2,987 matches
-
35 Cuvântare în Senat, în Alexandru Lapedatu, Statul și Biserica..., p. 26. 36 Dezbaterile Parlamentului. Senatul (D.S.), ședința din 24 martie 1925, în M.O., partea a III.-a, nr. 56, 28 aprilie 1925, p.1102 1106; vezi și Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925, p. 10-25. 37 Expunere de motive, în M.O., partea a III-a, nr. 56, 24 martie 1925, p. 1106-1110. 38
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
necesare pentru construirea, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, a noii clădiri, înzestrând-o cu mobilier modern 6. Inaugurarea noului sediu s-a făcut pe 5 iunie 1937, în prezența regelui Carol al II-lea, moment în care Lapedatu a rostit cuvântarea, în care a menționat fazele prin care a trecut Biblioteca Academiei, din punct de vedere al locațiilor sale de-a lungul timpului, până când a ajuns la acel sediu modern 7. Totodată, sub conducerea sa, fondurile documentare ale Academiei s-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
p. 64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10-11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985, p. 404. 7 Ibidem, p. 405. 66 pentru acordarea unui credit, având în vedere că subvenția pentru înaltul for nu era una substanțială 8. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu ca secretar general al Academiei Române, aceasta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în cursul anului 1946 de reorganizarea vieții politice. Lui Alexandru Lapedatu i-a revenit coordonarea demersurilor liberale de refacere a structurilor județene din Transilvania. El a propus unificarea energiilor politice ale formațiunilor politice tradiționale, prin ideea unui ,,bloc ardelenesc”. În cuvântările sale, el a afirmat credința în izbânda Partidului Național Liberal. Pentru alegerile din 1946, conducerile celor două partide istorice au adoptat în urma propunerii lui Alexandru Lapedatu, hotărârea de a candida în Transilvania pe baza unui cartel electoral 64 . În urma discuțiilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
B. Jurnale, memorii, amintiri, discursuri Bogdan Petriceicu Hașdeu și contemporanii săi români și străini, Editura ,,Minerva”, București, 1982. Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980. Lapedatu, Alexandru, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985. Idem, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia ,,Tribuna Poporului”, Arad, 1902. Idem, Statul și Biserica, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1924. Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980. Lapedatu, Alexandru, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985. Idem, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia ,,Tribuna Poporului”, Arad, 1902. Idem, Statul și Biserica, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1924. Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925. Idem, Politica Partidului Național și organizațiile liberale de peste munți, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, 1924. Idem, Momente culturale și politice. Cuvântări (31 octombrie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925. Idem, Politica Partidului Național și organizațiile liberale de peste munți, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, 1924. Idem, Momente culturale și politice. Cuvântări (31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
prin publicarea de versuri cu caracter patriotic, sub titlul Încercări de literatură și prin nuvele istorice. În domeniul publicisticii, s-a remarcat prin colaborarea literară la “Revista literară științifică,” la ziarul “Traian” al lui 9 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura “Dacia”, Cluj, 1985, p. 28. 10 I. Mateiu, În apoteoză, în ,,Națiunea română”, an X, nr. 262, Cluj, 21 noiembrie 1936, p. 234. 11Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 13. 12 D. Braharu, Ion Al. Lapedatu. Note
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în Adunarea Deputaților, în care își expune prncipalele sale idei politice. Cuvântarea este printre puținele luări de poziție în care Alexandru Lapedatu își exprimă opiniile sale politice. În lungul discurs parlamentar, Lapedatu a evidențiat că Partidul Național Liberal era singurul instrument politic capabil pentru organizarea și consolidarea României întregite și singurul reprezentant
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ioan Lemeny din Brașov îi mulțumea la 22 decembrie 1925 pentru ajutorul de 8.500 lei dați pentru tipărirea unui volum de poezii 10. Lui Tudor Arghezi i-a oferit ajutorul, acordându-i o 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura “Dacia”, Cluj, 1985, p. 387. 7 Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918-1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 79. 8 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 138. 9 Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
le vedea în slujba a ceea ce se numea noua ordine culturală, remarcând că istoricul trebuia să-și îndrepte atenția cât mai mult spre trecutul nostru cultural. Multitudinea actelor publice desfășurate de Alexandru Lapedatu în perioada anilor 1923/1926 cuprind și cuvântările rostite cu prilejul dispariției unor personalități ilustre. De exemplu, în septembrie 1924 îi comemora la Iași pe Ion Creangă și Barbu Delavrancea 18, iar un an mai târziu, în iunie 1925 cuvânta despre Gheorghe Dima, compozitorul și dirijorul care a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Miron Cristea a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia investiturii și încoronării a avut loc la 1 noiembrie 1925, în prezența Sfântului Sinod, a reprezentanților statului și a celorlalte culte din România. Lapedatu, fiind de asemenea prezent, în cuvântarea lui, l-a întâmpinat pe patriarh, numindu-l ,,Pontif al unuia dintre cele mai numeroase și mai însemnate popoare drept credincioase”34. Cel mai evident deziderat de ordin organizatoric, se impunea după unire a fi unificarea bisericească. Alexandru Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la rezolvarea acestuia. El vorbea în Senat încă de la 29 decembrie 1923 despre organizarea 29 Ion Agrigoroaiei, România interbelică..., p. 258. 30 Alexandru Lapedatu, Statul și Biserica, Tipografia «Cărților Bisericești», București, 1924, p. 21. 31 Idem, Momente culturale și politice. Cuvântări (31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, 1926, p. 58. 32 Dezbaterile Adunării Deputaților (D.A.D.), ședința din 17 februarie 1925, în ,,Monitorul Oficial” (M.O.), partea a III-a, nr. 64, 10 martie 1925, p.1545. 33 Ibidem
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
întregit, problema cultelor”38. Legea a fost sancționată la 19 mai 1925. Ea avea rolul de a afirma caracterul dominant al Bisericii Ortodoxe Române în statul român, autocefalia și părțile constitutive ale acesteia. În ceea ce privește organizarea canonic-administrativă a Bisericii Ortodoxe 35 Cuvântare în Senat, în Alexandru Lapedatu, Statul și Biserica..., p. 26. 36 Dezbaterile Parlamentului. Senatul (D.S.), ședința din 24 martie 1925, în M.O., partea a III.-a, nr. 56, 28 aprilie 1925, p.1102-1106; vezi și Două cuvântări cu privire la noua
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ortodoxe 35 Cuvântare în Senat, în Alexandru Lapedatu, Statul și Biserica..., p. 26. 36 Dezbaterile Parlamentului. Senatul (D.S.), ședința din 24 martie 1925, în M.O., partea a III.-a, nr. 56, 28 aprilie 1925, p.1102-1106; vezi și Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925, p. 10-25. 37 Expunere de motive, în M.O., partea a III-a, nr. 56, 24 martie 1925, p. 1106-1110. 38
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
necesare pentru construirea, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, a noii clădiri, înzestrând-o cu mobilier modern 6. Inaugurarea noului sediu s-a făcut pe 5 iunie 1937, în prezența regelui Carol al II lea, moment în care Lapedatu a rostit cuvântarea, în care a menționat fazele prin care a trecut Biblioteca Academiei, din punct de vedere al locațiilor sale de-a lungul timpului, până când a ajuns la acel sediu modern 7. Totodată, sub conducerea sa, fondurile documentare ale Academiei s-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
64. 4 Stelian Mândruț, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în “Sargeția”, nr. XX (1986-1987), Cluj, 1989, p. 459-460. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu, președintele Academiei Române, în ,,Academica”, nr. VII, București, 1994, p. 10 11. 6 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985, p. 404. 7 Ibidem, p. 405. 66 pentru acordarea unui credit, având în vedere că subvenția pentru înaltul for nu era una substanțială 8. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu ca secretar general al Academiei Române, aceasta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în cursul anului 1946 de reorganizarea vieții politice. Lui Alexandru Lapedatu i-a revenit coordonarea demersurilor liberale de refacere a structurilor județene din Transilvania. El a propus unificarea energiilor politice ale formațiunilor politice tradiționale, prin ideea unui ,,bloc ardelenesc”. În cuvântările sale, el a afirmat credința în izbânda Partidului Național Liberal. Pentru alegerile din 1946, conducerile celor două partide istorice au adoptat în urma propunerii lui Alexandru Lapedatu, hotărârea de a candida în Transilvania pe baza unui cartel electoral 64 . În urma discuțiilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
B. Jurnale, memorii, amintiri, discursuri Bogdan Petriceicu Hașdeu și contemporanii săi români și străini, Editura ,,Minerva”, București, 1982. Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980. Lapedatu, Alexandru, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985. Idem, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia ,,Tribuna Poporului”, Arad, 1902. Idem, Statul și Biserica, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1924. Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980. Lapedatu, Alexandru, Scrieri alese. Articole, cuvântări, amintiri, Editura ,,Dacia”, Cluj, 1985. Idem, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia ,,Tribuna Poporului”, Arad, 1902. Idem, Statul și Biserica, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1924. Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925. Idem, Politica Partidului Național și organizațiile liberale de peste munți, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, 1924. Idem, Momente culturale și politice. Cuvântări (31 octombrie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Idem, Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, rostite în Senat și în Adunarea Deputaților, Tipografia Cernica, București, 1925. Idem, Politica Partidului Național și organizațiile liberale de peste munți, Tipografia ,,Cărților Bisericești”, 1924. Idem, Momente culturale și politice. Cuvântări (31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
politici de la București au început să se mai feste puternice resentimente față de Rusia, care era văzută drept principalul inamic la României. Ulterior trupele ruse au fost retrase. După o prezentare a discuțiilor purtate cu privire la admiterea României la congres, lucrarea relatează cuvântarea lui Kogălniceanu, care a prezentat într-o elegantă formă de exprimare, drepturile românilor, insistând cu tărie asupra caracterului lor legitim, istoric, național. Limbajul și argumentele vădeau nu numai dreptul care stătea la baza poziției României, dar și fermitatea poporului român
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
un coșciug. Ulterior, inexplicabil, Queequeg își revine și îi uimește pe toți cu gesturile sale simbolice și discursurile epifanice. La plecarea vasului (chiar în ziua de Crăciun!), un ins misterios numit, asemenea profetului biblic, Elijah, ține, la rîndul lui, o cuvîntare parabolică, unde suficient de transparent se profețește (în deplin acord cu numele elocvent al personajului) sucombarea Căpitanului Ahab și a echipajului său. Ahab cunoaște, în reprezentarea lui Ishamel, de departe, limita de sus a hiperbolizării, fiind prezentat, din start, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este cel al așa- numitului „limbaj de lemn”. Este un discurs standardizat, care operează cu „clișee” comunicaționale, unele dintre acestea validate În campanii electorale anterioare. Este discursul politic al activistului de partid, al celui care a scris nu o dată cuvântările șefilor săi de partid și care nu sesizează că la vremuri noi sunt necesare mijloace noi de expresie. Interesant este că are relativ succes la un electorat mai puțin avizat din punctul de vedere al culturii politice, care regăsește teme
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
campania din Mediterană. În cele din urmă, s-a hotărât ca Eisenhower să preia conducerea forțelor aliate în operațiunea "Overlord", stabilindu-se un englez la conducerea operațiunilor din Mediterană. Prima declarație publică despre această numire a făcut-o președintele în cuvântarea ținută la radio de Crăciun. În mod oficial, președintele Roosevelt a semnat hotărârea de numire când a ajuns la Washington. Această numire a fost transmisă oficial și către Stalin [2, p. 290]. Controverse importante au existat în legătură cu resursele alocate celor
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]