4,348 matches
-
Catedrală ?i construirea ei Arhitectură gotic? �?i g?se?te des?v�r?irea �n catedral?, care apar?ine tradi?iei bisericii de tip bazilical paleocre?-țin. Cu toate acestea, ea nu ?ine de arhitectură romanic?, care o precede, chiar dac? �?i apropriaz? unele tr?s?turi constructive, adapt�ndu-le. Originalitatea ?i eficacitatea să se datoreaz? inova?iilor ?i sistematiz?rîi procedurilor de construc?ie, pun�ndu-le �n slujba unui program religios, politic ?i social �nnoit. Catedrală, biseric? episcopal?, este urban
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin contribu?ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i o luminozitate care amintesc de bazilicile paleocre?tine
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl Ges� � pentru a ascunde volumul �nalt al navei. Chiar dac? ?i al?i arhitec?i, precum Cl. M�tezeau (1581-1652), au succes �n vremea aceea, doar opera lui de Brosse apare că verigă esen?ial? care leag? arhitectură lui Delorme ?i clasicismul sever al lui F. Mansart (1598-1666). �ntre 1620-1660
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat? de materiale nobile ?i de materii pre?ioase, acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de religie ?i de monarhie. C�ț despre primul imperiu, modelul s?u este Romă imperial?. �n afar? de aceasta, erudi?ia medieval?, �n primul r�nd �n arhitectur? este confuz?. Revenirea goticului va coincide deci cu revenirea monarhiei, chiar dac? imperiul se �mpac? de bine, de r?u cu religia; chiar dac? Le G�nie du Christianisme a lui Chateaubriand este, �ncep�nd cu 1802, la originea unei atitudini favorabile fă?? de caracterul �n acela?i timp transcendental ?i pitoresc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
u este Romă imperial?. �n afar? de aceasta, erudi?ia medieval?, �n primul r�nd �n arhitectur? este confuz?. Revenirea goticului va coincide deci cu revenirea monarhiei, chiar dac? imperiul se �mpac? de bine, de r?u cu religia; chiar dac? Le G�nie du Christianisme a lui Chateaubriand este, �ncep�nd cu 1802, la originea unei atitudini favorabile fă?? de caracterul �n acela?i timp transcendental ?i pitoresc, ca ?i pentru adecvarea la cultul cre?țin a unei arhitecturi gotice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
geții au văzut tot ce aveau de văzut și au înțeles chiar mai mult! Că leprele mioritice mint cu mare nerușinare, am să dau zicerea cu pricina din Epistola lui Pavel către romani, scrisă de ivritul răspîndac; venită peste neamul dac, unde la 15,19 avem: Așa că de la Ierusalim și țările de primprejur, pînă la Iliric, am răspîndit cu prisosință evanghelia lui Cristos.” Făcătura a fost demascată din antichitate și unul dintre cei care le-au pus jar sub tălpi liftelor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu înțelege mecanismele elementare ale procesului romanizării, anume că o populație romanizată din Spania avea același efect ca și cea provenită din Italia, aceasta este sigur. Însă, încă de la corifeii Școlii Ardelene, nu s-a mai susținut exterminarea întregului popor dac (sau măcar a celor de sex masculin). Poate că nedumerirea „istoricului” moldovean se datorează simpatiei pentru teoria genetică a națiunilor, pe care o enunțaseră și Stati și Vasile Vieru. Dar a continua să afirme că numele de români a apărut
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și miturile sale; Roma, unde " Gînduri mari ca sori-n caos e puternica-i gîndire". Pentru ca, după ce expune o cale atît de încărcată de simboluri, Eminescu să mute centrul de greutate al scenariului și să focalizeze meditația poetică pe episodul dac, frămîntarea sa cea mare, cum observa Călinescu. Figură lirică a archaeus-ului, o atare frescă a deșertăciunii spațiilor fondatoare reprezintă, în fond, prin episoadele sale între care și Egipetul, o fenomenologie po(i)etică unde Eminescu ne înfățișează într-un registru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aceast? cunoa?tere este privit? că �reflectare�, ca �form? a con?tiin?ei sociale�, ca �form? a culturii� sau că �sfer? a diviziunii muncii�. Tezaurul de memorie�, �patrimoniul� sociologiei poate fi cunoscut deoarece cunoa?terea sociologic? este ?i cumulativ?, chiar dac? �dilemă� ei � că ?i a altor discipline socioumane, de altfel � a fost ?i r?m�ne situarea �ntre �nevoia de a restitui adev?rul f?r? �ngustare ?i imperativele vremii� (Al. Zub, A scrie ?i a face istorie, Editura Junimea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prezentului volum consider? c? �impulsul ini?ial� a fost dat sociologiei de c?tre revolu?ia industrial? ?i politic? a Occidentului �ntre 1780 ?i 1860. Sociologia este mo?tenitoarea Revolu?iei. Cei care tr?iesc o epoc? revolu?ionar?, chiar dac? s�nt �n confuzie ?i contradic?îi, �?i bulverseaz? chiar ?i convingerile cele mai stabile. Reac?iile celor de atunci dovedesc c? se transformau mentalit??ile din moment ce �ncepeau s? cread? c? societatea este f?cut? de indivizi prin revolu?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rîi aplicate etc. Pe plan epistemologic, se poate discerne voin?a general? a sociologiei de a se rupe de filosofia social? ?i dorin?a de respectare a criteriilor ?tiin?ificit??îi, chiar dac? aceste criterii fac obiectul definirilor multiple, adesea contradictorii. �n planul teoriei, �ntoarcerea la actor� �mbrac? forme diferite ?i unii ajung chiar pe punctul de a pronun?a inexisten?a �sistemului�. Distinc?ia �ntre metodele calitative ?i cantitative r?m�ne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
secolului al XIX-lea la noi nu este �ceva nou sub soare�, nici criticile caragialiene ale moravurilor ?i mentalit??ilor rom�ne?ți de la sf�r?ițul aceluia?i secol. C�te un �incomod� era �redus la ț?cere� doar dac? ie?ea �n pia?a public? s?-?i strige suferin?ele ?i s?-i numeasc? pe pricinuitorii lor� Cei care s-au ocupat de �purt?torii de condei� de la noi arăt? c? ace?tia au avut influen?? �n societatea rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i strige suferin?ele ?i s?-i numeasc? pe pricinuitorii lor� Cei care s-au ocupat de �purt?torii de condei� de la noi arăt? c? ace?tia au avut influen?? �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea, chiar dac? ideile lor circulau greu, sau poate tocmai de aceea! Nici m?car domnitorii sau boierii nu se l?sau �prin?i �n re?eaua comunica?ional-informa?ional?�, chiar dac? ei puteau circulă �n cale?ți ?i �?i puteau trimite soli
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
influen?? �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea, chiar dac? ideile lor circulau greu, sau poate tocmai de aceea! Nici m?car domnitorii sau boierii nu se l?sau �prin?i �n re?eaua comunica?ional-informa?ional?�, chiar dac? ei puteau circulă �n cale?ți ?i �?i puteau trimite soli sau mesageri. Cei care au analizat cu onestitate condi?iile �n care s-a n?scut Revolu?ia francez?, cum a fost ea cu puțin??, au aflat c? presă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
urma urmelor toate d?rile, oricum s-ar percepe ele ?i oricum s-ar numi�, �n timp ce �p?tură superpus?�, mercantil?, s? fie pus? doar pe c�?tig f?r? a adera la realitatea profund? a societ??îi. Chiar dac? epoca formelor goale [�] s-ar putea explica, de?i nu ?i justifica prin cuvintele �epoc? de tranzi?iune�, este evident c? sarcinile cu care tranzi?iunea ne-a �nc?rcat cu asupra de m?sur? ne dicteaz? �n mod misterios
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i UE. E o �ru?ine antropologic?� s? ne plec?m capul sub vremi, spunea Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem. C�nd corabia ia ap? comandan?îi au misia de a (re)de?tepta con?tiin?ele tuturor ?i de a mobiliza ac?iunea colectiv?. �ntre o lume pe cale de a se stinge ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al XVIII-lea, c�nd se impune ideea c? revolu?ia poate fi liniar? ?i poate ajunge la consecin?e noi, chiar imprevizibile, care nu se mai explic? doar prin lectură trecutului. Sentimentul tr?irii unei epoci revolu?ionare, chiar dac? acest sentiment r?m�ne confuz ?i contradictoriu, a fost cu certitudine resim?it cu intensitate de c?tre numero?îi contemporani ?i nu numai de c?tre filosofi. Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen?? asupra magistrului, care �i exploata f?r? prea multe scrupule. Toate acestea nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism desemneaz? orice teorie filosofic? sau ?tiin?ific? care cere cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o cotitur? important? deoarece odat? cu ea, punctul de vedere ?tiin?ific �nceteaz? a mai fi analitic pentru a deveni sintetic. L?s�nd deliberat la o parte psihologia, Comte estimeaz? c? sociologia vine s? �ncoroneze edificiul ?tiin?elor, chiar dac? ea r?m�ne s? se construiasc?, dat? fiind dificultatea de a pune �n act protocoalele ?tiin?ifice �n studiul societ??ilor umane. Aceast? avansare gradual? a ?tiin?ei este tributar? fenomenelor pe care pretinde s? le trateze. Sociologia este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde o mare anchet? asupra lumii muncitore?ți, ale c?rei rezultate le public? �n 1840. �n aceast? oper? r?mas? celebr?, el face un tablou f?r? concesii industriei textile, chiar dac? ast?zi nou? ne apare teribil de moralizator. Aproape �n acela?i timp, Porter ?i Engels �n Anglia ajung la concluzii asem?n?toare cu cele ale medicului francez, plec�nd de la observa?îi f?cute cu mai mult? rigurozitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe care el �n?elege s? le promoveze �ntr-o perspectiv? comparativ?. Chiar dac? ?coală, specializ�ndu-se pe preg?tirea concursurilor pentru administra?ie, nu a favorizat constituirea unei ?tiin?e a Statului, distinct? de ?tiin?ele juridice ?i administrative, a?a cum speră Boutmy, ea a contribuit la r?sp�ndirea ideii c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la sf�r?ițul anilor 1870 ?i la care s-a asociat spontan Boutmy [Favre, 1989]. Dar care erau referin?ele ?tiin?ifice at�ț de des invocate? 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale Am putea spune, chiar dac? nu to?i contemporanii au avut atunci con?tiin?a clar?, c? dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e vorbe?te de cvasi-contract atunci c�nd vrea s? desemneze liantul ce une?te oamenii �ntre ei. Acesta nu se bazeaz? pe un act fondator ?i deliberat; el rezult? din obligă?iile ineluctabile ale vie?îi �n societate, chiar dac? forma lui nu este determinat? dinainte. Societ??ile omene?ți ar fi, dup? Fouill�e, organisme contractuale care, supuse mai �nt�i doar legilor naturii, evolueaz? c?tre forme juridice ?i conven?ionale din ce �n ce mai elaborate, sub
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]