5,110 matches
-
exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,5%, în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale; ISD, la rândul lor, sunt generate de evoluția economiei naționale, respectiv a PIB, ceea ce ne-a determinat să le includem pe acestea ca factor generator de PIB sau factor care influențează PIB. Sunt prezentate rezultatele analizei de regresie simplă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ISD, export și PIB, în zece țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD; rolului corporațiilor multinaționale în țara-gazdă; relației de cauzalitate dintre PIB și ISD. În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
au fost într-o anumită măsură realocate în alte țări în curs de dezvoltare pe criteriul profit searching - căutare de profit). Investițiile străine directe în România, dar și în alte țări, se împart în două mari categorii: cele bazate pe corporațiile sau companiile multiși transnaționale, care își creează filiale în România, făcând parte dintr-o rețea de afaceri internaționale și investițiile private de talie mică și mijlocie, mai ales în domeniul serviciilor și comerțului, al căror principal obiectiv îl constituie facilitarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
conduce la conceptul de întreprindere extinsă, coeziunea dintre diferitele componente ale acesteia realizându-se cu ajutorul lanțurilor ofertei asociate diferitelor produse și/sau servicii oferite de întreprindere. În figura 1.11 se reprezintă un lanț generic al ofertei. Atunci când întreprinderea sau corporația are o activitate care presupune faze ale lanțului ofertei care se desfășoară în alte Țări sau regiuni ale globului, se vorbește despre lanțul global al ofertei, care descrie toate relațiile dintre diferitele faze ale procesului de producție, indiferent de localizarea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în toate fazele lor, de la obținerea materiilor prime și până la livrarea produselor către beneficiari. Sisteme cum sunt SCM (Supply Chain Management) și CRM (Customer Relationship Management) sunt indispensabile în aceste procese de management al lanțurilor ofertei diferitelor produse realizate de corporațiile globale. 1.6. Modelul Sistemului Viabil și aplicațiile sale la nivel de întreprindere În continuare vom aborda conceptul de întreprindere ca o organizație alcătuită dintr-un sistem închis de relații din perspectiva construirii unui model care explică în mod detaliat
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
numai ajustări ale proceselor de afaceri și parametrilor operaționali, dar și schimbări structurale majore, decizii de fuziuni sau reconfigurări drastice pe măsură ce lucrurile se schimbă la nivelul ramurii industriale, de exemplu. 1.7.5. Întreprinderea virtuală: Mertens, Griese (Mertens, 1998): „O corporație virtuală este o combinație de întreprinderi legal constituite și/sau de indivizi care realizează un serviciu bazat pe o înțelegere comună asupra afacerii. Entitățile contribuie în esență prin competențele lor principale și par a reprezenta o corporație unică pentru alte
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Mertens, 1998): „O corporație virtuală este o combinație de întreprinderi legal constituite și/sau de indivizi care realizează un serviciu bazat pe o înțelegere comună asupra afacerii. Entitățile contribuie în esență prin competențele lor principale și par a reprezenta o corporație unică pentru alte corporații. Astfel, o funcție de management central este evitată și sarcinile de coordonare necesare sunt acoperite prin informații și tehnologie de comunicații adecvate. O corporație virtuală este constituită pentru a realiza o misiune și este desființată după ce o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
virtuală este o combinație de întreprinderi legal constituite și/sau de indivizi care realizează un serviciu bazat pe o înțelegere comună asupra afacerii. Entitățile contribuie în esență prin competențele lor principale și par a reprezenta o corporație unică pentru alte corporații. Astfel, o funcție de management central este evitată și sarcinile de coordonare necesare sunt acoperite prin informații și tehnologie de comunicații adecvate. O corporație virtuală este constituită pentru a realiza o misiune și este desființată după ce o realizează.” În acest caz
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Entitățile contribuie în esență prin competențele lor principale și par a reprezenta o corporație unică pentru alte corporații. Astfel, o funcție de management central este evitată și sarcinile de coordonare necesare sunt acoperite prin informații și tehnologie de comunicații adecvate. O corporație virtuală este constituită pentru a realiza o misiune și este desființată după ce o realizează.” În acest caz, cadrul de timp limitat al corporației virtuale este luat în considerare și un management central este înlocuit prin tehnologie. Companiile participante contribuie în
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
este evitată și sarcinile de coordonare necesare sunt acoperite prin informații și tehnologie de comunicații adecvate. O corporație virtuală este constituită pentru a realiza o misiune și este desființată după ce o realizează.” În acest caz, cadrul de timp limitat al corporației virtuale este luat în considerare și un management central este înlocuit prin tehnologie. Companiile participante contribuie în principal prin competențele lor și acționează unitar pentru a obține cea mai bună combinație în care toate entitățile acționează optim pentru realizarea misiunii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe teoria medie-varianta, în timp ce evaluarea derivativelor este dependentă de o prognoza corectă a volatilității pe care se tranzacționează acest tip de active (piețele futures, piața contractelor la termen, piața obligațiunilor etc.). Managerii de portofolii, arbitrajorii de risc sau trezorierii marilor corporații și ai băncilor sunt interesați de tendințele înregistrate în volatilitate deoarece schimbările de prețuri pe care le anticipează aceasta pot avea un impact major asupra randamentului investițiilor și deciziilor de management al riscului. Să urmărim, în continuare, modul în care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
elemente, deși se regăsesc la nivel microși macroeconomic, sunt strâns asociate și interacționează puternic unul cu altul. Modificările care au loc în prețurile acțiunilor au ecou în diferite aspecte ale societății, cum sunt cele economice, politice, monetare ș.a. Astfel, profitabilitatea corporațiilor, calitatea produselor, strategia de afaceri, stabilitatea politică, ratele dobânzilor etc. au un rol în determinarea fluctuațiilor prețurilor, atunci când piețele trec de la un echilibru la altul. În același timp, informația despre schimbările în indicatorii fundamentali (PIB, rata inflației, rata șomajului, datoria
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
științele vieții, ocrotirea sănătății și asimilanți 12,3 22 Specialiști în biologie, agronomie și științele vieții 3,4 34 Alte ocupații asimilate tehnicienilor 17,7 13 Conducători de unități economico-sociale mici (giranți) 14,4 12 Conducători de unități economico-sociale mari (corporații) 3,5 11 Legislatori, membrii ai executivului și înalți conducători 3,2 Total % N 100 189.350 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002. * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Per total, ocupații neagricole la nivelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau de compania DaimlerChrysler, care a rezultat din fuziunea dintre Daimler-Benz și Chrysler, În anul 1999 (DePamphilis, 2010, p. 18). Ciobanu și Ciulu (2005, p. 105) definesc fuziunile ca fiind „tranzacții de transferare de acțiuni Între două sau mai multe corporații, din care rezultă o singură companie”. Astfel, atunci când una dintre părți Încetează să existe ca personalitate juridică, fiind absorbită de o alta, vorbim de fuziune prin absorbție. Un exemplu de astfel de operațiune este reprezentat de compania Peugeot, care a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
1.3. Analiza comparativă a fuziunilor și achizițiilor cu celelalte forme de creștere a firmelor Fuziunile și achizițiile constituie În prezent una dintre principalele căi de creștere și dezvoltare a Întreprinderilor, această strategie bucurându-se de mare popularitate În rândul corporațiilor. Creșterea internă reprezintă strategia pe care fiecare Întreprindere o adoptă la un moment dat, Însă alternativele pe care aceasta le are la dispoziție pentru a se dezvolta sunt numeroase și sunt subordonate creșterii externe. Astfel, creșterea externă asigură, prin varietatea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
acel canal (Hrebiniak, 2009, p. 41). Un exemplu de integrare În amonte Îl constituie achiziția de către operatorul de internet AOL (simbol al noii economii) a gigantului media Time Warner În anul 2000, formându-se astfel una dintre cele mai mari corporații din lume În domeniul tehnologiei și mediei (Hurduzeu, 2003, p. 31). Adoptând această strategie, Întreprinderea devine prezentă, În mod progresiv, În fiecare stadiu al unei filiere, preluând controlul asupra unei societăți din amontele sau avalul sectorului său de activitate (Bancel
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
eterogene fără o legătură evidentă Între ele (Campbell et al., 2002, p. 212), de aici decurgând și riscul ca o astfel de afacere să fie mai puțin profitabilă, din pricina dificultății de a gestiona activități total diferite. În ultimele decenii, pe măsură ce corporațiile cresc și se extind, se constată și o tendință puternică de diversificare a acestora, multe dintre ele pătrunzând și În alte sectoare. Grupuri precum General Electric sau Virgin au devenit, prin operațiuni de fuziuni și achiziții, conglomerate puternice la nivel
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
fuziunilor și achizițiilor poate apărea și În urma flexibilizării politicii antitrust. Astfel, o politică antitrust mai permisivă poate determina intensificarea activității de fuziuni și achiziții. Activitatea antitrust a Început la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca răspuns la creșterea puterii marilor corporații. Această creștere a puterii a survenit ca urmare a inovațiilor În tehnologia de comunicații și transporturi și a formării unor organizații mai mari, În mai multe zone geografice. Totuși, Jovanovic și Rousseau (2001) susțin că politica antitrust sau politicile de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
factorilor de producție (profitându-se de diferențele de preț ale factorilor de producție În funcție de țară), captarea diferitelor active intangibile sau eliminarea diferitelor bariere În calea schimburilor comerciale (Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, p. 43). Procesul de globalizare a pus presiune asupra corporațiilor pentru a deveni entități cu adevărat internaționale, iar cea mai rapidă modalitate de a realiza acest lucru implică fuziunile sau achizițiile de firme de pe alte piețe internaționale (Gaughan, 2011, p. 131). Putem afirma că procesul de globalizare a făcut ca
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
piețele actuale ale firmei. Operațiunile relaționate sunt considerate mai puțin riscante comparativ cu cele nerelaționate. Gaughan (2011, p. 148) susține că o companie se va diversifica adeseori atunci când echipa managerială este nemulțumită de gradul de volatilitate a veniturilor, iar o corporație diversificată ar putea aduce stabilitatea veniturilor și implicit a dividendelor plătite acționarilor. Astfel, multe operațiuni de diversificare au la bază motivații ce țin de beneficiile rezultate În urma diminuării riscurilor, a dispersiei acestora În urma derulării unor afaceri diferite. Rau (2008, p.
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
cele corelate. Servaes (1996) a analizat valul de diversificări al anilor ’60 și ’70, comparând ratele Tobin Q ale firmelor diversificate cu cele ale firmelor care nu s-au diversificat. Autorul nu a reușit să demonstreze că diversificarea mărește valoarea corporației. Dimpotrivă, acesta a arătat că rata Tobin Q pentru firmele diversificate era substanțial mai mică decât cea a celorlalte firme. Berger și Ofek (1995) au analizat operațiuni derulate În perioada 1986-1991 și au arătat că, În urma diversificării, valoarea firmei a
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În ramuri care generează câștiguri mai mari. Pe de altă parte, anumite studii au abordat problema În mod diferit. Comment și Jarrell (1995), pe baza unui eșantion de firme listate În perioada 1978-1989, susțin că o mai mare specializare a corporației este asociată cu maximizarea bogăției acționariale. Autorii au conchis că beneficiile diversificării invocate În mod curent, precum economiile de gamă, nu se realizează. Un „beneficiu” al diversificării este acela că este mai puțin probabil ca o firmă diversificată să facă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de mastodonți greu de absorbit creează o protecție Împotriva ofertelor ostile care ar conduce la Înlăturarea managerilor În funcțiune: este vorba de ideea de a achiziționa pentru a evita situația În care Întreprinderea devine ea Însăși o țintă. Cu toate că o corporație cu un capital dispersat, care nu este gestionată În interesul acționarilor, este mai vulnerabilă În fața unei oferte de preluare, Grossman și Hart (1980) au abordat problema pasagerului clandestin (engl. freerider), În Încercarea de a evidenția unul dintre obstacolele În calea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
se va Îndrepta Întreprinderea. Astfel, aceasta are posibilitatea de a se specializa În activitățile desfășurate, de a se diversifica sau de a adopta strategia integrării verticale. Potrivit lui Ciobanu și Ciulu (2005, p. 104), creșterea este atractivă din două motive: o corporație În expansiune remediază mai ușor greșelile și ineficiența; fluxul continuu de Încasări creează o „lejeritate managerială” prin menținerea unor resurse suplimentare, capabile să rezolve problemele dintre diferite departamente; există mai multe posibilități de avansare și promovare În cadrul firmei. Concurenții și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
entități formate după fuziune sau achiziție. Integrarea reprezintă motorul schimbării și dezvoltării organizaționale aferente creșterii firmelor prin achiziții și joacă un rol important În strategia corporatistă de reînnoire. Procesul modifică structurile organizaționale, sistemele, culturile și activitățile funcționale la nivelul Întregii corporații (Pablo, 1994). Acest proces presupune reconfigurarea postachiziție (Karim și Mitchell, 2000), realocarea (Capron et al., 1998) și eliminarea (Capron et al., 2001) anumitor resurse tangibile și intangibile ale achizitorului și ale companiei țintă. Integrarea poate viza toate dimensiunile organizațiilor Între
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]