6,333 matches
-
în papură, conchide Marin Ifrim. Părerea mea este că versurile selectate nu o reprezintă pe autoare la adevărata sa valoare. Floryana Turculeanu scrie poezii cuminți, de cenaclu, într-o notă greu de individualizat: Mi se pare „interesant” verdictul dat - „poezii cuminți, de cenaclu”! Cred că Floryana merita mai multă atenție. Ana Maria Gîbu reprezintă rostul performant al acestei antologii. Despre tânăra noastră colegă știm bine cine este și cât poate, nu doar pe plan literar, cât și artistic: muzică, dans, pian
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
închipuit, nu știu de ce mă chinuie dragostea pentru tine..!", 'nu, tu mă chinui pe mine..!", "de ce?” mi-aș dori să știu și eu..! Pari mult mai sigură, deși zâmbești.. dar, iar nu că întotdeauna, parcă ai devenit un pic mai "cuminte și nu-l poate nimeni interpreta, ști. Privirea e mai sigură, dar și mai relaxată, ceea ce îi dă un plus de putere și un farmec mărit. Pare a fi ceea ce se poate spune power flowers.. poate cea mai mare putere
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihna, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moina de gânduri -, Cocorii se rup în stol de mărgele, Iar stolul de noapte mă poartă cu ele. Aici m-am născut, la
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihna,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moina de gânduri -,Cocorii se rup în stol de mărgele,Iar stolul de noapte mă poartă cu ele.Aici m-am născut, la prima rafala
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
vorbește cu cap este lăsat să trăncănească, dacă nu, este imediat pus la punct. Eu am fost un copil docil. Aceștia tac. Iar când deschid gura, toți se miră că și ei judecă. Nu stăteam eu în banca mea de cuminte. Înțelesesem că vorbitul e o artă ale cărei instrumente sunt cuvintele. Tăcerea îți acordă răgazul de a-l cunoaște pe celălalt și intențiile lui. Îți oferă timpul pentru a-ți pregăti argumentele. Tăcerea îi înfurie pe dușmani și îi apropie
AUTOR DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349481_a_350810]
-
Teo șingu', Teo bă'bat. La masă, întâmplările par trase la indigo în fiecare dimineață. Teo este întrebat succesiv: - Vrei pâine cu unt și miere ? Vrei ouțe prăjite ? Vrei cașcaval pane ? - Daa. La toate întrebările Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un final își trădează preferințele: “duduci”, cremwurști calzi. Suflă îndelung la fiecare îmbucătură și ne comunică și nouă: - Teo șuflă. - Nu mai sufla atât, că s-au răcit deja. Aici Teo ne dă
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
controlez simultan două mâini, două picioare, ochii și urechile în toate părțile. În primul an am ajuns de vreo cinci ori la Avarii ușoare. Totdeauna din vina celuilalt, dar nu știu de ce, nu mă credea nimeni. Mai ales că eram cuminte, n-am urcat niciodată băut la volan, ca mai jos: Euforie Eu și-un amic, de vodcă plini, Plutim acuma printre stele, Căci am văzut două mașini Și-am vrut să trecem printre ele. Cum spuneam, abia la 55 ani
DESPRE SACRIFICII PĂRINTEŞTI de DAN NOREA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349539_a_350868]
-
săpun, ce mai. Neserioșilor. După amiază Cristian era nerăbdător să vadă pe viu reacția Andradei după ce se întâlnise cu Deea. Știa ea soră-sa să dreagă busuiocul în locul lui. Doar îi era frate și i-a promis că va fi cuminte în relațiile cu fata. Când a venit ora întâlnirii parcă era un adolescent cu tulei deasupra buzei superioare, aflat la prima lui întâlnire. S-a dus direct în piața de flori și a cumpărat cel mai frumos buchet de trandafiri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
ai civilizației. Călătoria cea mai sigură... Pentru că mă număr și eu printre cei mulți care preferă călătoria cu trenul, de această dată având locuri la vagonul de dormit, pentru că, moș Ene, nu a venit repede pe la gene, ca eu, copil cuminte și ascultător, de altfel, să mă las purtată de vise spre casă,las gândul să măpoarte departe în timp, la evoluția căilor ferate. Glasul roților de tren e o șoaptă cu suspine pe care gândurile ce mă inundă o acopere
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
Cum Gică era la vreo trei metri distanță de mine, am plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la minciog. Acesta se zvârcolea în apă, opunând rezistență și nu se lăsa înduplecat, nici în ruptul capului, să vină cuminte la minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să mă înțeleagă, că nu sunt un mare specialist, ci doar pescar de weekend! Când a făcut
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
dar eu înăuntru - am dat foc tuturor coperților: să-mi fie măcar cald - în această ultimă noapte... ...o stea arzând - scânteie rătăcită din Marele Foc - din mine - o stea - teribil de emancipată - afară - singură pe o ramură -și-a șters aripile - cuminte - de praful și zgura de văduvie-ale cuvintelor - și-acum mă huiduie și mă descântă - luminoasă și proaspătă - precum Pasărea Măiastră: numai și numai - din spirit de contradicție *** RATAREA PLIMBĂRII am trecut printr-un crâng - de la care-așteptam minuni la tot pasul
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
adună nori hoinari în stoluri argintate mânate de speranță și-n pasul apăsat al urșilor polari, se pierde tot trecutul și n-are importanță! Ca într-o Atlantidă, zăpada mă ascunde de răscoliri străine, de vânturi, de furtuni, doar soarele cuminte și alb poate pătrunde s-aducă scânteierea ninsorilor-minuni. Referință Bibliografică: NINSORILE MELE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NINSORILE MELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349635_a_350964]
-
Iarăși m-a trezit un Vers azi-noapte, Mă ruga fierbinte să îl scriu, Mirosea în el a mere coapte, Ori a Veșnicie, nu mai știu... „Vin acum Floriile, nu simți?!” Jur-împrejur erau dureri de floare, Cele de muguri au trecut cuminți Și numai rodul amânat mă doare... Vin Floriile!Duminică-i aproape, Îmi vărui pomii Gândului și plâng, Ce-i bucuria asta de sub pleoape? Vreau, Doamne, în Poeme să mi-o strâng... Iarăși m-a trezit un Vers azi-noapte Și mă
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
foarte puțin sau deloc scandalos putem fi încredințați că nu-i decât foarte puțin, ori deloc creștinesc. Dacă bunăoară, răspund fratelui meu: “Acum nu pot să te ajut, e vremea rugăciunii”, zicerea mea nu-i câtuși de puțin scandaloasă, e cuminte și dovedește evlavie. Dar numai creștinească nu-i. Dacă judec: Mai degrabă renunț la dulceața slujbei decât să nu-mi ajut fratele, să-l las singur și de izbeliște în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
de autobuz...deși nu mi s-a întâmplat niciodată asta. E o spaimă din copilărie, de când mama pleca la oraș și ne spunea că, de nu suntem cuminți, se va duce la alți copii, mai ascultători. Cred că cea mai cuminte eram atunci când era plecată, ca să-i spună Doamne-Doamne că are motive să vină înapoi, la noi. Și acum mai visez, uneori, cum mă striga când venea...trecea pe sub geamul casei, cu freza ei, modelată cu tot felul de cordeluțe (pe
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
slujbei. Ajunși acasă, ne-am scuturat zăpada de pe haine, pe prispă, apoi am pășit îmbujorați în căldura camerei, ce ne-a învăluit în parfum de brad și aromele ispititoare ale bunătăților gătite, cu dragoste și pricepere, de bunicuța Petra, așezate cuminți pe plita în care focul se domolise. - Sărut mâna, bunicuțo! Ai văzut că ninge? - Da, cum nu...Am văzut când am dus de împărțeală, Mariei lui Ștefan Tistu și babei Constandina a lui Țâțâvară, câte o strachină cu ciorbă și
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
o fac publică. Simțindu-mă vinovată - și punându-mi întrebarea de bun simț dacă o rubrică numită așa are ce căuta într-o revistă gravă, între timp criticul Gheorghe Glodeanu acceptase să o conducă - am pregătit mai multe titluri alternative, cuminți și acceptabile, dar pe care, acum, nu pot să mi le amintesc. Așteptând revista, aveam tot felul de activități proletcultiste. Cum ar fi jalnica supraveghere a unor personaje care se autodefineau meseriași. Doream din tot sufletul meu, candid încă, pe
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
culeg cu grijă prunele, păstrând codițele acestora. Cele cu codiță sunt cele mai bine plătite la Centrul de primire legume și fructe. Mânuțele lor așează cu atenție prunele, să nu rămână urme pe suprafața pielițelor sensibile, în lădițele ce așteptau cuminți să fie umplute. Zilele de vară păreau nesfârșite, iar prunii nu prea înalți, erau încărcați de rod. Cu greu se putea despovăra un prun într-o zi. Cele mai urâte și fără codițe erau folosite la silvoiț. În vremea aceea
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
esti bună, cum s-ar zice, “Pâine scoasă din cuptor”.... Nu ți-o-așez, mama, pe cap, Fata să nu ți-o umbrească, Ci la gât, s-o porți cu drag, Totu-n juru-ți, să zâmbească. Vreau, la piept, să-ți stau cuminte Și să-ți spun că te iubesc; Hai, te rog , mai ține minte: Cu tine cât mă mândresc!... Căci față cea mica-ți sunt, Luminată de o stea, Fie sufletul tău sfânt! La mulți ani , măicuța mea! Referință Bibliografica: FIE
FIE SUFLETUL TAU SFÂNT!... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350356_a_351685]
-
captivante, sunt uimitoate unui cititor matur și ar spune precum Barbu: “Că sufletu-i fântână-n piept/ Și roata albă mi-e stăpână/ Ce zace-n sufletul fântână/ La soare, roata se mărește.” Tematici la zi, văzute cu ochii limpezi, cuminți, de parcă tot imundul lumii cedează la frumusețea gândirii și a simțirii. Versurile Anei Maria, au puterea de a purifica. (etnobotanicele anulate fără ordonanță de guvern) “serile de vară se evaporă din mlaștini albastre steaua polară mă plimbă în carul mare
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
ce privește un fel de autocunoaștere și autodescoperire de posibilități sau incapacități” (Ursula Șchiopu, Emil Verza- Psihologia vârstelor), Ana Maria își ia ca punct de reper cea mai frumoasă metaforă a tinereții, zborul...Șarmul acestei metafore stă în alcătuirea ei cuminte, în tăceri și nopți de meditație, în existența ei de zi cu zi, la școală, cu părinții, cu prietenii. Este un zbor cuminte, de poet! „înalț cerul ca pe zmeul din copilărie să nu-l scap leg sfoara de cuiul
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
punct de reper cea mai frumoasă metaforă a tinereții, zborul...Șarmul acestei metafore stă în alcătuirea ei cuminte, în tăceri și nopți de meditație, în existența ei de zi cu zi, la școală, cu părinții, cu prietenii. Este un zbor cuminte, de poet! „înalț cerul ca pe zmeul din copilărie să nu-l scap leg sfoara de cuiul bătut în pragul de sus unde stă agățată cheia scriu visând albastru”( palmele povestesc) Zbor luminos, Ana, îți mulțumim! Cristina Ștefan La lansarea
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
a înturnat și mergi la Tatăl Sfânt, Averi și câte-ai adunat. . . lași totul pe pământ! Comori în suflete când lași - nu rouă ochilor, Nu te-or uita ai tăi urmași și neam de neamul lor! Vor fi sensibili și cuminți, romantică-a lor fire, Vor învăța de la părinți, secretul nemurii. Cînd lași în viață tuturor, frumoase-nvățăminte, Vor fi mereu izvor de dor aducerile-aminte! Iar roua amintirilor, când stăruie-n priviri, Ia o hârtie și-un creion și-ndată te
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
e timp să fii cu el, acum nu-i momentul. Lasă-l în pace că-i băiat mare, se descurcă el. Sigur nu-i trebuie compania ta, acum. N-ai văzut că a spus, că vrea să fie singur? Stai cuminte și-ai răbdare, c-ai să fii cu el, dar nu acum. Alina își aduse aminte de discuția din parc și o întrebă repede: - Măi Ani, tu știai? Știai că Andreea e și cu Cornel? - Da știam, și mă tot
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]