4,062 matches
-
ideativ-perceptivă Aceasta se identifică cu asș-numitul fenomen al imaginii vizuale capacitatea de a vizualiza ideile. Acest fenomen este reversibil putem vorbi de o vizualizare a ideilor, dar și de o idealizare (în sens de logicizare) a imaginilor, adică de o convertire a lor în idei. Din perspectiva gnoseologică, în primul plan apare fenomenul de logicizare a imaginilor. Dar din punct de vedere al psihologiei învățarii ne interesează ambele aspecte, și mai ales fenomenul de vizualizare a ideilor. În continuare, ideea imaginii
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
foarte profitabile și atractive pentru instituțiile financiare legale. Spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegala și îi plasează în investiții binevenite în economia legală. Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite și convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde proveniența. 2.2.2. Spălarea banilor în România și internaționalizarea Sfârșitul de mileniu ne înfățișează amploarea deosebită a activităților economice ce se desfășoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America și
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
contrabanda, furtul, șantajul etc., fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să intre printr-o metodă oarecare în sistemul financiar. Procesul de spălare a banilor are trei faze: plasare, stratificare și integrare sau, altfel spus, prespălare (convertirea banilor murdari în bani curați); spălarea principală (conversia banilor în intrări contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obține profit). Plasarea presupune deplasarea fizică a profiturilor în numerar, necesară pentru evitarea controlului de către organele legii; reprezintă „scăparea", la propriu
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
o serie de forțe: de inerție, de frecare, de consum de energie etc. Blocul nu are parametri de control. În schemele de simulare s-au utilizat două tipuri de convertoare de semnal: * Convertoare de intrare Simulink-PS Converter. Acest element realizează convertirea unui semnal Simulink adimensional într-un semnal fizic dimensional, cu specificarea unității de măsură. Convertorul Simulink-PS prezintă două porturi: un port de intrare, pentru conexiunea semnalelor adimensionale Simulink, și un port de ieșire, de conexiune a semnalelor fizice. Unitatea de
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
adimensionale Simulink, și un port de ieșire, de conexiune a semnalelor fizice. Unitatea de măsură a parametrului fizic se poate introduce în caseta Unit din blocul parametrilor de control al Convertorul Simulink-PS. * Convertoarele de ieșire PS-Simulink Converter. Acest element realizează convertirea semnalelor fizice dimensionale în semnale Simulink adimensionale. Convertorul PS-Simulink are două porturi de conexiune, un port de intrare pentru conexiunea semnalelor fizice și un port de ieșire pentru conexiunea semnalelor adimensionale Simulink. Unitatea de măsură poate fi specificată în caseta
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a trei etape: convertirea, instrurea și desăvârșirea. Cei covertiți trebuie educați pentru viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația religioasă, dar nu pot fi ignorate nici educația morală, intelectuală, estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
individului) și de ce a evoluat astfel (condițiile concrete în care s-a dezvoltat). Astfel, unele teorii abordează personalitatea ca o sinteză de însușiri, structuri, trăsături, factori existând inclusiv în individ (Allport, Cattell, Eysenek, Guilford). Personalitatea poate fi astfel cunoscută prin „convertirea” trăsăturilor sale în comportamentul manifest. La naștere, omul este doar „un candidat la umanitate” (H. Piéron) personalitatea sa construindu-se treptat prin modelare socio culturală; socialul asumându-și definitivarea „strategiei genetice”. H. Eysenek a propus un model al personalității exprimat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
surprinse sintetic într-un poem care adună laolaltă culorile și sunetul toamnei, roadele consistente și concentrate, căderea generalizată și sincopele ei: viorile toamnei - din cînd în cînd o nucă bate tempoul Iarna este un anotimp al reculegerii, al afinităților și convertirilor simbolice. Uneori, cei apropiați se bucură împreună de focul din vatră: toate chicotelile / la gura sobei. Alteori, singurătatea răsună de clinchetul oarecum familiar al izolării tihnite: ceaiul de mentă - în cameră se-aude doar lingurița În anumite momente însă ceea ce
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
sociale, dar și practica educativă sunt factori care duc la luarea unor asemenea decizii. Andrei Marga considera următoarele direcții de acțiune ca fiind relevante pentru reforma educației: * „reducerea cantității informative a programelor de învățământ și compatibilizarea europeană în domeniul curricular; * convertirea învățământului reproductiv într-unul de factură creativă; * ameliorarea infrastructurii și generalizarea comunicațiilor electronice; * crearea de parteneriate productive între școli pe de o parte și între instituțiile de învățământ și mediul economic, administrativ și cultural; * managementul educațional orientat spre competivitate și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de expansiune teritorială a Uniunii Sovietice, cele două superputeri ajung să-și delimiteze sferele de influență la nivel global, ajungând Ăsă aibă granițe comune. Astfel că, din acest moment, nu se mai pune problema câștigării de noi teritorii, ci de convertirea lor la propria parte. Acest lucru face ca tensiunile dintre cele două superputeri să crească treptat, iar Războiul Rece să treacă prin perioade succesive de încălzire și răcire este vorba despre patru etape: Prima etapă a Războiului Rece ține de
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
acțiune, neechivalente , grație capacității voinței de a nu se supune unor determinări necesare, extrinseci, și de a-și impune suveranitatea absolută. Orgoliul voinței umane de a se erija în cauză primară și a desconsidera determinismul, se plătește scump, cu prețul convertirii unei libertăți imaginare într-o dependență absolută față de necesitate. Desigur, omul este liber, cum spunea Arthur Schopenhauer , să vrea ceea ce vrea, dar el nu este liber să facă orice vrea. Dacă atunci când își elaborează proiectul, alegând voluntar una sau alta
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Total diferită de constrângere, o astfel de libertate nu este lipsită de moralitate, căci puterea asupra lucrurilor înseamnă independența sufletului, o virtute ce se transformă în fericire. Spinoza reușește, prin concepția sa să convertească necesitatea în libertate. Aceeași ecuație de convertire a libertății în necesitate o întâlnim și la Kant, mai târziu și la Camus, unde oamenii se înalță liberi, în mod paradoxal pentru cei obișnuiți, anume prin asimilarea, prin înțelegerea necesității, datoriei și absurdului. După Spinoza, în Etica, între Dumnezeu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Acest aspect al cartesianismului corespunde perfect cu paradigmele produse de filosofia antică: ) În legătură cu aceasta Ruedi Imbach comentează astfel: ) Spiritul sistemic ce structurează cartesianismul nu trebuie să ne facă să eludăm fundamentul etic și aspectul inițiatic al drumului său. Ideea acestei convertiri spirituale, chiar dacă este transpusă asupra modului speculației intelectuale, minează pretenția de a conduce o investigație pur metafizică. Există desigur în opera lui Descartes, la început, o noțiune de înțelepciune. Mai mult, filosoful asociază reflexia și acțiunea: . ) Descartes leagă înțelepciunea de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
rădăcină în noi înșine, [...] devine un mod nou al limbajului nostru, ne exprimă, transformându‑ne în ceea ce exprimă. Creștinii nu se mulțumesc doar cu schimbarea sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre‑ menite dau un aer de uluire, de con‑ sternare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele reprezentate în spate, care fug, cât și mișcarea ce‑ telor îngerești, precum și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
spune Mario de Mi‑ cheli 56, trăiesc în sânul unui conflict care este însuși conflictul lui Michelan‑ gelo, de fapt conflictul societății italiene și europene în același timp. S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de prezentarea cărților electronice pornind de la formatul XML. * LIT Microsoft Reader. Microsoft Reader este o aplicație realizată pe baza formatului OeB. Permite lectură cărților electronice în format LIT * PRC Mobipocket Reader. (Palm Resource). * PDBPalm Reader. * BRF (braille). Aplicație care permite convertirea documentelor braille în format digital accesibil pentru nevăzători (braillle digital). * DAISYcarte audio. Digital Audio Information System DAISY, tehnologie digitală care permite convertirea automată a unui document digital în „voce” pentru a asigura lectura. DAISY se bazează pe formatul DTB (Digital
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
lectură cărților electronice în format LIT * PRC Mobipocket Reader. (Palm Resource). * PDBPalm Reader. * BRF (braille). Aplicație care permite convertirea documentelor braille în format digital accesibil pentru nevăzători (braillle digital). * DAISYcarte audio. Digital Audio Information System DAISY, tehnologie digitală care permite convertirea automată a unui document digital în „voce” pentru a asigura lectura. DAISY se bazează pe formatul DTB (Digital Talking Book). 16. Care este suportul pentru lectura documentului electronic? R: Suportul pentru lectură este în principal ecranul unui calculator, tabletele electronice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
răsputeri ca poporul să nu cadă într-un politeism astrologic; îi decretară pe Belzebut- de la Baal- Zebub, pe Astarot- de la Astarteea și pe Belial ca fiind șefii demonilor și interziseră privirea îndelungată a stelelor. Dar partea cea mai interesantă este convertirea lui Moise în tinerețe, urmată de lupta acestuia la maturitate, cu astrologia egipteană. Ultimul dintre cei mai mari monarhi ai Egiptului a fost desigur Ramses al II-lea. După obiceiul curții, fiul regelui Meneftah a fost trimis la învățătură în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]