1,970 matches
-
de gestionare a fructelor și legumelor proaspete, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 În anexa la Regulamentul (CE) nr. 790/2000, titlul II (Dispoziții privind calitatea), partea B (Clasificare) pct. (iii) (Categoria II), a treia liniuță se înlocuiește cu următorul text: "- crăpături cicatrizate cu o lungime de cel mult 3 cm pentru roșiile rotunde, striate sau alungite." Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament se aplică din prima
jrc5242as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90410_a_91197]
-
de alte persoane, poate fi cu siguranță înțeleasă ca un exemplu de violență globală. Complexul de 8 etaje Rana Plaza era sediul câtorva întreprinderi, printre care o bancă și cinci fabrici de îmbrăcăminte, cu 3122 muncitori angajați. Muncitorii au observat crăpături mari în clădirie pe 23 aprilie, iar a doua zi clădirea s-a prăbușit. Poliția ordonase evacuarea, iar banca de la etajul doi, le-a comunicat angajaților să nu vină la lucru în ziua prăbușirii. Însă fabricile de îmbrăcăminte au decis
1 mai: despre dezastrul de la fabrica din Bangladesh și teroarea corporatistă () [Corola-website/Science/295660_a_296989]
-
cu toate că nu apar la toate persoanele . Reacții adverse foarte frecvente ( observate la mai mult de 1 persoană din 10 tratate cu Vectibix ) sunt : • prurit ( mâncărime ) ; eritem ( înroșirea pielii ) ; erupții pe piele ; exfolierea pielii ( descuamarea pielii ) ; piele uscată ; fisuri ale pielii ( crăpături în piele ) ; • paronichie ( infecția patului unghial ) ; • diaree ; • extenuare ( oboseală extremă ) ; • greață și vărsături ; • tuse ; dispnee ( dificultăți de respirație ) . Reacții adverse frecvente ( observate la mai mult de 1 persoană , dar la mai puțin de 10 persoane din 100 tratate cu Vectibix
Ro_1117 () [Corola-website/Science/291876_a_293205]
-
teatre au publicuri destul de clar delimitate și repertorii diferite. După o tragedie cum a fost cea de la Colectiv, „teritoriul panicilor” legate de spații improprii de funcționare a devenit din ce în ce mai expandat. Percepția noastră asupra spațiilor în care pericolul mocnește în fiecare crăpătură de zid este din ce în ce mai acută. Riscurile locuirii temporare sau permanente în clădiri nesigure sporesc gradul de vigilență. Sub imperiul unei tragedii, legile cu potențial de protecție încep să curgă. Nu e chiar atât de complicat să închizi săli de teatru
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
cîine. Devenea chiar mai sănătoasă. Pînă cînd oasele ei S-au întins ca apele. Nimic n-o oprea. Nici nu i se mai vedea mișcarea De întinsă ce era, Fiindcă, acum, toată lumea Dormea. Ocolit Se vede cu degetul Liber Orice crăpătură. Degetul se face parte din zid, Abătut de la amprentă. Orbirea se țese moale, Ca vină adîncă în miezul Compact de imagini neîmprejmuite Pîna la sufocare. E o curgere despărțitoare, Șerpească. Orice franjî Își primește propria-i venă Ca-ntr-o
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
cod Taric. În sensul prezentei anexe: (a) "portocale dulci de calitate superioară" reprezintă portocale similare din punctul de vedere al caracteristicilor soiului, coapte, tari și cu formă corespunzătoare, având o culoare cel puțin bună, cu structură flexibilă și neputrezită, fără crăpături deschise în coajă, fără coajă dură sau uscată, fără exanteme, excrescențe, fără defecte de creștere, contuzii (cu excepția celor cauzate de operațiile normale de manipulare și ambalare), fără stricăciuni cauzate de uscăciune sau umiditate, fără porțiuni țepoase întinse sau în fază
32006R0973-ro () [Corola-website/Law/295350_a_296679]
-
tropicale sunt active numai noaptea. Dintre simțurile lor agere, cel mai dezvoltat este mirosul și după el auzul. Inteligență lor este remarcabilă, după cum se poate constata mai ales la câinele domestic. Canidele își fac culcușuri și se ascund prin peșteri, crăpături de stânci, scorburi, galerii sau găuri în pământ. Sunt active tot timpul anului, cu excepția câinelui enot ("Nyctereutes procyonoides") din răsăritul Asiei și Japonia, care hibernează. Canidele sunt bune și rezistente alergătoare și înotătoare, iar pradă o prind după ce au fugărit
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
fie locuită în jurul anilor 1830, cănd multe din pământuri și păduri au fost luate de la mănăstiri și date țărânilor care s-au stabilit aici. În prima sa menționare documentara din anul 1838, sătul Frumosu apare că un cătun al satului Crăpăturile (Popești). Din spusele unui bătrân din sat (Stelian Diaconu), pe la 1800 lângă Poiana Frumoasă își are cuibul un tâlhar pe nume Monacu Sevastian, care ar fi fost primul locuitor al acestor meleaguri. Acesta atacă drumeți ce duceau bogații spre Bucovina
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
pentru experimente. În decursul întregii sale cariere nu va înceta să elaboreze noi mijloace de expresie și creație. Se servește în manieră originală de metoda colajului, în 1925 imaginează tehnica frotajului, care constă în frecarea creionului pe hârtia fixată în crăpăturile din parchet și, ulterior, în completarea imaginilor astfel obținute cu motive personale. Colajele lui Ernst - spre deosebire de acele hârtii lipite ale cubiștilor sau de asamblajele "Merz" ake lui Kurt Schwitters - sunt fragmente de poezii dadaiste, transcripții extravagante sau descrieri banale, adeseori
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
o pâlnie largă. Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o pâlnie. Dacă conul crește în înălțime, se deschid crăpături radiare prin care curg erupții laterale. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare), care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Stratovulcanii mari sunt afectați de falii și fisuri pe diferite direcții. Asemenea conuri posedă un adevărat schelet de rezistență
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupții liniare. Pe linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu înălțimi până la 150
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
lui într-o caldeira de eroziune. Accentuarea generală a eroziunii duce la îndepărtarea rapidă a rocilor moi. Rezistă numai coșurile și filoanele vulcanice, formate din lavă dură, care sunt puse în evidența prin eroziunea diferențială. Astfel, vechile forme negative (coșuri, crăpături) se transformă în forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri. "Neck"-ul este un stâlp de rocă dură (lavă sau piroclastite cimentate), ce s-a format prin consolidarea magmei în drumul
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
flișului cretacic și paleogen (gresiile de Kliwa și Tarcău). Tot în zona flișului, conglomeratele se înscriu prin forme semețe și o morfologie pseudocarstică. Un relief specific se întâlnește în Ceahlău, Ciucaș, Bucegi. Când gresiile sunt dure și intens diaclazate (cu crăpături), apar forme cu aspect semeț, unde există un grad de fragmentare accentuat și pante mari. Pe gresiile argiloase, formele de relief apar mai șterse, versanții prezentând pante mai mici. Datorită permeabilității gresiilor, rețeaua de văi este în general rară, cu excepția
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite și “bilele - oolite” din această peșteră sau format cu siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri, crăpături, falii, etc. Probabil că aceste ape au “poposit” în această peșteră formând un rezervor subteran, ca o imensă “geoda” în care, prin cristalizarea calcarului dizolvat de ape , sau format și au crescut aceste bile, dealungul erelor geologice. Cu timpul peștera
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
în 1526. Turnul bisericii este prevazut cu o galerie continuă. În anul 2013 fundația cantautorului Peter Maffay a restaurat zidul de incintă al bisericii fortificate care se prăbușise în februarie 2012. După ce în 2015, pe turnul bisericii a apărut o crăpătură de sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma marelui cutremur. La malurile râului Vedea s-au produs niște crăpături, iar în acestea au apărut urme de petrol. Găsindu-se petrol în cantități mari și de calitate foarte buna s-a început forarea pe tot teritoriul comunei Icoana, ajungându-se la peste 200 de sonde. La început extracția petrolului se
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului din Oradea, sub denumirea de "terra Hasadat" (în română, "Pământul crăpăturii", cu referire la Cheile Turzii). Ulterior localitatea apare menționată ca "Terra Petrud Hassdata" (1294), "Peterdy" (1310), "Sacerdos de Peturd" (1332), "Pethard" (1366), "Poss. Peterd hungaricalis" (1407), "Magyar Petherd" (1480). Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei. În cazul de față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături ale pereților. Conform date privind istoria Parohiei din Aruncuta,redactată de preotul Grigore Cristurean, biserica din sat a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor reparații (suportate de săteni), astfel : Interiorul bisericii cuprinde numeroase picturi, adevărate capodopere de artă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și de deal există presupunerea, se pare justificată
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
superioare ale Pământului consistă dintr-o "coajă subțire, rigidă" și "friabilă" ce acoperă un "substrat" (numit de el „"lavă"”) "mult mai fluid" și mai "dens ". În anumite condiții la marginea regiunilor înalte (cum ar fi platourile continentale) apar "fisuri" sau "crăpături ". Airy compară starea scoarței menținându-se pe „lavă” cu starea unor bucăți de lemn cu diferite forme și secțiuni plutind în apă. Făcând o analogie cu aisbergurile, Airy sugerează că "sub regiunile înalte (cum ar fi platourile continentale)" sunt regiuni
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
plus, lemnele care susțineau bolta putreziseră, iar aceasta se putea prăbuși la orice cutremur. După propriile sale cuvinte, adaosul din secolul al XVIII-lea se afla "în cea mai proastă stare, rău construit încă de la început, piatra plesnise de focuri, crăpături enorme se produseră de cutremure, încât zidurile amenințau să cadă". Astfel, în rapoartele sale, el se pronunța pentru demolarea în întregime a bisericii și reconstruirea sa din temelie, mai durabilă, (la 4 noiembrie 1884) sau pentru demantelarea adaosului din secolul
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
găsește doar 10 locuitori în localitatea Bichiș, în toată regiunea dintre Gyulavari și Szent-Andras. 1711 - căpitanul Károlyi Sándor al lui Rákóczy Ferencz lovește puternic cetatea timp de 17 zile. Pe partea de nord-est a cetății încă se mai văd mari crăpături cauzate în timpul asediului. 1714 - încep să vină primii coloniști, 20 familii maghiare, care se așază pe locul cel mai înalt al orașului. 1715 - 49 familii în Giula. 1717 - conscripția comitatensă Bichiș/Békés din 1717 - "Nomina incolarum comitatus békessiensis secundum conscriptionem
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]