8,648 matches
-
Dar rușii ne-au furat din hotare De-ai noștrii frați,am fost despărțiți. Dar n-o să poată nuciodată De la sânul mamei, fii să-i ia! Cauza noastră este dreaptă Și din nou Domnul, ne va ajuta. Suntem neam de daci învingători Și nu ne vom lăsa îngenunchiați! Noi vrem ca în anii viitori, Să fim alături de ai noștii frați! Sub al României tricolor O singură ininmă să bată, Căci noi suntem un singur popor, Și nimeni nu poate să-l
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar al acestui neam, ce duce mai departe tradiția din străbuni în dulcele grai al cântului românesc. Din vorbă în vorbă, aflu ca domnul Ion Crețeanu va pleca din Canada în China, la Beijing
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazi, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc mărturia dreptei credinței, din care beau lumină Sfinții noștri de Sus. M-am închinat crucilor monahale, care suie la ceruri, ca niște Potire cu cuminecarea jertfei Învierii Neamului
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
După datina străbună druidă, iată că românilor le ciocăne la ușă și le bate în geam și anul acesta, în noaptea de 31 octombrie, tradiționala sărbătoare de Halloween. Deși neam de neamul lor nu a auzit mai înainte de Halloween, urmașii dacilor și ai romanilor n-au spus nu dacă a fost vorba să adopte acest vechi "praznic" păgân. Prin urmare, când vine Halloween-ul, magazinele, restaurantele, cafenelele și cluburile din țara noastră sunt deja pavoazate cu dovleci, cranii, schelete, pisici negre și
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
continui povestea făcând alte mici remarci. Spre marea mea bucurie, acolo sus, oracolele cladeene și toată filosofia caldeiană scoasă pe piață acum, ne arată primitatea semnelor sacre. Noi am găsit-o pe pietrele de la Sarmisegetuza și din marile temple ale dacilor. Mai este o vorbă: ceea ce nu poți înțelege, nu poți pătrunde și totuși se întâmplă, trebuie să accepți necondiționat. Este o chestiune axiomatică pe care mi-a explicat-o preț de câteva secunde bunul meu prieten, generalul Mircea Chelaru, care
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
monumentala sa lucrare, biblia dacoromânilor - Dacia Preistorică, genialul voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a întrebat și a dat răspunsul academic dacă au pierit dacii, precum și conform înțelepciunii unor nenumărați părinți fondatori, precum pr. Dumitru Bălașa, simboluri ale luptei pentru libertate și identitate națională, pentru continuitate neîntreruptă, pentru autohtonitate și dăinuire nemuritoare în vatra strămoșească în respectul tradițiilor și obiceiurilor străvechi ale inaintașilor noștri. Unirea
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
limbii dacoromâne, Gramatica limbii dacoromâne, alte lucrări de seamă ale membrilor tuturor organizațiilor cultural -științifice dacoromânești care reprezintă adevărate teze de doctorat în materie, momente de cotitură culturală, descoperiri de seamă, repere fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor nostri daci. Cultura este scutul eternității oricărei națiuni. • Dacă istoria, cultura și civilizația de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
proiect de Constituție pentru DacoRomânia care, pe baza unui referendum național, atunci cînd condițiile de conștiința națională vor permite, să consacre REVENIREA LA DENUMIREA ȚĂRII DACIA sau DACOROMÂNIA ca etapă intermediară, astfel încît să știe toată lumea că românii sunt vechii daci și că proiectul dacic primordial a învins prin veacuri și milenii sub semnul marelui rege Burebista. • Pentru împlinirea programului de redacoromânizare și de reinstaurare a valorilor zamolsiene ale dreptei credințe creștin-ortodoxe, pentru redobîndirea componentei identitare originare, F O C U
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
dreptei credințe creștin-ortodoxe, pentru redobîndirea componentei identitare originare, F O C U S și B U N au nevoie de un vector politic al dacoromânității din întreaga lume, de un partid național autentic cu doctrină națională. Propunem denumirea de PARTIDUL DACILOR LIBERI - D.L. ca partid în curs de constituire care, pe baza unui Program de renaștere dacoromânească pe termen lung să acceadă democratic la putere pentru a duce la îndeplinire idealurile noastre de eternizare a valorilor temporale dacoromânești în epoca globalizării
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
năzuințelor noastre de pace, prietenie și colaborare internațională, într-o lume mai bună și mai dreaptă. Veniți cu noi, DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință! ------------------------------------------------------------------------------- pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” dr. Geo Stroe și dacii liberi ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
ale inițiaților, a Spiritului și Logos-ului. Albina purifică prin foc și hrănește, prin intermediul mierii: cu focul arde (la modul soterilogic, zicem noi!), iar strălucirea ei luminează.” - cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. Artemis. Buc., 1994. La daci, Albina are funcție de Co-Demiurg, lucrând, dimpreună cu Zalmoxis, la Construcția Universului. -------------------------------------------- Prof. dr. Adrian BOTEZ ianuarie 2014 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAȚIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
roade. Știința sufletului este cea mai înaltă știință, spunea un învățat indian. Pentru că desăvârșirea începe acolo, la vârful vârstelor. Pentru Ștefan Doru Dăncuș, medicina este în mod obligatoriu necesară acestei clipe a lumii, dar numai medicina sufletului, aceea a vechilor daci, care, asemenea bătrânilor doctori indieni, vindecau mai întâi uitările și bolile sufletului. Sufletul lumii pare că e bolnav astăzi, sau făcut cu voie a fi bolnav. Iar Ștefan Doru Dăncuș, ajuns la capătul descoperirii ființei sufletului său, se împărtășește fiecăruia
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
și se oferă universului, ca, îngurgitat fiind, să acționeze din interiorul mistic al Ființei spirituale, restaurând Ființa Divină. Cina cea de taină EMINESCIANĂ este oferirea de sine, vehemență de ruptură (explozivă și implozivă, totodată) - sfâșierea de sine: cf. Rugăciunea unui dac, unde se săvârșește o crucificare specific eminesciană, pe o Golgotă specific eminesciană: a. crucificarea prin șovăire-scepticism-interogație tragică (“Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?”) nu este atât expresia nelămuririi individuale, ci expresia unei neliniști metafizice cu implicații supraindividuale
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
parousia, ci ca descoperire, în sine, a forței unice etern renăscătoare - agheazima - lacul cu apă vie. Aceasta este botezul: prin actul baptismal “te îmbraci” în Hristos (Cel Uns), capeți trupul mistic. Mai mult, prin vehemența chinurilor golgotice (cf. Rugăciunea unui dac, unde răstignirea peste prea-plinul noapte bogată-Nirvana resoarbe undele-amprente-urme energetice expresive, redând puritatea deității lui Meister Eckhart) și prin dorința de sfâșiere ritualică, pentru reîntregirea în trup mistic - se prefigurează euharistia (grație divină împărtășită-împărțită pentru Suprema Sinteză - virtutea resurecțională): este, mai
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
șadă pe prispă și să se gândească. Astăzi trăim într-o lume anapoda. Atât de frumoasă e viața asta, iar noi ne pierdem în lucruri atât de mărunte...”. Pădurea cu năluci Munții Vâlcanului sunt plini de povești. Aici au trăit dacii, prin codrii ăștia hoinărea viteazul oștean Straja, aici se pripășeau vestiții haiduci ai lui Neag, pe crestele uriașe ale Vâlcanului își aveau sălașul strigoii. Emil Părău îmi povestește tot, pe nerăsuflate, bucurându-se ca un copil de răgazul ăsta mirific
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
l-a cucerit chiar dacă ai fost împărțit, despărțit și asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reușit niciodată să îți transforme teritoriul în pașalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUȘIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te lași dezbinat? Ai fost scut
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
mesagerul folosit de „Sybilla” Dacica. Mihai Cătruna , artist de excepție, pătrunde cu ușurință dincolo de aparențe, dincolo de limitele omenești. Cu ochiul minții, atent la mesaje și detalii, pictorul a creat tabloul „Sybbila”, Marea Preoteasă care l-a slujit pe Zalmoxis, zeul dacilor... „Sybilla” își înscria profețiile pe frunze și flori iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... „Ele adeveresc și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici, sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar Mihai Cătruna, prin intermediul tabloului „Sybilla”, ne reamintește aceasta. Mesajul său întărește credința în renașterea Conștiinței și Spiritului Neamului Nostru. Priviți tabloul! Sybilla Sybilla E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
că „s-a făcut”, pentru că la anumite comenzi sau îndemnuri avea tresărirea obișnuită dar se vedea clar că făcea eforturi să nu mai vrea să facă nimic. O singură data am bătut-o. Adică, i-am aplicat o corecție fizică - dac'ar fi să folosesc termeni mai eleganți... A făcut odată un lucru nepermis! A furat ceva! I-am spus să-mi aducă lesa, dar nu cu tonul pe care-i spuneam să mi-o aducă pentru mersul la plimbare... Știa
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte tot suntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. ( G Coșbuc - Decebal către popor ) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. ( G Coșbuc - Decebal către popor ) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul presei sfârșitului de secol nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la popor, să-l trezească, pentru că Eminescu a
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
și propun ca nimeni să nu mai citească partea a doua , cea cu blestemele, pentru că se știe că energetic, putem atrage forțele răului. Ele nu așteaptă să fie de două ori invocate, pentru că sălășuiesc printre oameni, în oameni. Rugaciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
putut vizita paraclisul unde se face slujbe, cât și o parte din chiliile săpate în această colină de piatră, unde se ascundeau cu veacuri în urmă, băștinașii locurilor, poate și călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de așezare strămoșească al dacilor de pe aceste plaiuri moldave din veacurile trecute, constitue astăzi, un act demn de cercetare și documentare pentru mulți cercetători și arheologi din Europa. Zilele petrecute la Chișinău printre frații basarabeni, au fost emoționante fiindcă eu m-am aflat pentru prima
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul că poetul a trăit într-o perioadă în care teoria Kant-Laplace era notorie. Astfel, intuind epoca "marii găuri negre"și a Bing-Bang-ului", Eminescu spunea în Rugăciunea unui dac: Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,/ Nici sâmburul de viață dătător,/ Nu era Azi nici Mâine, nici Ieri, nici Totdeauna/ Căci unul era toate și Totul era una". Nu vom întâlni la Macedonski natura exuberant-romantică și surprinsă în marile-i
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
Acasa > Poezie > Cantec > BLESTEMUL ROMÂNESC Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului BLESTEMUL ROMÂNESC de Nicolaie DINCĂ De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem, Vechi de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar și Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu’-aista Parc-am fi dublu blestemați. Așa citirăm în istorii, În paginile ce ni-s dragi, Dar de căta-vom trădătorii, Cred
BLESTEMUL ROMÂNESC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342633_a_343962]