139,341 matches
-
întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai putea fi egalată. Dar generațiile doritoare de afirmare nu pot aștepta. Inițiatorul și sufletul noii grupări este Vintilă Horia. La numărul 1, din ianuarie 1939, "Meșterul Manole
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
grupul să apuce să se exprime plenar și convingător, dar unele clarificări teoretice dau o idee despre posibila direcție estetică. Principalul teoretician și animator, Vintilă Horia, se revendică, însă nu din primul număr, ci mai târziu, în 1941, de la exemplul cultural al revistei "Gândirea", considerată "expresia cea mai înaltă a geniului autohton" (p. 227). Integrarea lucidă și constructivă într-o tradiție națională aflată "în ascensiune continuă" înseamnă a regăsi "bucuria de a fi român" (p. 162). Judecând "Meșterul Manole în perspectivă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
ferm spre Europa își construia inspirat premisele marii creații. Pentru a găsi o direcție proprie, Vintilă Horia nu avea prea mare spațiu de întors între "Gândirea" și "Criterion", dar a încercat, cu fervoarea specifică vârstei, să-și găsească o poziție culturală definitorie. Există, cum e și firesc, aspecte specifice fiecărui domeniu. Ion ?iugariu remarcă "marea sărăcie de fond în care se complac aproape toți poeții noștri tineri", ascunși după o "întreagă tufărie de figuri stilistice, absolut inutile" (p. 220). El condamnă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
dacă nu au efectul de a face să intre în vibrație coarda care ești tu însuți; și cu cît vibrația corzii pe care o reprezinți e mai puternică, cu atît reiese că lectura respectivă a depășit pragul unui simplu demers cultural, procesul recunoașterii propriilor trăiri în cele ale altuia însumînd una din marile bucurii ale spiritului. Autorul Jurnalului de la Păltiniș, Declarației de dragoste și Ușii interzise merge însă mai departe, el transcende acest prag ajungînd din aproape în aproape la "gîndul
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
pentru lansarea romanului Saludos în limba franceză. În publicul din sală, doar un scriitor român, deși fuseseră anunțați, din vreme, mulți dintre cei care locuiau în jur-împrejurul Turnului Eiffel. Unul dintre aceștia - întîlnit întîmplător, peste cîteva zile, la o manifestare culturală - nici nu a vrut să atingă cartea, atunci cînd i-am oferit-o. A avut grijă să-mi și blocheze cîteva culoare, în spațiul literar de acolo, atunci cînd am fost adus în discuție. Am fost anunțat - după lansare - că
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de curte" să fie... nu condamnați, ci dezavuați pentru a se face o deosebire dintre "ei" și "noi". Articolul a fost refuzat de o revistă foarte cunoscută. Și iată acum liderii culturali sînt Adrian Păunescu și Vadim Tudor. I-am propus fostului Președinte al Uniunii Scriitorilor, Laurențiu Ulici, să construiască un monument sau să facă o placă comemorativă în amintirea scriitorilor care au fost arestați, condamnați sau au murit în închisorile comuniste
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
2002. Articol prilejuit de scandalul plagiatului după Maria Cvasnâi-Cătăneanu comis de Florina Rogalski în manualul de clasa a XII-a apărut la Editura Corint, sub îngrijirea acad. Eugen Simion, plagiat dezvăluit de Carmen Mușat într-un serial apărut în Observator cultural (nr. 138-139-142/2002). Căci, după cum se vede, sintagma "sfârșitului istoriei" nu se referă automat și la plagiat. n * Apariția scriitorului în cultura română, ed. a II-a, Ed. Curtea Veche, București, 2004.
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
și în textele de pură interpretare critică. Aceste texte sau fragmente cu substrat memorialistic sporesc considerabil cota de interes, dar și farmecul scrisului lui Gabriel Dimisianu. Fragmente contemporane este, ca și precedenta carte tipărită de Gabriel Dimisianu la editura Institutului Cultural Român, Lumea criticului, un volum compozit, reunind articole de atitudine, răspunsuri la diverse anchete literare, recenzii de carte, texte cu substrat memorialistic. La fel ca în Lumea criticului, autorul reușește și de această dată să își surprindă cititorii. Dacă la
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
face să înțelegem realitatea cotidiană a anilor 1945-1948, speranța care îi anima pe mulți, făcîndu-i să nu observe dinții fiarei aflate deja la pîndă. În felul acesta înțelegem mai bine cum a fost posibil ca multe dintre personalitățile politice și culturale din perioada interbelică să-și amîne plecarea salvatoare din țară pînă cînd aceasta nu a mai fost posibilă, ele ajungînd să își găsească sfîrșitul în temnițele comuniste. Descrie, perfect credibil, Gabriel Dimisianu, atmosfera optimistă a României din primii ani de după
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrîngere a libertăților luate de regimul de dictatură militară. Constituția din 1923 fusese readoptată, funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de diferite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele vieții democratice, cum de altfel se știa că hotărîseră, pentru tot Estul, puterile învingătoare în abia încheiatul război, garantele democratizării, defascizării, ale libertății
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
spuneau colegii, continuă să țină sus steagul gazetăriei de bună calitate. P.S. Iată și adresele de care ar putea avea nevoie cei interesați: uli@netvision.net.il și http:/www.isro-press.net Vești din Bucovina Înainte de sărbătorile de iarnă, Fundația Culturală a Bucovinei (președinte: Dumitru Cucu) a acordat mult așteptatele sale premii anuale. Premiul de excelență "Mecena" i-a revenit scriitorului Pan Solcan, iar Premiul "Opera omnia" - pictoriței Elena Greculesi și cercetătorului Emil Satco. Ceilalți laureați sunt V. Zetu, Mircea Motrici
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
Mihai Iacobescu, D. Covalciuc, Niadi Cernica, Al. Toma, Gh. Vicol, N.R. Dărămuș, C. Arcu, C. Uncureanu, Viorel Vatamaniuc, Konstantyn Ungureanu-Box. Tot în Bucovina și tot în spațiul culturii românești, dar dincolo de granița României cu Ucraina, a avut loc alt eveniment cultural important: ediția a III a Salonului Internațional de Carte de la Cernăuți, organizat de Editura "Alexandru cel Bun" (director: Alexandru Cernov, membru de onoare al Academiei Române; consilieri editoriali: prof. dr. Ilie Luceac și scriitorul Vasile Tărâțeanu). William Golding despre mineriada din
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
Tudorel Urian Problema talk-show-urilor de televiziune pe teme culturale a devenit una foarte delicată în România, după dispariția lui Iosif Sava. Acesta devenise un etalon în materie, reușind să topească într-o formulă numai de el știută, erudiție, spirit ludic, promptitudine în reacții, știință a dozării (intuia perfect momentul
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
pe sine în ipostaze intelectuale inadmisibile (nici pînă astăzi nu știu dacă unele dintre ideile pe care le formula reprezentau propria sa convingere sau juca rolul avocatului diavolului), pentru a-și întărîta "adversarul" și pentru a spori dinamismul dezbaterii. Personalități culturale de toate vîrstele și de toate calibrele intelectuale au încercat, în timp, să repete succesul lui Iosif Sava (Sava însuși era la vremea respectivă comparat cu și mai celebrul Bernard Pivot). Performanța nu a mai putut fi însă reeditată. Poate
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
de cîteva decenii, față de care nu existase nici măcar o concurență formală; însăși ideea de cultură în televiziune devenise sinonimă cu numele lui Iosif Sava), iar cu legendele, se știe, nu se poate lupta. Apoi, pentru că nici unul dintre realizatorii de dezbateri culturale din ultima vreme nu a beneficiat de confortul temporal al emisiunilor lui Iosif Sava. Grilele de programe au devenit tot mai restrictive în materie de programe culturale (teoria rating-ului), acestea durează maximum o oră și, uneori, sînt difuzate la
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
se știe, nu se poate lupta. Apoi, pentru că nici unul dintre realizatorii de dezbateri culturale din ultima vreme nu a beneficiat de confortul temporal al emisiunilor lui Iosif Sava. Grilele de programe au devenit tot mai restrictive în materie de programe culturale (teoria rating-ului), acestea durează maximum o oră și, uneori, sînt difuzate la ore prohibitive, mult dincolo de miezul nopții (inclusiv Nicolae Manolescu a avut parte la un moment dat de o astfel de emisiune nocturnă). Vremea cînd toți cei de
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
probabil, definitiv. Dacă nu cumva, peste noapte, televiziunea română își va descoperi propriul ei Bernard Pivot. Robert Șerban este un (încă) tînăr poet din Timișoara care, de cîțiva ani, realizează la un post local de televiziune un talk-show pe teme culturale intitulat A cincea roată. Patru sute de personalități ale culturii contemporane s-au perindat în ultimii ani pe la microfonul postului Analog TV, emisiunea fiind premiată, la nivel național, la această categorie de programe de televiziune. Cu toate acestea, cu excepția timișorenilor, puțini
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Analog TV, emisiunea fiind premiată, la nivel național, la această categorie de programe de televiziune. Cu toate acestea, cu excepția timișorenilor, puțini români au avut șansa să vizioneze vreuna dintre producțiile realizate de Robert Șerban. Cum se explică succesul acestui program cultural? Unele concluzii se pot deduce din lectura cărții A cincea roată, în care autorul reproduce discuțiile cu cincisprezece dintre personalitățile care au participat la emisiunea sa: Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Al. Cistelecan, Sorin Dumitrescu, Șerban Foarță, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieș
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
ceva de învățat. Categoric autorul are stofă de reporter, el știe care sînt butoanele pe care trebuie să apese pentru a capta interesul publicului și pentru a transforma fiecare nouă prezență din studio într-un eveniment mediatic și, de ce nu, cultural. Nu tot ce trece "pe sticlă" merge însă și într-o carte. Volumul cuprinde multe elemente firești în emisiunile de televiziune, care însă ar trebui să lipsească dintr-un volum tipărit: partea introductivă, cu salutul prezenței în studio a personalității
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
cheie, poate, dar care, astfel compus, dă randamentul literar cuvenit, cu prețul jertfirii unui neînsemnat adevăr, ocultat, trecut cu vederea ca nesemnificativ... Vă dați seama că o brută, ca burghezul nostru gentilom, clasic, primind lecții de filosofie de la bodyguardul său cultural personal și care exclamă că până atunci, el nu știuse că e nu numai un vechi prozator, dar chiar și un bun filosof, un brav descendent al lui Descartes, de pildă; vă dați seama, vreau să spun, că singura epocă
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
prin premierele unor spectacole românești, dar și prin turnee ale unor trupe străine venite la noi în țară. Ultimul dintre ele a adus la București Baletul Operei de Stat din Viena. Publicul românesc are o legătură specială cu această instituție culturală, în primul rând datorită faptului că la direcția ei se află, de doisprezece ani, Ioan Holender. Legătura este și mai puternică pentru comunitatea dansului, deoarece singura primă balerină a companiei vieneze este românca Simona Noja, iar în trupă mai sunt
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
precis, ci exprimă numai ideea că e vorba de o cantitate foarte mare" erau diferite la greci (care preferau termenul indicînd "zece mii") față de latini (la care apăreau des "trei sute", "șase sute", "o mie" etc.). De fapt, chiar în interiorul aceleiași limbi, subsistemele culturale și registrele stilistice selectează numere diferite. Variază pe de o parte nivelul cifrelor, pe de altă parte gradul de precizie al indicației numerice. în română, de exemplu, nouă sute nouăzeci și nouă e hiperbola tipică basmelor, în vreme ce o mie e forma
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
acordă în România pentru cea mai importantă expoziție a anului este, începînd din 1993, Premiul Margareta Sterian, inițiat de pictorul Mircea Barzuca, legatarul testamentar al artistei, și sprijinit de Muzeul Național de Artă. Nici U.A.P. și nici o altă instituție culturală nu au instituit o asemenea formă de recunoaștere pentru acest gen de activitate , a cărui importanță este fundamentală în ceea ce privește dinamica și vitalitatea artelor vizuale. Munca discretă și aproape anonimă a muzeografului este percepută încă drept o muncă administrativă, ignorîndu-se nejustificat
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
acest gen de activitate , a cărui importanță este fundamentală în ceea ce privește dinamica și vitalitatea artelor vizuale. Munca discretă și aproape anonimă a muzeografului este percepută încă drept o muncă administrativă, ignorîndu-se nejustificat rolul imens pe care îl joacă într-un climat cultural normal organizatorul de expoziții. Pentru că o expoziție bine făcută, cu un concept limpede și cu un discurs articulat, este , înainte de toate, un studiu, o dezbatere de idei, uneori un moment decisiv pentru istoria unui autor sau chiar a unui fenomen
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]