2,007 matches
-
dorul artistului se compune cu dorul materiei pe care o preface, și din această calmă tensiune spre idee, din această mare aspirație spre cer, un suflet mai limpede, mai general va răsări - sufletul operei. Ci, atâta timp cât făuritorul de artă își cugetă lucrarea, înaintea materiei ale cărei doruri le-a pătruns, al cărei dor îl pătrunde, atâta timp cât cugetul său e cuprins în acest sistem de influențe reciproce, cari, ca imaginile în oglinzi paralele, se adâncesc la infinit, el se dăruie acelui suflet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să mă gândesc la prostii. Dacă aș fi dat la o parte ar fi probabil extrem de neplăcut. Ideea lui Johan cum că ar trebui să ne punem cu toții și să facem "o grevă pasivă" o jumătate de an și să "cugetăm" înseamnă pur și simplu să-ți distrugi sănătatea mintală. Nu mi-a plăcut niciodată prea mult alcoolul, dar nu pot să nu am o oarecare înțelegere. Este în orice caz extrem de neliniștitor să vezi cum tinerii recurg la "mijloace de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
părere că Johan este neobișnuit de "responsabil"(!) Ne sfătuiește să punem imediat prezervativele la loc în geantă (sau să cumpărăm altele dacă le-a stricat Petter). Mai propune să-i creștem cota de bani de buzunar. Am stat și am cugetat, chestia asta pare să fie contrară oricărei rațiuni. În cele din urmă o sun pe M. și îi transmit sfaturile lui B.-A. Le primește neașteptat de liniștită. Oare pot să-mi asum răspunderea pentru asta? 5 octombrie Sosește Andrén
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
trăim și noi o viață nouă”. Iar viața nouă, la care am fost chemați prin sfântul botez, același Sf. Apostol Paul ne-o descrie în scrisoarea sa către Coloseni c. 9: „Așadar, Hristos se află șezând de-a dreapta lui Dumnezeu, cugetați cele de sus, nu cele de pe pământ. Drept aceea ucideți mădularele noastre cele pământești: curvia, necurăția, patima, pofta cea rea și zgârcenia... Lepădați mânia, iuțimea, răutatea, defăimarea, vorba rușinoasă din gura voastră... Nu vă mințiți unul pe altul, odată ce v-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de educație? De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
complet, tânăra femeie încearcă o imensă dezamăgire. Relațiile sexuale dintre cei doi se dovedesc dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate cele, dar complet orb în acest domeniu". La urma urmei, ce importanță are, cugetă totuși tânăra soție, care află în această căsnicie "un adăpost, un tihnit ascunziș întunecos și sigur". Hugo, care devenise între timp bancher în domeniul afacerilor, asigură toate necesitățile materiale, ceea ce-i permite tinerei femei să se consacre cu totul scrierii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
venit și pe aici tot felul de "profesioniști", de profitori ai noii orânduiri, în buzunarele cărora nu picura ci ploua cu venituri necuvenite, care probabil aflase, Dumnezeu știe de unde, că pe aici a fost cândva capăt de țară și au cugetat că ar fi locul potrivit pentru ei să-și aranjeze un "culcuș modest", unii demnitari județeni de mâna a doua, oricum nu toți foarte curați, chiar și un "om de afaceri" ne -a pricopsit cu un kitch-monstru de un bicolor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
greșit de a vroi să citești în inima celorlalți, căutând să ți-o închizi pe a ta.” J. J. Rousseau 123. „Acela care citește toată ziua și nu se odihnește decât prin inerție, pierde încetul cu încetul facultatea de a cugeta prin sine însuși, după cum un om care călătorește prea mult, pierde obiceiul de a umbla.” Arthur Schopenhauer 124. „Mă tem de omul a cărui știință se bazează pe o singură carte.” Proverb latin 125. „Un scriitor e un om care
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
decât pentru a împodobi și îmbogăți mintea lor.” La Rochefoucauld 135. „Nu e alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cititul cărților.” Miron Costin 136. „E de folos să citești, dar numai când cugeți asupra ceea ce citești.” Malebranche 137. „Oamenii inteligenți nu îngrămădesc cunoștințe la întâmplare, ci le aleg.” Doamna de Lambert 138. „Cu cărțile e ca și cu oamenii. Oamenii serioși, de caracter, sunt cei mai prețuiți. Cel care-și stăpânește închipuirea este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
fiu sărac într-o cocioabă cu o grămadă de cărți alături, decât rege căruia să nu-i placă să citească.” Thomas Macaulay 151. „Cele mai bune cărți nu sunt tocmai acelea care ne învață, ci acelea care ne fac a cugeta peste cele cuprinse în ele.” B. P. Hașdeu 152. „E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune.” Mihai Eminescu 153. „Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mândrii. În căderile și așa-zisele sale nerealizări, Paisie Velicikovski se consideră un rob neputincios al lui Dumnezeu, părintele Serghi, un ostaș învins, aspru rănit în propriul orgoliu. Ambii își păstrează însă credința. Deși aparent părintele Serghi ajunge la blasfemie, cugetând că nu există Dumnezeu, el e sigur că visul pe care îl are despre Pașenka și copilărie e trimis de un înger al Domnului. Nu este oare aceasta dovada că nu și-a pierdut nici o clipă credința în Dumnezeu, ci
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mult cu atât îndoiala crește în tentativa de a înțelege ceva. Nimic nu poate ajunge la o formă definitivă. Or, acest punct al perfecțiunii neatingându-se niciodată și nicăieri, îndoiala proporțională cu gândirea și judecata în creștere pare firească. Fiecare cugetă pentru sine și nimeni nu poate spune că el singur are dreptate" este o idee care trebuie reținută. 95 Un univers cu o singură ieșire? Cineva visa la o echipă mondială care să facă ordine în lume. Ca și cum actuala ordine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lui Fuat-efendi și a caimacamului și urmându-i spre a forma în jurul lor ca un cordon oficial, ceilalți rămânând pe loc, fie spre a-și manifesta nemulțumirea împotriva noii stări de lucruri, fie că le-a lipsit timpul spre a cugeta asupra unei demonstrațiuni de acest fel. Cât despre mine, osândit prin poziția mea fizică unui rol pasiv, stăteam cam în centrul câmpului opozanților unde mă găseam din întâmplare în clipa când s-a produs mișcarea despărțitoare. Deodată, trupele otomane, făcând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
săi pentru a ura viață lungă „apărătorilor libertății“. Au răspuns: D.A. Laurian, N. Ionescu, C.A. Rosetti (acesta din urmă îndemnându-i pe tinerii înfierbântați la o atitudine mai ponderată, pentru a nu fi manipulați ca agitatori de partidele vremii: „Cugetați și purtați-vă astfel ca să nu se zică că a făcut studintele ceea ce a făcut agintele“) ș.a. Advocații ereau: Gheorghe Vernescu, N. Blaremberg, Atanasiadi și alții. De altfel acest proces nici nu s-a mai judecat, acțiunea închizându-se. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să înștiințeze mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil de a obține ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu care nu atingea deloc puterea unui Imperiu așa de mare. Principele de Bismarck cugetă că opera Congresului ar fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
De cugeți mereu la a ta copilărie Și nu te poți încrede-n vreme, Simți că ai o sfântă datorie Să lași un gând, o carte cu poeme! CUVÂNT ÎNAINTE Răduța Vasilovschi vede lumina zilei la 24 noiembrie 1932 în localitatea Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
calmă, înfiorate de trecerea ireversibilă a timpului și apropierea de anotimpul destrămării. Și sub aspect estetic, volumul se împlinește, situându-se emblematic în cadrele unei adevărate profesiuni de credință: "Întreaga noastră demnitate constă în capacitatea de a gândi, de a cugeta profund, de a căuta mereu idei, dând uneori chiar frâu liber imaginației. Avem datoria de a medita bine, de a face ca prin trudă și frământare să realizăm ce ne-am propus. Și precum vlăstarul răsare, modelat prin eforturile și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tată și de mamă printre oameni" (Teognis), iar Paul Doumer lansează îndemnul: "La toate vârstele, în toate situațiile, iubește, respectă și onorează pe cei care ți-au dat viață!". Pasiunea trebuie fructificată, . Pasiunea mea este de a scrie, de a cugeta. "Cuget, deci exist" (Descartes). Cuvintele poartă în ele bucăți din sufletul meu și sunt fericită ori de câte ori reușesc să mă ridic deasupra unui obstacol. O, cărțile mele dragi... cât vă datorez că sunt om al condeiului, al culturii!. "Cultura sporește demnitatea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
demnă și luminată de flacăra înțelepciunii. Nu trebuie să ai studii academice, diplome universitare pentru a avea o viață activă la vârsta a treia. Vicisitudinile și mizeriile inerente acestei vârste, pot fi uitate, prin prelungirea gândirii creatoare. Platon, părintele filosofiei, cugeta astfel: "Corpul nostru se îmbolnăvește prin lene și neacțiune, și se păstrează prin muncă și prin exerciții. Pentru suflet e la fel, inactivitatea e un rău". Munca deci, este o necesitate fiziologică. Franklin, din muncitor (legător de cărți), a ajuns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca un convoi de umbre. În urma lor, podul se ridică și paza Întărită rămase sus În turnul porții, veghind cu strășnicie ca nici o suflare omenească să nu părăsească fortăreața. Ducele călărea În frunte, lângă Arnold cel cu ochi de pisică, cugetând la cele petrecute cu puțin Înainte. Trecuse pe la ducesa Sophie, cu care se sfătuise Între patru ochi. — Nobilă doamnă și cumnată, spuse el. Sunt peste măsură de tulburat. Nu vreau să te sperii și să te Întristezi, dar mărturisesc că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mănăstire ni s-a permis să intrăm cu bicicletele în curte, fiindcă securitatea mijloacelor noastre de transport ne preocupase tot timpul, pe bună dreptate. Evident, flacăra de pe mormântul lui lui Ștefan ardea, amintind de vremelnicia tuturor, indiferent de rang. Am cugetat atunci că, totuși, amintirea dăinuie și rămâne în conștiința semenilor. Convingerea că așa-i, mi-a fost întărită la chilia lui Daniil Sihastrul, pe care n-am ocolit-o, deși o mai văzusem. Încercam să-mi închipui traiul într-o
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Cernăuți provine în documente pe același timp ca și numele orașului Țețina. Conform tradiției, Cernăuții au fost situați pe malul stâng al Prutului și anume pe teritoriul de azi al satului Julica Nouă, numită „Genesauca”, lucru lesne de crezut, dacă cugetăm că pe acel loc se întrunesc șoselele de la Liov, Iași și Hotin, și dacă nu uităm însemnătatea strategică a acestui punct. Localitatea aceasta ar fi crescut și înflorit, de nu suferea prin războaie dese, prin năvălirea popoarelor învecinate, prin inundații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
15 mai 1886 până la 1 aprilie 1891, în 16 pagini și se tipărea la Cernăuți. Ziar cu caracter administrativ, cultural și literar, el dorea „să conlucreze la o reformă a societății românești din Bucovina, să-i învețe pe români să cugete „asupra drepturilor și obligațiilor lor politice spre a-și putea apăra viitorul” (Format 24x33 cm). Era un ziar fără vreo legătură cu vreo grupare politică și avea ca editor pe avocatul Matei Lupu, iar ca administrator pe Simion Florea Marian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]