2,381 matches
-
prin grija părintelui protosinghel Iustin Neagu, s-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare a acestui monument istoric. Aceste lucrări au făcut ca Biserica Socola să-și recapete forma arhitectonică în stil ștefanian (propriu epocii sale de construcție) din vremea ctitorului ei, domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Iconostasul vechi a fost restaurat și donat Mănăstirii Miclăușeni. Au fost efectuate următoarele lucrări principale de restaurare: De asemenea, s-a reamenajat și spațiul din jurul bisericii, care a fost extins pe aproximativ un hectar de teren
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Spiridon” realizăm o dată mai mult că natura umană este facută să lupte cu boala, cu suferința, cu moartea. Scriu cărțile despre eforturile, despre jertfele, despre dăruirile celor care, începând cu un mic boier generos și plin de initiativă, Ștefan Bosie, ctitorul de la 1752 al Bisericii „Sf. Spiridon”, au înțeles să se lase pătrunși de spiritul benefic de întrajutorare al aproapelui. Cei ce au urmat în ani au scris în cartea recunoștinței aflată în sufletul nostru, al acelora care lucrăm acum aici
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
anul 2001, sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat și donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinți sunt fii ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul școlii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată și denumirea școlii după numele celui care a înființat-o. Artistul a mai realizat și un bust al prințului Barbu A. Știrbei, bust ce se afla în curtea liceului din
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-au construit-o din lemn deoarece starea lor economică era foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
a hotărât să construiască biserică din temelii. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă că mănăstirea a fost ctitorita de căpitanul Adam la mijlocul secolului al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652. La 1685, Mitropolitul Sava și mării boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie că mănăstirea să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movila scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
se afla sub conducerea duhovnicească a unchiului său, arhimandritul Flavian Bârgâoanu (viitorul episcop de Ilfov). În anul 1996, a fost tuns în monahism pe seama acestei mănăstiri, primind numele de Evloghie, în cinstea Sfântului Ierarh Evloghie, Patriarhul Alexandriei, și întru amintirea ctitorului lăcașului monahal, PS Evloghie Oța. În Duminica închinată Sfintei Cruci (a treia Duminică din Postul Mare) din anul 1997, el a fost hirotonit ierodiacon, pe seama mănăstirii de metanie. A absolvit studiile universitare în anul 1997, susținând lucrarea de diplomă și
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
monumente a Ploieștilor, amplasat în parcul din fața librăriei „Nichita Stănescu”. Lucrarea a fost încredințată sculptorului Ștefan Macovei, care, la 12 iunie 1996, înfățișa ploieștenilor macheta operei sale. După mari eforturi, monumentul a fost inaugurat la 24 septembrie 1999, în prezența ctitorilor, a oficialităților locale, a artistului, a unor personalități ale culturii românești. Bustul este turnat din bronz și sudat de fierul beton al structurii de rezistență a monumentului. Soclul este înconjurat de solul cu flori din mijlocul unei platforme circulare. La
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
În studiul introductiv la această ediție, Schifirneț evidențiază concepția originală a sociologului român despre societatea concepută ca un sistem. O altă lucrare a lui Brăileanu, "Politica" a fost reeditată de Schifirneț. În studiul introductiv Schifirneț subliniază contribuția lui Brăileanu de ctitor al științei poltice în România. Aceste studii despre sociologi români au fost incluse în volumul "Sociologie românească modernă". Schifirneț este autor de manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Cartea ne oferă o amplă reconstituire, bazată pe o informație luxuriantă, a studiilor lui Motru, în țară și în străinătate, a activității în învățământul universitar, a editorului de reviste, a relațiilor cu T. Maiorescu, I. L. Caragiale, Nae Ionescu ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic.". Lucrarea "C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale" este ,o veritabilă premieră în cultura filosofică românească." ,Editor științific al operei lui C. Rădulescu-Motru”, Schifirneț analizează biografia și faptele lui C. Rădulescu-Motru în contextul mentalităților
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
un "mic" conducător regional; alți cercetători, precum Eilat Mazar, și Yossef Garfinkel, Michael Hasel și Martin Kingbeil afirmă ca domeniul tatălui său și al său era, totuși, un regat adevărat, mai larg decât se părea); după tradiția biblică a fost ctitorul Templului din Ierusalim; a rămas proverbială înțelepciunea sa .În rândurile locuitorilor evrei, musulmani și creștini ai Levantului, și apoi din întreaga lume. I s-au atribuit cărțile Ecleziastului, Proverbelor și Cântarea Cântărilor din Vechiul Testament. Conform lui Finkelstein și Silberman, nu
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
de existență (1946), apoi Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” și din nou, începând cu anul 1996, Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”. În luna noiembrie 1940, în prezența lui Traian Brăileanu, ministrul Educației Naționale de atunci, a fost dezvelit un bust al ctitorului Gheorghe Roșca Codreanu, lucrat în bronz de sculptorul Mihai Onofrei. Bustul, situat în partea de nord-vest a clădirii liceului din Bârlad, a fost trimis la topire în 1951, când proletcultismul pusese stăpânire pe cultura românească.
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
-i ca racla sa să fie dusă la Sihăstrie. În anul 1858, lângă locul unde a fost mormântul cuviosului, la o distanță de circa 2 km sud-est de Mănăstirea Vorona, s-a început zidirea unei biserici cu hramul "Buna Vestire". Ctitori ai bisericii au fost șase călugări în frunte cu monahii Ioanichie și Mardarie, veniți de la Schitul Cozancea. La 11 septembrie 1858, arhiereul Chesarie Răzmeriță "Sinadon" lansa un "”Cuvânt de îndemn la ajutorarea zidirii Săhăstriei Voronii”". Biserica a fost sfințită la
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
sau Mănăstirea Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
1918 este avansat general. Între 1918 - 1930 Generalul a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei (cel mai longeviv prefect de poliție al Bucureștilor), apoi pe cea de comandant al Jandarmeriei Române (1930-1931). Eracle Nicoleanu (împreună cu soția sa) sunt printre ctitorii bisericii „Cărămidarii de Jos,” din București. Bandele care terorizau Capitala la începutul anilor ’30, tâlhărind, furând, luând taxe de protecție, făcând scandaluri în locuri publice căpătaseră amploare, iar criza economică acutizase fenomenul infracțional în ultimii ani ai conducerii lui Eracle
Eracle Nicoleanu () [Corola-website/Science/311812_a_313141]
-
anul 1833 și a fost înmormântat în partea stângă a pronaosului bisericii. În acea criptă au fost înmormântați și alți membri ai familiei sale, pe peretele de deasupra mormântului aflându-se o placă de marmură neagră cu inscripția "„Aici odihnește ctitorul Tudorache Ciurea și familia lui”". De-a lungul timpului s-au adus bisericii numeroase îmbunătățiri și adăugiri. În anul 1937, la 100 de ani de la moartea ctitorului, la inițiativa unui comitet format din enoriași ai acestei biserici, având ca președinte
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
deasupra mormântului aflându-se o placă de marmură neagră cu inscripția "„Aici odihnește ctitorul Tudorache Ciurea și familia lui”". De-a lungul timpului s-au adus bisericii numeroase îmbunătățiri și adăugiri. În anul 1937, la 100 de ani de la moartea ctitorului, la inițiativa unui comitet format din enoriași ai acestei biserici, având ca președinte pe profesorul Vasile Ciurea (1883-1973), descendent al familiei ctitorului, s-au efectuat lucrări de reparație capitală a lăcașului de cult. Atunci au fost reparate zidurile la exterior
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
timpului s-au adus bisericii numeroase îmbunătățiri și adăugiri. În anul 1937, la 100 de ani de la moartea ctitorului, la inițiativa unui comitet format din enoriași ai acestei biserici, având ca președinte pe profesorul Vasile Ciurea (1883-1973), descendent al familiei ctitorului, s-au efectuat lucrări de reparație capitală a lăcașului de cult. Atunci au fost reparate zidurile la exterior, s-a înlocuit pardoseala cu dale de piatră cu mozaic, s-a acoperit biserica cu tablă zincată și s-au pictat arcadele
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Nou din București (1862), Biserica Mănăstirii Radu Vodă (1863), Capela Cimitirului Bellu și Biserica Răzvan Vodă din București și Biserica din Negoiești. Prin ajutorul pe care l-a avut din partea lui Petrache Poenaru, Lecca a făcut copii după fresca portretelor ctitorilor de biserici. Acestea au fost trimise ulterior la marea majoritate a muzeelor bucureștene. Astfel, pictorul Lecca a fost la Slatina și a făcut portretele lui Ionașcu Cupețu și ale soției lui Neaga, a fost la Craiova și a făcut portretul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de biserici. Acestea au fost trimise ulterior la marea majoritate a muzeelor bucureștene. Astfel, pictorul Lecca a fost la Slatina și a făcut portretele lui Ionașcu Cupețu și ale soției lui Neaga, a fost la Craiova și a făcut portretul ctitorului Constantin Obedeanu al bisericii Obedeanu. Petrache Poenaru a spus vis a vis de această acțiune: La capitolul copii, sunt de menționat lucrările pe care Lecca le-a făcut după Tițian, care se aflau în anul 1863 în Muzeul din București
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda povestește că icoana s-a pictat singură în chip minunat în anul 1863. Ctitorii Mănăstirii Bucium, ieromonahii Nifon și Nectarie, i-au cerut unui pictor bătrân, Iordache Nicolau din Copou, să picteze o icoană a Maicii Domnului, pe care voiau să o doneze la Schitul Prodromu. Icoana trebuia realizată după rânduielile ortodoxiei: pictorul trebuie
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi este o biserică creștin-ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, ctitorul ei fiind domnitorul Miron Barnovschi-Movilă al Moldovei (1626-1629, aprilie - iulie 1633). Construcția sa a început în anul 1627, iar în 1633 nu era încă finalizată. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe str. Ghica Vodă nr. 26, în spatele sediului
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
păstrat, dar un document din 9 mai 1627 indică în mod clar că domnitorul Miron Barnovschi a început în acel an să construiască biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În același act se precizează că mănăstirea a fost închinată de către ctitor "la sfânta și marea biserică din Cetatea Ierusalimului (...) unde este începutul și capul și întărirea credinții noastre". Istoricul ieșean N.A. Bogdan a văzut la începutul secolului al XX-lea o inscripție în limba greacă deasupra ușii de intrare în pridvor
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
văzut la începutul secolului al XX-lea o inscripție în limba greacă deasupra ușii de intrare în pridvor, în care era precizat anul 1627 ca an al începerii construcției. De asemenea, acest an apărea și pe cele două portrete ale ctitorului din biserică. Alături de domnitor, și mama sa Elena (călugărită sub numele de Elisabeta) a fost considerată drept ctitor al mănăstirii. Conform unui act de danie din 9 decembrie 1627, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă a dăruit satele Toporăuți din Ținutul Cernăuți (astăzi
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
în care era precizat anul 1627 ca an al începerii construcției. De asemenea, acest an apărea și pe cele două portrete ale ctitorului din biserică. Alături de domnitor, și mama sa Elena (călugărită sub numele de Elisabeta) a fost considerată drept ctitor al mănăstirii. Conform unui act de danie din 9 decembrie 1627, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă a dăruit satele Toporăuți din Ținutul Cernăuți (astăzi aflate în regiunea Cernăuți a Ucrainei) și Șipote (azi în județul Iași) Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Iași
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]