2,502 matches
-
2) identificarea efectelor secundare, (3) identificarea semnelor ce anunță recăderea, (4) negocierea în domeniul psihiatric și medical, (5) interviul pentru slujbă. Abilitățile sunt formate printr-o combinație de demonstrații ale terapeutului, exersarea unei abilități anume în interacțiunea simulată feedback pozitiv corector pentru pacient și "teme pentru acasă" cu ajutorul cărora pacientul poate să practice o abilitate în afara sesiunii de antrenament. A fost stabilită eficiența antrenamentului abilităților sociale pentru persoanele cu tulburare schizofrenă. Este evident că indivizii cu schizofrenie pot învăța o varietate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mi se punea la gât cravata roșie de pionier. În urmă cu 16 ani, debutam ca prozator, concomitent în revistele Amfiteatru (din București) și Orizont, (din Timișoara). În urmă cu 14 ani, mă angajam la revista Orizont în funcția de corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri de duminică, la EPL București. În urmă cu 10 ani, începeam să semnez în săptămânalul timișorean Orizont, rubrica de aforisme
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
coloană a vreunei publicații ce s ar dori culturală, și care sună, mai curând, a avertisment polițienesc, cu toată colegialitatea invocată, iar în ultima mai mult de o coloană, la rubrica Gâgă (preferința lui E. Barbu, de pe vremea când era corector: probabil se amuza cu Gluma lui Al. Deveghi), cu citate din C. Sorescu, material în care se urmărește discreditarea criticului sub raport cultural și intelectual. Ambele avertismente, țintind sub centura bunului-simț, m-au lăsat perplex. Și nu numai pe mine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și literatura română, din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Aici, în 1964, înființează împreună cu poeții Adi Cusin, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Ion Chiriac, Ion Covaci, pictorul Petre Aruștei și compozitorul Sabin Păutza grupul „Lunar 11”. După absolvire, devine corector la revista „Cronica”, referent literar la Teatrul Național din Iași, redactor la Editura Kriterion (București, 1971-1998). Primește de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traduceri din limba maghiară (1972, 1976, 1981, 1986), precum și Premiul pentru traducere al Asociației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
la boicotul de la Ancona sunt expulzați din Pesaro, și nu întâmplător autorul își scrie opera în acel an. Valea plângerii este o cronică a suferințelor lui Israel începând cu dispersarea sa. Un învățat anonim, rămas în posteritate sub numele de "Corector", a adăugat un apendice despre nenorocirile abătute asupra evreilor între 1575 și 1605, această din urmă dată fiind cea a ediției complete. Deși copii ale acestui text circulă mult timp în manuscris fără a cunoaște totuși o largă răspândire, el
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întîrziată. Un copil de bătrîn. Odrasla din urmă a lui Gutenberg. Nu există prin urmare soluție mediologică de continuitate fundamentală între 1529, 1789 și 1917. Aceeași înverșunare literară, aceiași vectori, același "ghidaj". Luther, Condorcet și Lenin își împart postura de "corectori de extemporal", ceea ce înseamnă o ortodoxie restrînsă în organizație largă. Ei redactează, difuzează, își supun textul unei critici a adevărului, dar un original scris devine criteriu și referință. Dincolo de ținuta mai mult sau mai puțin livrescă a unei culturi, este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Librăria Muncii. Biblioteca socialistă. Jaloane? Embleme? Da, dar mai întîi creuzete. Anarhiști, prudhonieni, leniniști, reformiști, posibiliști, nu are importanță. Și mai există în final aristocrația plumbului, moștenitoare a vîrstei de aur a unora ca Plantin, Estienne, Didot etc. Saint-Simon copist, corector la tipar, angajat al librăriei. Proudhon, muncitor tipograf. Pablo Iglesias la fel, fondatorul partidului socialist spaniol (1850-1925). Allemane, de asemenea. Monatte, Rosmer... Există un tipograf-jurnalist spaniol, Mesa, care, exilat la Paris, îi transmite lui Jules Guesde, "sergentul instructor și recrutor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un Aragon, un Nizan, un d'Astier. Experiența tiparului și administrația financiară a unei întreprinderi de presă intrau pînă nu demult în sarcina intelectualului, care nu-i delega pe alții să o îndeplinească, fiind el însuși editorialist, redactor-șef, machetist, corector și administrator. Coordonarea unui ziar și organizarea unui partid se întrepătrund sau se suprapun în mod direct, așa încît un conducător de partid muncitoresc analfabet sau incult (ca Marchais, produs al televiziunii) era de neconceput. Intelighenția rusă din secolul trecut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
foarte proastă. Cum era prima cronică mai nasoală pe care o încasam, am vrut s-o cunosc și io pe respectiva. Cu cei care m-au lăudat, n-am vorbit întotdeauna. Am evitat. Întâmplarea a făcut ca fata să fie corector la un ziar la care colaboram și io. Afară de slujba de cronicar literar, își completa veniturile cu slujba asta. Când le-am spus celor din redacție ce intenții am, au sărit ca arși, bă, să nu cumva s-o bați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
încă. M-au tot ales prin diverse fronturi. Haz! Mi-e greață de politică! Ce penibilisme! Am fost pe la Iași! N-am fost la București. Tu ce mai faci?! Scrie-mi, chiar dacă sînt plecat! Sava (Nicolae n. red.) va veni corector la ziar! E bine! Sînt tare fericit că Liviu Stoiciu e la Contrapunct. L-am văzut dezabuzat pe la TV (fiind șeful FSN-ului în Vrancea). Am vorbit și la telefon! Mai scrie-mi tu! N-ai prins o VATRA în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu "Ocheanul întors" al lui Radu Petrescu (acest "jurnal" m-a salvat în ultimul timp de la a mă mai enerva la școală; iată, încă o dată, o carte salvează un om!), apoi subiectiv-emoționalele remembers ale lui Petre Stoica "Amintirile unui fost corector", "Povestiri din calendar" de Brecht (plăcîndu-mi mult aceste mici istorioare "morale"), povestiri de Salinger și Joyce (banale, plate!), "Poetica" lui Aristotel (D-ne, ce de naivități!) și "Constructorii goticului" de Jean Gimpel (alt drum spre Renaștere fascinația mea!). Am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ACIOCÎRLĂNOAIEI, VICTOR D. O. domiciliu obligatoriu / Victor Aciocîrlănoaiei ; pref.: G. Țâra ; postf.: Bedros Horasangian. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1833-8 I. Țâra, G. (pref.) II. Horasangian, Bedros (postf.) 821.135.1-94 Redactor: Florin Cântec Corector: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Gabriel Dimisianu (n. 25 ianuarie 1936, Brăila) este unul dintre cei mai importanți și longevivi critici literari ai ultimei jumătăți de veac. Absolvă cursurile Facultății de Filologie a Universității București în 1958 (Secția limbă și literatură română). După absolvire este corector, iar apoi redactor la Gazeta literară, al cărei redactor-șef adjunct devine în 1968. Ocupă aceeași funcție o scurtă perioadă la revista Amfiteatru, după care se dedică României literare, al cărei slujitor de nădejde devine și unde ajunge redactor-șef
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ieșit în curte și, la îndemnul lui, ne-am așezat pe o bancă. — Uite ce e, a început el, mi-au spus băieții ce ți s-a întâmplat și vreau să-ți fac o propunere: am liber un post de corector, te pot angaja, înveți meseria asta, nu-ți strică, și peste cel mult un an sper să te aduc în redacție. Ce zici? Ce să fi zis? Am acceptat fără să cer timp de gândire și de a doua zi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ai Facultății de Filologie din București, unde Paul Georgescu, în paralel cu activitatea de la revistă, ținea un curs despre Tudor Arghezi, poetul scos de puțină vreme de sub interdicție. Când am venit eu la Gazeta literară, în septembrie 1958, mai întâi corector, în echipă cu Modest Morariu și Matei Călinescu, și ei tot atunci angajați, Velea era din vară redactor la secția de proză, ucenic pe lângă Ștefan Bănulescu, cel mai vechi, la Gazetă, dintre tineri, iar Nichita Stănescu, absolvent din 1957, funcționa
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
orgoliul creator le-a învins pe toate celelalte de care, prin vreme, acest mare contemporan al nostru a fost bântuit. Amintiri dintr-o tipografie La începutul activității mele de critic literar și publicist, am practicat o vreme îndeletnicirea complementară de corector. În septembrie 1958, Paul Georgescu m-a angajat corector la Gazeta literară, revista pe care o conducea ca redactor-șef, scutindu-mă astfel de experiența unei cariere didactice pentru care nu aveam chemare. Mai înainte îmi ceruse să redactez câteva
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care, prin vreme, acest mare contemporan al nostru a fost bântuit. Amintiri dintr-o tipografie La începutul activității mele de critic literar și publicist, am practicat o vreme îndeletnicirea complementară de corector. În septembrie 1958, Paul Georgescu m-a angajat corector la Gazeta literară, revista pe care o conducea ca redactor-șef, scutindu-mă astfel de experiența unei cariere didactice pentru care nu aveam chemare. Mai înainte îmi ceruse să redactez câteva note de lectură, ca să-mi încerce condeiul, și se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
le-am evocat altă dată, mi-a spus că m-ar putea angaja la corectura revistei, ca soluție tranzitorie. Când va fi posibil, mă va trece în redacție, mi-a zis, dar până atunci am ocazia să învăț meseria de corector. Nu are la ce să-mi strice. Nu mi-a stricat defel, a avut dreptat Paul Georgescu, după cum nu cred să le fi stricat nici lui Matei Călinescu și lui Modest Morariu, pe care, a doua zi după convorbirea cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anii literari ’60 și despre atmosfera de la Gazeta literară, publicația de care sunt legate începuturile multor scriitori din generația mea, printre care și cele ale lui Matei Călinescu și Modest Morariu. Împreună cu ei m-am inițiat în secretele profesiunii de corector și am exercitat-o în aceeași echipă aproape un an. Despre acest episod din existența lor și a mea, astfel cum mi-l amintesc după atâta timp consumat, va fi vorba în cele ce urmează. Poate că vor interesa aceste
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
li se cerea. Iar acum nouă, celor trei, ni se oferise șansa de-a fi mai mult decât colaboratori ocazionali ai Gazetei, nu încă redactori, dar foarte aproape de-a deveni, cum ni se promisese. Ceilalți componenți ai echipei de corectori erau Ionel Marinescu și Mircea Popescu, ași în profesiune, pe lângă care noi urma să ucenicim. Măcar câteva cuvinte și despre ei. Primul descindea din interbelic, lucrase în epocă pe la ziare, dar era și om de carte, hrănit cu literatură clasică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zilei următoare. Pe acest complicat parcurs aveam și noi rolul nostru, făcând corecturile în șpalturi și apoi în pagini până le „albeam“. Țin minte și azi care a fost primul text de care m-am ocupat în cali tate de corector: un articol al criticului ideolog Ion Vitner, fostul poet avangardist, ceva referitor la orientarea partinică a literaturii. Dar, corector fiind, „conținutul“ celor citite nu avea de ce să mă preocupe și deja aflasem, și ulterior am învățat, că lectura unui text
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
până le „albeam“. Țin minte și azi care a fost primul text de care m-am ocupat în cali tate de corector: un articol al criticului ideolog Ion Vitner, fostul poet avangardist, ceva referitor la orientarea partinică a literaturii. Dar, corector fiind, „conținutul“ celor citite nu avea de ce să mă preocupe și deja aflasem, și ulterior am învățat, că lectura unui text poate fi și pur tehnică, literală. În cei paisprezece ani de apariție, Gazeta literară și-a avut sediul redacțional
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zis, trebuia să trecem prin sala comună a zețăriei și linotipurilor (erau câteva zeci, aliniate pe trei șiruri), la al cărei capăt un perete de sticlă cu ușă batantă delimita spațiul rezervat serviciului de corec tură. Îl împărțeam cu confrații corectori de la Sportul popular, fiecare echipă dispunând de câte un dulap și câteva mese dreptunghiulare, bancul nostru de lucru. Pe ele înșiram în ordine tactică, fiecare în dreptul său, instrumentația din dotare, un set de pixuri și creioane colorate, dintre care unul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
trei avizări ale forurilor „de îndrumare“, venind după acelea pe care le dădeau editurile sau redacțiile revistelor. Acestea își sporiseră și ele vigilența, bineînțeles. Efectele noului curs (de fapt, ale reluării celui vechi) le resimțeam din plin și noi, bieții corectori, țintuiți în tipografie trei zile înaintea apariției revistei, cum spuneam, în așteptarea valurilor succesive de „observații“ pe care trebuia să le „operăm“ în pagini. Șefii Gazetei, Paul Georgescu și cei doi adjuncți ai săi, Milo Petroveanu și Vicu Mândra, purtau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
paginile „revăzute“, în urma discuției avute cu „forurile“, înnegrite (sau înroșite, mă rog) de adnotări care indicau tăieturi sau adăugiri, reformulări de titluri, schimbări de clișee, înlocuiri de texte cu altele încă neculese. Toate acestea presupuneau, în ce-i privea pe corectori, pe paginatori, pe secretarul tehnic, neo bositul Gică Balaban, mereu reluarea, pe întinse porțiuni, a muncii de la capăt, sub presiunea timpului care ne grăbea nemilos. Dar până la urmă ne-am obișnuit și toată tevatura cu modificările venite în valuri, până în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]