mii de beculețe multicolore puse nu la întâmplare ci “tighelind” contururile caselor, scoțându-l “afară” pe Moș Crăciun și urcându-l în sania trasă de reni cu sacul doldora, staulul în care s-a născut pruncul Iisus tronează în fața fiecărei case, păstorii și magii fac parte din decor,“stilizați” prin “aranjamente
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
întoarcerii acasă la vetrele lor, nu înainte de a trăi pe viu vestea proaspătă a zămislirii Învățătorului nostru. De la acest moment încolo, în noaptea vrăjită de mișcarea tainică a stelelor, murmurul lor cosmic indescifrabil și scilpirea translucidă și clară de vedeai conturul umbrei pământului trecând de “stâlpii” cerului către zenit, “bâjbâiala” procesiunii gloatei capătă sensuri noi, acreala, sila și deznădejdea sunt înlocuite cu lumina chipului, seninătatea și bucuria privirii, speranțele renasc pentru că undeva aproape, la Bethleem s-a născut Mântuitorul Lumii noastre
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
DELIORMANULUI STRĂBUN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În vizită făcută anul acesta în Teleormanul obârșiei mele am avut o revelație. Am întâlnit aici o emulație intelectuală căreia nu-i bănuiam conturul. Există aici o activitate plină de însuflețire, mereu cu aripi întinse spre zbor înalt care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române din țară și dincolo de hotarele ei. Și aici se scrie mult, dintr-o pornire interioară
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
considera prieteni putea exista răutate. Avea ochii mari căprui, adumbriți de gene lungi, negre un chip cu trăsături plăcute și linii unduioase, nu colțuroase și puternic conturate ca ale tatălui său, al cărui chip era parcă dăltuit în stâncă, având contururi puternice, foarte proieminente, emanând prin toți porii o voință de nestăvilit și un caracter făcut să domine și să nu se plece în fața intemperiilor vieții. Adeline era exact contrariu firii aprige și determinate a soțului și era o femeie de
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
fratele om cum lerui Luminii/ în zilele mele” (Poveste de iarnă, p. 36) și să dezlege noduri „răsfir/ cu privirea/ nisipul sticlos/ cinabrul din ierburi și frunze/ desprinse de umbre în nodul terestru/ jumătăți întregind mistuirea” (Toamna andante, p74); retușează contururi „lângă ora tăcerii/ mai întâi dispare tristețea/ apoi negrul cărării se surpă/ sub ninsoarea molcom așternută/ pleoape grele în volte privirea/ coboară măiestre mai jos cu un cer...” (Schițe pentru mai departe, p. 85). Spiritul liric al Anei Urma rezonează
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
by Love) a lui Paolo Caliari (Veronese), pictură în ulei pe pânză este realizată în 1570. Admirăm aspectul decorativ și ornamental al subiectului - dragostea dintre Marte și Venus. Personajele sunt clare, bine conturate, senine, echilibrate, lumina clară pune în valoare contururile, culorile sunt marcante. Privim picturile lui cu interes, știind că este considerat ca fiind cel mai mare colorist și alături de Tițian și Tintoretto, remarcabil reprezentant al școlii venețiene de pictură din secolul XVI. Comparăm galbenul lui Tițian, roșul lui Rubens
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
către parcul alăturat. E aprilie, deplină primăvară și o dispoziție sufletească mă-mbie să dau curs ghiontului. Îmi place grădina. Trimit, ca beneficiară, un mulțumesc arhitectului-proiectant, teribil de inspirat! A făcut posibilă nașterea unei oaze civilizate de odihnă. Locul are conturul unui bob de fasole, dungat pe mijloc de-un iaz artificial, linie demarcantă între spațiile de joacă, de agrement și parcul propriu-zis. Din centrul apei, atenuând decibelii dinspre sporturi și zbeng, baletează către cer o arteziană, pe timp de noapte
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]