2,185 matches
-
aceasta îi veți recunoaște pe legionari: ei mărturisesc Adevărul dumnezeiesc în viața neamului, sub ascultarea Bisericii, și se supun consecințelor acestei mărturisiri”. Virgil Maxim s-a supus fără șovăire consecințelor mărturisirii sale, petrecând un sfert de veac în cele mai crunte închisori. Ar fi fost înfiorător un asemenea destin, dacă acest atlet al spiritului creștin nu și-ar fi convertit marea lui suferință în jertfă răscumpărătoare pentru Învierea neamului său. Plecat atât de tânăr din căminul părintesc pentru a urca muntele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
intrați în bătăi? Câteva zile... Doar câteva zile... Povestiți, vă rog, cum s-a declanșat prima bătaie! Păi, după ce am discutat câteva zile, amical așa, într-o dimineață, ceilalți au tăbărât asupra noastră, a celor noi... Au început bătăi... bătăi crunte și ele au continuat tot timpul. Trebuia fiecare din noi să se spovedească în fața unui comitet ad-hoc format din cei mai vechi și, dup-aceea, să trecem la Țurcanu să punem pe hârtie ce am declarat... Care au fost reacțiile
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă împreună cu ei... Și a’ fost torturi extraordinare... Dom’le am văzut... am asistat la bătăi crunte. Un sigur exemplu am să vă dau: un student din anul 3 de la Facultatea de Construcții de la Iași, Niță Corneliu, a fost bătut în așa hal... până l-a omorât. Vă mai amintiți cine l-a bătut? Țurcanu și cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că e în stare Securitatea... acum stăteam în așteptare ca un soldat care așteptam inamicul... să văd cum o să reacționez când vine inamicul peste mine. N-a trecut mult, au trecut vreo două zile cred, și am luat prima bătaie, cruntă, e adevărat. Am fost lovit, trântit pe jos, pe urmă lovit cu cizmele... Toți făceam același lucru... instinctul de apărare ne spunea să ne punem mâinile la cap, să ne apăram capul și fața. Au venit doi găligani m-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și pe urmă orice mișcare, dacă li s-o părut că te-ai uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit în cap cu bâtele alea. Din cauza asta unii mai sensibili, mai delicați, au clacat. Pentru mulți a fost cruntă această trecere... să intre acolo la Jilava în pământ, și mizeria aia cruntă, și foamea, și frigu’... Era toamna târziu și era frig, dar eram unul lângă altul și ne mai încălzeam... dar era beton pe jos și erai direct
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit în cap cu bâtele alea. Din cauza asta unii mai sensibili, mai delicați, au clacat. Pentru mulți a fost cruntă această trecere... să intre acolo la Jilava în pământ, și mizeria aia cruntă, și foamea, și frigu’... Era toamna târziu și era frig, dar eram unul lângă altul și ne mai încălzeam... dar era beton pe jos și erai direct pe el. Și era apă, eram uzi... Nici nu vreau să-mi amintesc
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la pușcărie, să ne ducă undeva... În lagărul ăla unde nu era apă să te speli, nu era apă de băut sau de spălat haine, era o mizerie... Era mâncare slabă, iarnă, frig... dacă nu era frig, era un noroi crunt, că se-ntâmpla de mai venea câte un vânt mai cald și mai topea zăpada... Și beam apă din copită de cal sau cum mergeau camioanele pe șantier din șanțurile făcute de roți... Și te duceai acolo, căutai un loc
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari 4. Vînători 41. Reviga 1. Reviga 2. Crunți 3. Mircea cel Bătrîn 4. Rovine 42. Sălcioara 1. Sălcioara 2. Rași 43. Săveni 1. Săveni 2. Fratilesti 3. Lacusteni 4. Platonesti 44. Scînteia 1. Scînteia 2. Iazu 45. Sfîntu Gheorghe 1. Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Am ales din aceste îndemnuri la decelarea istoriei Cotnarilor patru „grase”. Când se uita Moldova la soare Când se uita Moldova la soare ca de nuntă, Rămase grea - se spune Cu fiul său Cotnar Și lăcrămă țărâna De-acea plăcere cruntă Iar Venus și cu Bachus Ieșiră din altar. De cum lovea copilul Pe maică-sa în pântec E păstrătoare cupa Când plină la-nchinat La scumpa apăsare Răspunde cu un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
principele neîncoronat al epigramei românești . Tot an ul acesta se comemorează și 45 de ani de la moartea lui Păstorel. Ei, epigramiștii, îl vor omagia pe Păstorel în data de 1 august. Unde? La Grumăzescu, desigur, pe Lăpușneanu. La fel cum cruntul voievod din Lăpușna căsăpea pe boierii trădători, tot așa se adună aici epigramiștii și cauterizează cu surle și tobe (sau cu turle și sobe) tarele societății noastre. Și, slavă Domnului, au ce împunge cu floretele lor mai ascuțite sau mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă, era încărcată de un dispreț crunt: „Pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „Ele ajung în politică doar verificate de șefi”; „Vocația femeilor e prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. Trebuie să le fie impus un Apel către curve
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
publice: rețele de apă, canalizare și gaze în mediul rural, școli salubre pentru copii, creșe accesibile, TVA redus la produse pentru copii și aparatură electrocasnică, salarii egale la munci de valoare comparabilă pentru cei din sectorul public (există o discriminare cruntă între salariile celor care păzesc bărbații de violența altor bărbați și ale celor care educă oameni și îngrijesc sănătatea); schimbarea reprezentării mediatice generale ca potențiale prostituate etc. Fără reprezentare politică, toate cele de mai sus cad în afara agendei politice sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
are o rubrică Femina, în care își poate aglomera femeile de carieră. 2. Cu ce trebuie să atragi atenția ziariștilor români, dacă se întâmplă să te fi născut femeie? Iată câteva oportunități, în ordinea frecvenței lor: - Să iei o bătaie cruntă sau să fii violată. În aceste cazuri riști să rămâi un simplu fapt divers, necomentat etic și juridic. Eventual riști să te învinovățească ziaristul că nu ai fost docilă sau că te-ai îmbrăcat și comportat provocator; - Să te dezbraci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu se pornește ca să-l pierzi, ci ca să-l câștigi. Am reluat unele lucruri pe care le-am mai spus, fiindcă altfel ar fi fost greu să se înțeleagă ce am de adăugat acum. Aurel State a murit în urma bătăilor crunte primite la securitate când s-a aflat că și-a trimis memoriile în străinătate. Înmormântarea lui a fost supravegheată cu atenție de către organe, ca și a prietenului său George Fonea, iar el nu a ieșit din atenția acestora nici după
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
îndepărtat, ne-am răcit. Mai schimbam, noi câte-o vorbă, atunci când ne întâlneam, dar cu gura altuia. Nu mai era prietenia aia veche dintre noi. În tinerețe am fost prieteni buni. V.P.: Acum, fiind un pic cinic, spun că bătaia cruntă aplicată autorului cărții Va fi liniște va fi seară, parcă mă afectează și pe mine. Ați fost dur, trebuie să recunoașteți. Trecând în alt registru, să știe că nunta lui Virgil cu Ștefania a devenit și ea legendă urbană. Vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cântec și dor ascunziș de haiduci destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de legendă în câte-or fi zările. Numele tău arboros străjuind depărtările. Tragic destin blestemat incontinuu să îndure Detrunchierea Nesfârșit de cruntă și dureroasă secure. DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL Ca de sârmă ghimpată mâinile tale borfăindu-mi valiza săracă îmi fac gura ingrată să-ngită noduri să-și muște limba să tacă Ai completat declarația vamală Iat-o ca și valiza-mi pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Eu vin din lumea stradală, unde se respectă niște principii, niște reguli. Lumea interlopă nu respectă nimic". A cumpărat mai întâi toaleta publică abandonată, a modernizat-o și a ridicat deasupra o mică terasă, dar în jur dăinuia o mizerie cruntă. Și s-a apucat de treabă. După o filozofie a lui, despre "răul care provoacă binele", pe care chiar n-am mai întâlnit-o la nimeni. Întors din lunga aventură cu "năzbâtia" și cu bani grei, Pazvante a fost țepuit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
În orice caz, se poate discuta și scrie pe această tema până ni se usucă limba sau ni se termină cernea- la. Importantă este rezolvarea chestiunii. Ceea ce nu stă în atenția acestor pagini, care sunt determinate de o realitate mai cruntă decât îmi imaginam eu că poate exista acum pe acest Pământ. În lumea pe care o numim cu îngâmfare modernă, sărăcia e la fel de multă și de ucigătoare ca la începuturile lumii. Se moare de foame și de sete mai ceva
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ardeau de vii pe loc. Cancerul îi arde pe bolnavi un pic câte un pic în fiecare oră, cu tot cu haine pe ei, apoi trage câte un pic de haină cu tot cu piele din locul în care încă arde. E atât de crunt. Ei știu că mor. Mulți dintre ei nu sunt înspăimântați că mor. Sunt însă foarte triști, din cauza celor dragi, își fac griji pentru ei. Durerile lor sunt cu atât mai mari cu cât se gândesc la ființele iubite. Câteodată mai
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
mai târziu să revină la poezia nonconformistă. Publică totuși Cântec de revoltă, de dragoste și moarte (1945), dar care strânge poezii din 1930. Sunt poeme în care apar deosebit de pregnant coșmarescul și viziunile apocaliptice ("deznădăjduit eram și plin de o cruntă revoltă împotriva/ mizerei condiții umane,/ visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă/ în scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și/ vulnerabile", Motto). Se descrie un univers terifiant, pe care moartea a pus stăpânire (coșciuge atârnă în pomi, femeia capătă paloarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
realitatea sentimentelor și aspectul lor literar. E „vană” pentru că răspunde unei estetici depășite și se bazează pe dexterități, trouvaille-uri stilistice: un „exercițiu de limbaj”, formal. „Ei!... - avertiza Macedonski - S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine/ Și cu acele crunte dureri imaginari/ Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură/ Și crinii de pe sînuri și ochii ca de mură/ Sunt niște mărunțișuri ce nu și mai au vreun curs”4). Ce anume îl îndreptățește pe Bacovia s-o condamne? Propria sa suferință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de partid și "arme la Uniunea Scriitorilor să se bată cu rușii"); pe scurt, Regele nu e cool, nu e postmodern, e vetust și, mai presus de orice, nici nu are nevoie de osanale. Iar răzbunarea menestrelilor fu chiar mai cruntă decât aceea a activiștilor de partid comunist. După 1996, atmosfera însă începe să se schimbe în ceea ce privește persecuția la care este supusă Casa Regală a României. Bolșevicii sunt forțați să facă, strategic, un pas înapoi, lăsând puterea pe mâna secretarilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh. Romanescu: „Ziua bătăliei: 10 ianuarie 1475. Ceață groasă. Promoroacă. Se aude
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Stalin a fost tradus de Sigrid Crăsnean și Purificare de Adela Victoria Korshin, versiunea românească fiind, în ambele cazuri, extraordinar de convingătoare. Sofi Oksanen abordează în ambele romane teme incomode și se lansează în ample profiluri de ordin psihologic. Realități crunte ale războiului, ale comunismului sau chiar postcomunismului, drama și imposibilitatea de adaptare a emigrantului, decăderea psihică, stratificarea forțată a personalității, în special feminine, devin extrem de convingătoare la Sofi Oksanen, iar traducerea românească redă, pe deplin, nuanțele necesare. Așa cum sugera și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]