4,763 matches
-
care bătea spre gri și că nu clipea deloc. — Mulțumesc, tovarășe, Îmi răspunse În franceza aia ciudată și apoi vorbi repede cu colegul său Într-o limbă care nu-mi suna cunoscut. Apoi urcară pe cea mai Înaltă parte a crestei, de unde puteau vedea toată valea. — Uiteașa arată cu adevărat un rus, spuse extremadurianul. — Mai taci! i-am spus. Îi urmăream pe cei doi bărbați cu hainele de piele. Stăteau acolo, expuși În totalitate focurilor de armă, cercetînd cu atenție cîmpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
căutau și-l arătĂ cu degetul. Atunci o luară la fugă precum doi cîini de vînĂtoare, unul direct În jos și celălalt făcÎnd o curbă, ca și cum ar fi vrut să-i taie calea. Înainte ca al doilea să dispară În spatele crestei, am apucat să văd cum și-a scos pistolul, ținîndu-l Întins Înainte În timp ce fugea. — Și de chestia asta ce zici, Îți place? mă-ntrebă extremadurianul. Nu mai mult decît ție. De dincolo de creasta paralelă se auzi lătratul Mauserelor. Au tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înainte ca al doilea să dispară În spatele crestei, am apucat să văd cum și-a scos pistolul, ținîndu-l Întins Înainte În timp ce fugea. — Și de chestia asta ce zici, Îți place? mă-ntrebă extremadurianul. Nu mai mult decît ție. De dincolo de creasta paralelă se auzi lătratul Mauserelor. Au tras mai mult de doișpe focuri. Probabil că Începuseră să tragă de la o distanță prea mare. După un șir de focuri de armă se lăsĂ liniștea, apoi se mai auzi o singură Împușcătură. Extremadurianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și se dădură Într-o parte cînd un tanc trecu vîjÎind și zornăind. Tancurile eșuaseră din nou În ziua aia și tanchiștii care se Întorceau de pe cîmp, ivindu-și căștile de piele prin turelele deschise acum, cînd erau adăpostiți de creastă, aveau acea privire fixă pe care o au fotbaliștii cînd sînt scoși de pe teren pentru că-s fricoși. Cei doi bărbați cu haine de piele și chipuri teșite stăteau lîngă noi ca să facă loc tancurilor. — L-ați găsit pe tovarășul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de făcut. Francezul părĂsise demn cîmpul de luptă, mergînd, și ca bărbat Îl Înțelegeam. Dar pentru că era soldat, fusese urmărit de cei doi bărbați din poliția militară și moartea din fața căreia plecase Îl ajunsese din urmă tocmai cînd trecuse peste creastă, scăpase de gloanțe și de obuze și se-ndrepta spre rîu. — Ce chestie mai e și asta, spuse extramadurianul făcÎnd un semn cu capul spre cei doi polițiști. — E război, i-am spus. Într-un război ai nevoie de disciplină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
februarie eram tot aici unde ne aflăm și acum, doar că atunci atacau fasciștii. Ne-au Împins de pe dealurile astea pe care ați Încercat să le luați azi voi, internaționalii, și n-ați reușit. Ne-au Împins pînĂ aici, pe creasta asta. Atunci au venit internaționalii și au luat primele linii. — Știu asta. Dar nu știi ce vreau eu să-ți zic, Îmi răspunse nervos. Era un băiat din provincia mea pe care l-a cuprins frica În timpul bombardamentului și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sfat, dat fiind că peste două luni a fost ucis. Dar cea mai ciudată chestie a acelei zile a fost că imaginile cu tancurile au ieșit minunat. VĂzute pe ecran, păreau că avansează cu hotărÎre peste deal, că urcă pe creste cum plutesc pe valuri vapoarele mari, tîrÎndu-se zornăind către victoria iluzorie pe care o inventaserăm filmînd. Singurul om care s-a apropiat de victorie În acea zi a fost francezul care, mergînd cu capul sus, a Încercat să dezerteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
covorul de ace; copacii erau Înalți și Între trunchiuri nu erau tufișuri. Începură să urce dealul și luna ieși dintre copaci - În lumina ei se vedeau Nick cărÎnd rucsacul uriaș și soră-sa cu carabina de 22. CÎnd ajunseră pe creasta dealului, priviră Înapoi la lacul strălucind sub clar de lună. Era atît de senin, că puteau să vadă promontoriul Întunecat și dealurile Înalte de mai departe, care se Întindeau pînĂ la far. Cred că putem să-i spunem adio liniștiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să merg pe-acolo. Nu, nu vreau să te zgîrii. Urcară, alunecînd Însă mereu cîte puțin, pe dealul abrupt dintre cele două lacuri. Poteca trecea printr-o pădure deasă, cu copaci mari și tufe de mure și zmeură. În față, crestele dealurilor răsĂreau din mijlocul pădurii ca niște sculpturi. Luna Începuse să coboare de ceva vreme. — Cum te simți, Piticot? — Minunat. Nickie, mereu e așa palpitant să fugi de-acasă? — Nu. De obicei te simți foarte singur. — CÎt de singur ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apoi viteză la jumătatea drumului parcurs, să taie Încrezător pătratul ocult al forțelor care-i marcau destinul. Dacă aș fi rămas un timp Îndelungat, rezistând trecerii orelor, să fixez cu privirea acel cap de pasăre, acel vârf de lance, acea creastă răsturnată, În timp ce-și desena În gol propriile-i diagonale, atingând punctele opuse ale circumferinței ei astigmatice, aș fi fost victima unei iluzii fabulatorii, deoarece Pendulul m-ar fi făcut să cred că planul de oscilație Îndeplinise o rotație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu tuburi de aur, iar caprifoii de alte tuburi de cristal, iar acestea de un cilindru de aramă, și apoi - cu capul În jos - un alt cilindru de aur și sticlă, și alte tuburi, coborând, apendice atârnând, testicule, glandule, excrescențe, creste... Asta-i chimia modernă? Și pentru asta trebuia ghilotinat autorul, când În fond nimic nu se creează și nimic nu se distruge? Sau l-au ucis ca să-l facă să tacă În prinvința a ceea ce, prefăcându-se, descoperea, ca Newton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el fiind, în general, un nepot al calului. Futurologul de serviciu: „A se citi cu atenție data de fabricație a cățelului. Viitorincul cu eticheta dezlipită este declarat nul. Nulă este și apartenența sa politică, ca și rudenia cu deputiciul de creastă”. LXII Am sunat-o pe Sabina de la un telefon public. Era groaznic de speriată. I-am spus că sunt bine, dar mi s-au întâmplat lucruri tare ciudate. După o oră ajung. Mă așteaptă în capul străzii Muzicuței. E însoțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
singur între patru ochi cu Maria, am umplut vana cu apă și m-am bălăcit aproape o oră. Când am ieșit, aburind și înfășurat în prosop, am dat în dormitor peste mamă și fiică, așteptându-mă. Amândouă erau coafate cu creastă, parfumate și în rochie de seară. Se vede treaba că Sabin se grăbea cu însurătoarea, să n-o scape și pe asta. Leo, începu solemn Maria Firidă, am vorbit deja la Oficiul Stării Civile, am arvunit și restaurantul. Vor veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ghicește instinctiv Fratele. Dacă noi eșuăm, dacă nu reușim... Șefu'! Șefu'! Uite-mă, ajung acuși! exclamă Vierme Mărunțelul, izbutind să se fofileze neinterceptat. Haoleu, tăticu', ce prăpastie adâncă, juri că sunt la televizor, la ăia, de la Discovery, sus, sus, pe creasta Marelui Canion! Pe fund, arde un foc, fierbe o lavă, undeva, ă-hăă! Departe... Și miroase de te turbă, Șefu', rău, rău.... Mai rău ca la Tăbăcărie ori ca la Dâmbu sau ca la halda de stârvuri, la Protan! Pe pereți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vânturi. Kane luă comanda celor trei, puțin în fața lui Lambert. Se aștepta în orice clipă ca ea să anunțe că a regăsit semnalul. Se urcă pe un loc mai înalt, privi în jur pentru a descoperi altceva în afară de roci și creste stâncoase. Ca răspuns la această dorință, ochii captară imaginea unei mase oarecum diferite, îndeajuns de insolită pentru ca ochii să se mărească de mirare îndărătul căștii transparente și murdare, îndeajuns de incredibilă pentru a-i smulge lui Kane un strigăt puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează un perimetru central numit și “arie ocluzală internă”' sau “fața ocluzală propriu-zisă” (Fig. 29). Între aria ocluzală internă și suprafața ocluzală totală se desfășoară “aria ocluzală externă”. Aria ocluzală, alias suprafața ocluzală internă, are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează un perimetru central numit și “arie ocluzală internă”' sau “fața ocluzală propriu-zisă” (Fig. 29). Între aria ocluzală internă și suprafața ocluzală totală se desfășoară “aria ocluzală externă”. Aria ocluzală, alias suprafața ocluzală internă, are 60% din diametrul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]