5,148 matches
-
invocată istoria socială a celor două regiuni, diferitele teorii despre dezvoltare și se formulează noi întrebări astfel: Atât decalajul dintre nordul și sudul Italiei, cât și evantaiul de teorii care s-au oferit pentru a-l explica oglindesc dezbaterea mai cuprinzătoare despre dezvoltarea din Lumea a Treia. De ce așa de multe țări rămân subdezvoltate? Resurse inadecvate? Greșelile guvernării? Dependencia centru-periferie? Eșecurile pieței? Cultura”?. Până la urmă, Putnam demonstrează că forța unui singur factor explicativ este cu totul insuficientă pentru a da seamă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explicația corespunzătoare încep astfel acolo unde ceilalți analiști s-au oprit. Sociologii și teoriile lor, la care tocmai m-am referit, fac parte din acea categorie, inițiată de „proiectul iluminist”, care preferă construcția unor „concepții” sau „sisteme teoretico-filosofice” cât mai cuprinzătoare și satisfac ambiția consacrării „marilor teorii”. Ca și înaintașii, ei pun accentul pe progres, totalitate, necesitate, determinare și invocă evidența empirică numai pentru a ilustra acele mari opțiuni filosofice care se aventurează într-un viitor parcă fără limite și cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
specialiști (experți), întrucât ei ar dispune de capacitatea „calculării” sau „măsurării” riscurilor. Experții singuri nu reușesc însă mare lucru după ce riscurile au pătruns pe agenda mediatizării, a vieții comune și a politicii. Este nevoie astfel de o reflexibilitate mult mai cuprinzătoare, în care experții se întâlnesc cu politicienii, cu reprezentanții presei scrise sau audiovizuale și mai ales cu actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat și inclus în jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau chiar deosebite de-a lungul vieții, inclusiv după pensionare și în diferite locuri de muncă; d) destandardizarea locurilor de muncă și a perioadei zilnice de muncă. Astfel de tendințe se generalizează la noi cu rapiditate și acoperă un evantai cuprinzător de transformări. Mai întâi, cu privire la ocupație. Sistemul ocupațiilor și mobilitatea ocupațională a persoanelor în sistem se transformă rapid și în profunzime. Rațiunile acestor transformări sunt multiple. Industria moștenită din perioada comunistă s-a dezintegrat într-o mare măsură. Priviți la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
calificări rutiniere. Calificările aparțin însă unei individualități cât mai suverane, care-și negociază prețul muncii în mod independent și pentru fiecare nouă angajare. Între calificările înalte și cele rutiniere a rămas un spațiu care, în societatea industrială, era cel mai cuprinzător, pentru ca de acum să devină tot mai restrâns, dar cu o utilizare îndelungată și constantă. Această tendință coincide cu expansiunea industriei serviciilor, în comerț, turism, reparații, educație etc., unde angajării permanente i se substituie pe scară largă angajarea part-time. Dintr-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multiplicate sunt adesea puse în opoziție: maghiar vs român vs rom, rocker vs manelist vs folkist vs..., motociclist vs automobilist vs pieton, ardelean vs moldovean vs muntean etc. Ele nu sunt decât rareori integrabile sau de pus în clase mai cuprinzătoare; pur și simplu, sunt opuse. Pe de altă parte, identitățile colective sunt surse constitutive ale identităților individuale. Cineva este rocker, maghiar sau rom și eul său personal este integrat în categoria acelor „noi-rockerii”, „noi-maghiarii”, „noi-romii”. Specificitatea individuală este închisă într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acelei identificări individuale ce nu reușesc să se releve eficient în acțiuni și strategii de viață generatoare de prosperitate economică și confort psihologic. Inegalitățile recente sunt, pe de o parte, adăugate ca o specie nouă și distinctă în clasa mai cuprinzătoare a inegalităților. Ele sunt efecte subiective ale acelui sine individual care este ineficient social, afectat de maladiile tranziției și căzut în incapacitatea de acțiune. Pe de altă parte, inegalitățile recente au o funcție metasocială în măsura în care preiau și amplifică inegalitățile clasice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structuri se retrag de pe scena istorică, individul reflexiv trebuie să asimileze, să aplice și să probeze capacități reflexive în privința: - asimilării și operării cu informații și cunoștințe; - identificării de probleme, a operării cu soluții alternative dintr-un posibil acțional cât mai cuprinzător; - formulării de soluții inedite prin capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare; - asimilării continue de noi calificări; - adaptării la contexte schimbătoare etc. Reflexivitatea individuală devine astfel tot mai cuprinzătoare în privința sferelor de manifestare, a conținuturilor vehiculate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
soluții alternative dintr-un posibil acțional cât mai cuprinzător; - formulării de soluții inedite prin capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare; - asimilării continue de noi calificări; - adaptării la contexte schimbătoare etc. Reflexivitatea individuală devine astfel tot mai cuprinzătoare în privința sferelor de manifestare, a conținuturilor vehiculate și a practicilor ce-i sunt inerente. Totuși, ea nu este și nu poate fi aleatoare nici în formă, nici în conținuturi. Dimpotrivă, desfășurările și rezultatele care-i sunt specifice sunt jalonate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cale de reconfirmare este oferită de proba continuei reflexivități prin dobândirea de noi calificări. În al doilea rând, corespondența strânsă dintre calificarea certificată și locul de muncă a dispărut. Câmpurile de ocupații ce corespund unei calificări sau unui domeniu mai cuprinzător de calificare se stabilesc astfel încât competențele cognitive și profesionale să fie cât mai largi, pentru a facilita angajarea flexibilă pe o piață a muncii și a ocupațiilor mereu schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice care facilitează flexibilitatea personală și empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai cuprinzătoare prin practici și conținuturi, evaluări și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la sine înțeles că reflexivitatea nu se distribuie uniform
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt cu totul limitate, astfel că universitățile sunt așteptate să devină corporații centrate pe generarea de profituri pentru realizarea unor bunuri publice. Dacă fiecare universitate-corporație se conformează acestui model, rezultanta firească ia forma competiției interuniversitare pe o piață tot mai cuprinzătoare. Prima configurare a modelului s-a produs în SUA, care încă în urmă cu peste patru decenii au început să consacre un învățământ superior de masă prin universități de stat și private, dar și printr-un evantai de colegii comunitare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
efectele induse de falimentul recent al unei faimoase companii americane din domeniul comunicațiilor, care încă dă fiori multor antreprenori ai noii industrii. Poate că industria media și a spectacolelor de toate genurile este globală, în creștere rapidă și tot mai cuprinzătoare, dar nu poți să nu observi cum marile concentrări americane în doar două companii gigantice și globale amenință inițiativele mai locale și mai restrânse atât de mult, încât parcă le sufocă. Iar companiile locale se străduiesc și ele să se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce au seva secată, fie ca un apel spre temperarea unor dezvoltări ce par cuprinse de un fel de hubris nesățios. Forța reproșului este însă prea redusă în raport cu acea construcție în desfășurare ce se dovedește din ce în ce mai imaginativă ca formă și cuprinzătoare ca extindere. Să lăsăm faptele să vorbească. Vârfuri într-un labirint al cifrelor Dintre componentele societății contemporane, puține pot fi comparate cu educația în privința expansiunii cantitative. Dar de ce ne referim din nou la informații cantitative? Nu-i cumva mai pertinent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
statelor-națiune s-au identificat deja cu un asemenea spirit al civitas-ului. Universitățile tranzitorii, multiplicate și diversificate cum sunt, își caută încă referințele cele mai potrivite pentru serviciile pe care le pot oferi. Între global și local, evantaiul este atât de cuprinzător, încât orice universitate are șansa alegerii. Numai că oportunitatea și posibilitatea inovării alegerii făcute sunt limitate. Ca atare, numai un număr restrâns de universități ar avea șansa manifestării globale, ceva mai multe vor fi naționale și cele mai multe regionale sau locale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la specificarea exclusivă a structurilor sociale înseamnă a ne referi la societate doar în termeni holistici sau integraliști, care până la urmă este o societate fără subiecți. A ne referi doar la actorii individuali înseamnă a ignora tocmai acele configurări mai cuprinzătoare ce au o anume stabilitate în timp și o forță generatoare ce adeseori o depășește pe cea a individualităților. Între structurile sociale și acțiunile individuale, există un raport de concomitență și unul de interferență a influențelor pe care A. Giddens
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și valorizare etc.) și scenice (spațiul închis, partiturile individuale, elementele spectaculare, simbolurile). Finalmente, teatrul lui Blaga este așezat sub semnul unui „expresionism îmblânzit”, „temperat” de contactul/afinitatea cu clasicismul lui Goethe. Cartea Întrebările poeziei (1988) e, de fapt, o privire cuprinzătoare asupra poeziei române moderne pe baza valorilor ei canonice, de la Eminescu la Emil Botta, cu străpungeri spre generațiile lui Nichita Stănescu și Mircea Cărtărescu. Sunt propuse mai multe clasificări posibile ale interogației poetice, în final autorul operând cu triada zetetic
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
ontologice, opera literară este pentru M. expresia celei mai semnificative relații de sensibilitate dintre artist și lume, criticii revenindu-i rolul de a căuta nu artistul din lume, ci lumea din artist. Tendința sau măcar dorința unei construcții cât mai cuprinzătoare și mai armonioase, de teorie, dar și de aplicație critică riguroasă, continuă să mobilizeze eforturile acestui spirit eminamente reflexiv. SCRIERI: E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; Analize și interpretări literare (în colaborare cu G.G. Ursu), București, 1975; Introducere în
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
și convergențele poeților aparținători, în principiu, unor „curente” diferite, inclusiv tradiționalismului. Autorul precizează că și-a limitat aria la poezia de expresie modernă, dar explică și că termenii „modern”, „modernism”, „modernitate” au fost întrebuințați largo sensu, în înțelesul lor generic, cuprinzător. De fapt, este vorba despre o vastă istorie a poeziei românești din secolul al XX-lea, inclusiv a celei contemporane până în anii ’80. Referindu-se la „autentismul” - aspirație la autenticitate maximă, în detrimentul perfecțiunii artistice - teoretizat ori cultivat în diferite formule
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
ani). Concluzii Fundamentul structural al schimbării sociale a oricărei comunități o constituie, așa cum am afirmat la început, elementele constitutive și determinante ale acesteia la un moment dat. Prin cele cinci capitole anterioare am oferit, sperăm noi, o imagine cât mai cuprinzătoare asupra potențialului de care dispune satul Traian Vuia pentru a deveni actor al schimbării. Există aspecte pozitive care pot susține transformarea (drumul european, un magazin aprovizionat cu produse asemenea celor de la oraș, oameni gospodari, introducerea cablului etc.), însă considerăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ce poate ține comunitățile locale înăuntrul matricei gestante a „Trupului mistic”. Exegeza Scripturilor, celebrarea liturghiei și toate celelalte gesturi cotidiene ale creștinilor aflați în spațiul public nu reprezentau decât momente de vârf proiectate precum niște stele strălucitoare pe un firmament cuprinzător. Tradiția era mediul propice inițiativelor care individualizau virtuțile distincte ale creștinismului. Fără să fie un cult mort al morților, tradiția recunoaște importanța a tot ceea ce ne precedă și destinul recapitulativ pe care îl asumă memoria generațiilor viitoare. Tradiția amputatătc "Tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care sacrifică dinamica cinematografică a verbului pentru acrobația portretistică a adjectivului -, diplomatul român are virtuțile unui eseist de excepție. Uneori, această stilistică riscă să piardă puterea Cuvântului divin în plasa pedanteriilor livrești sau pe coridoarele unor simple prolegomene. În clasa cuprinzătoare de improvizații teologice și fantezii agramate pe care le suportă scrisul românesc din ultimele două decade, fructul inteligenței unor cărturari pasionați de barocul nuanțelor nu reprezintă decât chemarea la cumpătare și bună judecată. Astfel ni se înfățișează Teodor Baconsky în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fiul Omului și al lui Dumnezeu se identifică cu teologia paulină a noii vieți în har (Galateni 2, 16) precum și cu învățătura petrină despre tainica unire cu Dumnezeu (II Petru 1, 4). Cele trei sute două strofe ale cărții întâi din cuprinzătorul poem al iezuitului vin să confirme profunda familiaritate a învățăturii sale cu Sfânta Scriptură și tradiția bisericească. Tonalitatea sigură și îndrăzneață a versurilor exprimă o experiență duhovnicească pe cât de bogată, pe atât de rară: profund intim și cald în registrul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
totul special, iar cititorul ar putea dori să înceapă cu aceasta, înainte de a se confrunta cu discuția mai dificilă din punct de vedere conceptual din primul capitol („Principiul ipostatic și realizarea lui în viața omului”). La fel, de înțelegerea sensului cuprinzător al pocăinței depinde și dezbaterea asupra dinamicii vieții spirituale în teologia starețului Sofronie (cap. III, IV), prezentarea vieții în Hristos ca pogorâre întru iadul smereniei ascetice (cap. II), a căii monahale și a modurilor rugăciunii (cap. V, VI, VIII). Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
virtuoși? De ce mai spunem că Hristos a înviat „după Scripturi”? Unde se află teologia printre celelalte „mari narațiuni” ale culturilor și civilizațiilor universale? Ce înseamnă pentru noi „economia divină” în desfășurarea implacabilă a modernităților înconjurătoare? Aceste întrebări sunt deja foarte cuprinzătoare. Este și motivul pentru care încă se mai scriu și se mai citesc cărți despre întruparea credinței în spațiul public. Pentru a răspunde chiar și într-o manieră fragmentară acestor provocări, conversația cu tradiția este nu doar obligatorie, ci inevitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]