179,899 matches
-
plictisit de ăsta. Nu capeți. De ce? De-aia. A, bun... Mai zi-mi. Despre? E treaba ta să inventezi. Nu ăsta-i șpilul? Nu sunt eu ure chea reportofonul amanta coșul de gunoi seiful muza secretul manechinul păpușa memoria imaginația convenția idila frustrarea... Ai terminat? Nu. Ai început? Nu încă... Reset. Știi ce e cel mai frumos la Sevilla? Când se întunecă. E ireal. Catedrala se luminează maur printre palmieri, înconjurată de trăsuri... Dinspre Alcázar se aude muzică... E magnific. Asta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o complicitate a intimității care, cine știe, poate că era pe punctul de a se inventa chiar acum/atunci, ce mai contează un banal punct de referință, important este că, în timp ce tu, cititorule, ușor năzuros la toată această desfășurare de convenții ale idilei, te pierzi în pagină, singur, la lumina becului tău de 100 de wați, Alexandre redevine Alexandre, cutreieră orașul ca un îndrăgostit sadea la braț cu o femeie frumoasă căreia, da, a început să i se ghicească un ușor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în care mersese mult, fără direcție, în speranța întîlnirii unui interlocutor. Ajunsese să-și dorească să schimbe o vorbă cît de neînsemnată, pe orice temă, numai să nu se izbească de dispariția tuturor celor pe care-i întîlnea. Respectase toate convențiile: coada și urechile, vocea, distanța. Nu-i folosise la nimic. Toate viețuitoarele dăduseră bir cu fugiții. Nu se poate. Trebuie să reușesc să intru în contact cu ele, altfel tot efortul meu este zadarnic. Azi e noapte deja. Mîine. Mîine
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
este unul fericit, probabil, căci popoarele încep de-abia acum să înțeleagă că relațiilor lor trebuie să fie reglate de drept. Dreptul ginților, aflat încă la începuturile sale, nu este nimic altceva decât un drept "cutumiar". Cu siguranță că tratatele, convențiile de arbitraj sau deciziile Tribunalului de la Haga, crează raporturi de drept între națiuni, însă unde găsim oare forța executorie care să impună respectarea lor? Până azi, nu exista nimic altceva decât recursul la forța armată, iar efortul major al diplomației
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
acestei măsuri extreme. Pe de altă parte, deseori a existat în cancelarii iluzia că, pentru națiuni, nu există alte drepturi în afara celor conferite de tratate. Națiunile sunt însă persoane "morale" care au o viață proprie, ce nu depinde doar de convențiile diplomatice. Un popor "șters" de pe harta politică a Europei poate subzista, în ciuda indiferenței guvernelor. Polonia a dat acest ilustru exemplu, la fel și Italia, țară pe care Metternich 24, cu dispreț, o trata drept o simplă "expresie geografică". Un veritabil
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
De altfel, în țările libere, toate negocierile ajungeau în parlamente; majoritatea tratatelor trebuiau supuse aprobării acestora, înainte de a fi ratificate. S-ar putea spune că, de atunci încoace, secretele negocierilor încetează chiar în momentul în care ele sunt stipulate în convenții și că, în final, nu există "diplomație secretă". Oricum ar fi, natura umană va rămâne mereu aceeași: au fost și vor exista întotdeauna intriganți capabili să se "arunce", într-o stare de confuzie maximă, drept în mijlocul negocierilor. Aceștia pot surprinde
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
o "conversație", însă când această "conversație" ajunge la concluzii, un text (scris) trebuie să le constate. Acest text poate lua nume diferite. Dacă abordează interese de ordin general, el este numit "tratat", iar când acesta privește interese specifice și temporare, "convenție". Se vorbește, de pildă, de: "tratatele de la Viena" și de "convenția poștală". Mi se va ierta faptul că am intrat, în această privință, în detalii. Mulți își imaginează că, de îndată ce un ambasador își prezintă scrisorile de acreditare, el poate negocia
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
scris) trebuie să le constate. Acest text poate lua nume diferite. Dacă abordează interese de ordin general, el este numit "tratat", iar când acesta privește interese specifice și temporare, "convenție". Se vorbește, de pildă, de: "tratatele de la Viena" și de "convenția poștală". Mi se va ierta faptul că am intrat, în această privință, în detalii. Mulți își imaginează că, de îndată ce un ambasador își prezintă scrisorile de acreditare, el poate negocia în toate problemele de interes pentru țara lui. Este o eroare
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
erau orașe care, în virtutea capitulațiilor încheiate între sultan și regele Franței, depindeau direct de acesta din urmă; li se ofereau anumite privilegii* Începând cu secolul al XVI-lea, consulii europeni au jucat un rol care nu era doar unul comercial. Convențiile, cărora li s-a dat numele de Capitulații, le-au conferit o autoritate particulară, iar acest regim se regăsea în toate țările din Extremul Orient, ca, de pildă, în Siam, în China și în Japonia. În virtutea convențiilor, consulii aveau un
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
doar unul comercial. Convențiile, cărora li s-a dat numele de Capitulații, le-au conferit o autoritate particulară, iar acest regim se regăsea în toate țările din Extremul Orient, ca, de pildă, în Siam, în China și în Japonia. În virtutea convențiilor, consulii aveau un rol de jurisdicție asupra compatrioților lor în materie penală, civilă și comercială și se bucurau de privilegii diplomatice. În aceste țări, justiția era atât de imperfectă, autoritatea guvernului atât de arbitrară, iar moravurile atât de diferite de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în care fusese închisă politica internațională. Domnului de Laforêt, pe care l-a trimis la Constantinopol, i s-a dat misiunea de a trata cu marele senior Soliman 95, iar, în februarie 1535, acest ambasador a semnat (cu Poarta) prima convenție care îi scotea pe francezi de sub jurisdicția acelor cadii. Celelalte puteri creștine și-au manifestat indignarea văzând cum Franța negociase cu necredincioșii; după aceea, chiar ele s-au grăbit să-i urmeze exemplul. Acest drept de protecție exersat de consuli
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
o dea. O limbă unică, pusă în slujba politicii internaționale, devine o adevărată legătură intelectuală între națiunile care, azi, manifestă din acest punct de vedere tendința de a se izola, fiind obligate să recurgă la interpreți pentru a lămuri sensul convențiilor lor. Acest lucru echivalează cu pregătirea unor viitoare neînțelegeri între ele. Capitolul VIII Democrația și războiul " După o revoluție care a schimbat totul, trebuie să știi să renunți la ura ta, dacă nu vrei să renunți pentru totdeauna la bunăstarea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Emerson 120, referindu-se la fiecare individ în parte: Nu a învățat lecția vieții acela care, în fiecare zi, nu a putut învinge măcar o teamă". Acum, omenirea începe să aibă tot mai multă oroare față de ideea războiului între națiuni: convențiile de arbitraj, Tribunalul de la Haga, Societatea Națiunilor iată materializarea unui sentiment unanim care va face ca războaiele să fie, de acum înainte, tot mai rare. Este rezultatul unei lungi și tihnite acțiuni, care s-a făcut simțită până și în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în intervalul iunie 1910-decembrie 1912. 32 Jérôme Pétion de Villeneuve (1756-1794). Avocat și revoluționar francez, deputat al Stării al III-a apoi al iacobinilor în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă și deputat iacobin în Convenția Națională. În timpul Directoratului, a avut o activitate diplomatică susținută care s-a finalizat cu anexarea de către Franța a Belgiei și a malului stâng al Rinului și cu invazia francezilor în Elveția (1798). După lovitura de stat din 18 Brumar anul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
aparență, deoarece planul (în care se înscrie acest discurs mincinosă este în mod clar expus spectatorilor încă de la începutul piesei. Doar personajele neavizate ale tragediei se lasă prinse în capcana acestei știri false, inclusiv Electra. Sofocle mizează astfel abil pe convențiile tragediei, pentru crearea de atmosferă 1. O altă scenă de mare intensitate a trăirii, desăvârșit condusă de autor, este cea în care apare Oreste, aducând urna cu pretinsa lui cenușă; indicațiile scenice sunt de mare importanță: Electra o strânge în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
persoană, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. Art. 404 Infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție internațională (1) Atentatul contra vieții săvârșit împotriva reprezentantului unui stat străin sau a altei persoane care se bucură de protecție în conformitate cu convențiile internaționale, aflată în misiune oficială în România, se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Infracțiunile intenționate contra integrității corporale, sănătății sau libertății, săvârșite împotriva unei persoane dintre
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de război îndreptate împotriva țării lor, Se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (5) Persoanele protejate de dreptul internațional umanitar sunt: A) într-un conflict armat cu caracter internațional: persoanele protejate în sensul Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și al Protocolului Adițional I din 8 iunie 1977, în special răniții, bolnavii, naufragiații, prizonierii de război și civilii; B) într-un conflict armat fără caracter internațional: răniții, bolnavii, naufragiații și persoanele care nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Unite, și care se bucură de protecția pe care dreptul internațional umanitar o garantează civililor sau bunurilor cu caracter civil; B) declanșează un atac împotriva personalului, clădirilor, unităților sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizează semnele distinctive prevăzute de Convențiile de la Geneva, în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional umanitar, Se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internațional, utilizează fără drept semnele distinctive prevăzute
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Geneva, în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional umanitar, Se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internațional, utilizează fără drept semnele distinctive prevăzute de Convențiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizației Națiunilor Unite, cauzând, astfel, moartea sau vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
socialismului, comunismului, mergem pe cai luminoase, construim o viață mai bună și vom depăși capitalismul muribund și în putrefacție. Și uite că acum sunt în capitalism, trăiesc dintr-o pensioara de 600 ron și față mai vrea să votez cu convenția, cu Băsescu, nu cu Iliescu, PSD, USL, Ponta, Antonescu, Voiculescu. EL și EA: CUM DE AM AJUNS AICI ȘI CE TREBUIE SĂ FACEM? ACTUL I - COPILĂRIA EL: Locuiam în casa noastră, care era mare și cu o grădină, căci tata
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
EA: Eu aici am avut noroc. Am un barbat bun, cam molau și țăran, dar e băiat bun. Față a devenit inginera și e în Canada, căsătorită bine. Acuma am un necaz cu ea, ca imi cere să votez cu convenția democratică și mă ține de comunistă. Ce mare comunistă oi fi eu, dar în comunism am trăit mai bine și eram OM, nu CÂRPA, NIMENI, o pensionara amarata care împușca frâncul și nu mai știe cum să se întindă de la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să spunem mai mult. O bună parte din sensurile sub care "cad" lucrurile sunt umanizate; lucrurile ne apar încărcate de atribute umane, și asta dă contur lumii. Liantul unei societăți nu-l constituie legea (în sensul juridic al termenului), ci convenția (chiar dacă și legea poate fi gândită, la limită, ca un tip special de convenție). Convenția determinantă în ceea ce privește existența unei societăți o constituie limbajul. Să ne amintim ceea ce cade mereu în uitare: stabilirea sensului cuvintelor (ori donarea de cuvinte unor sensuri
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]