3,132 matches
-
ori aprobarea faptelor sunt legate Însă de interesele fiecăruia dintre participanții la acțiune. Comportarea lui Ion atacă bazele proprietății. El descinde Însă dintr-o familie românească și atacul lui Împotriva moralei proprietății se Înscrie În principiul dreptului roman, pe temelia dacică. Aici populația păstrează obiceiurile pământului, ea a Învins secole de oprimare și a păstrat conștiința națională. Chiar și atunci când se pune problema alegerii unui deputat În dieta de la Budapesta, acest principiu este respectat. Aceasta este morala proprietății păstrată În familie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplul Poloniei sau al Finlandei - să se separe și să se proclame stat independent, suveran"613. Arhetipul ca temei al oricărui canon, articol semnat de George Liviu Teleoacă, vorbește despre semnificația lupului de pe Columna Traiană. Lingvistica religioasă arată că Stindardul Dacic se citește aidoma unei telegrame sacre, explicând în felul acesta rolul important pe care l-a jucat în clădirea și consolidarea civilizatiei umane. În ceea ce privește limbajul, G. L. Teleoacă scrie că "s-au acumulat enorm de multe date referitoare la faptele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
trecerea de la Lumea Veche la Lumea Nouă, cea a tranziției, în care indivizii precum Brândușă se simt în largul lor. Locul aristocrației este luat de o democrație sălbatică, de noua burghezie, ai cărei reprezentanți sunt acei „machos dolofani de extracție dacică sau fino-ugrică, convertiți după Revoluție în traficanți de valută, dotați cu telefoane celulare și în relații excelente cu Poliția, care mișunau în Piata Carolina, răsucind pe degete grele de aur cheile mașinilor second, dar aproape noi, și șoptind oricui se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Țara Hațegului, a Zarandului și a Moților. Ca un făcut, exact pe când le cutreieram împreună cu Delia, adică acum vreo zece zile, a apărut prin presă ideea că e chiar șic să stai în patrie și să te cațeri la cetățile dacice, să cauți aur prin Apuseni, să zburzi prin împrejurimile Călanului și Simeriei. Dacă toată snobimea dă iama în exotic ca să aibă fiori, ziceau reporterii, face toți banii să ieși din rând și să vâslești contra-curentului în căutare de senzații tari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
colloques de Fleury (Normandie) et Maiano (Prouvènço), Observatoire Linguistique/Institut de Linguistique de Louvain, Peeters, Louvain, 1992. Brâncuș, Grigore, Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, Institutul Român de Tracologie, "Bibliotheca Thracologica", VIII, București, 1995; ed. a II-a, Editura Dacica, București, 2009. Brâncuș, Grigore, Concordante lingvistice româno-albaneze, Institutul Român de Tracologie, "Bibliotheca Thracologica", București, 1999. Budagov, R.A., Problemele studierii limbilor literare romanice, Editura Științifică, București, 1962. Bujor, I.I.; Chiriac, Fr., Gramatică limbii latine, Editura Științifică, București, 1971. Candrea, I.-A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al limbii române; lista de 80-200 de cuvinte, unele comune cu albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscută de „Novosălița Hudințăilor. înclinația terenului este tot spre sud-est, cu expunere la soare și nu departe de apa Bașeului și de pârâul Morii. De aici s-au cules fragmente de ceramică de o calitate destul de bună aparținând unei populații dacice. S-au găsit de asemenea fragmente de ceramică de origine romană: torți și bucăți din partea superioară a unor amfore de calitate superioară. După aceste urme se poate aprecia că așezarea datează din sec II, III e.n. și a aparținut unei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu se va transforma în ruină, ci se poate metamorfoza, prin vrajă, în codru: (Mușatin și codrul) Această dăinuire e posibilă doar într-un spațiu în care cunoașterea se deschide unei comunicări directe între transcendent și imanent. în vechea spiritualitate dacică, zeii „expresie individualizată a transcendenței" (Zoe D.-Bușulenga) coborau în lume, „în domeniul imanenței", comunicau cu acesta idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu în filozofia spațiului mioritic. Această „coborâre" e întruchipată în poezia lui Eminescu în
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
nelimitate, cum ar fi muntele imens unde își aveau sălaș zeii: (Memento mori) Două tipuri de spiritualitate se configurează în opera eminesciană una închisă, în care cunoașterea e imposibilă (spațiile descrise întruchipând simboluri ale regresiunii) și o alta deschisă cea dacică, în care limitele dintre cele două lumi nu există, cunoașterea și comunicarea între cer și pământ fiind posibile oricând: „Poarta solară" simbol al intrării într-o lume superioară, a cunoașterii și spiritualității, nu reprezenta un semn al interdicției: , iar scările
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
daci și cetatea Soarelui , dar și grădinile din „monastirea alb-a lunei" ce se înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte dintr-o „memorie ancestrală", ele simbolizează tipul de spiritualitate dacică, deschis cunoașterii, motiv pentru care formele și structurile vizuale circumscrise acestui spațiu devin reprezentări simbolice ale infinitului, expresii ale aceleiași . O altă
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte dintr-o „memorie ancestrală", ele simbolizează tipul de spiritualitate dacică, deschis cunoașterii, motiv pentru care formele și structurile vizuale circumscrise acestui spațiu devin reprezentări simbolice ale infinitului, expresii ale aceleiași . O altă expresie poetică a dimensiunii infinite a naturii se poate regăsi și-n descrierea peisajelor polare în care „Eminescu
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
din România. Scrisoarea 89 În Italia se vorbesc zeci de dialecte. Cei din sud, din zona Concettei, nu spuneau lui („el”), ci idu. Nepoții ei veniți din nord nu o înțelegeau. În schimb, eu am descoperit pre zența unor cuvinte dacice („varză” etc.) Mă gândeam câte odată că cine știe ce muieri dacice au fost aici înainte... La o prietenă de-a Concettei lucra o fată din Onești, era înaltă, avea în jur de 28 de ani și pomenea mereu de colegii ei
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
dialecte. Cei din sud, din zona Concettei, nu spuneau lui („el”), ci idu. Nepoții ei veniți din nord nu o înțelegeau. În schimb, eu am descoperit pre zența unor cuvinte dacice („varză” etc.) Mă gândeam câte odată că cine știe ce muieri dacice au fost aici înainte... La o prietenă de-a Concettei lucra o fată din Onești, era înaltă, avea în jur de 28 de ani și pomenea mereu de colegii ei. Lucrase la spital, probabil fusese fericită în colectivul ei. Ei
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercetări științifice efectuate de către I.Cihac și I.Szabo, care în 1836 elaborează lucrările, ,Flora Moldovei” și apoi, ,Flora județului Iași”. Alte studii asupra vegetației României au realizat apoi: A.ProcopianuProcopovici(1902), care a elaborat, ,Harta generală pentru vegetațiunea Țărilor dacice”, P.Enculescu (1938),cu, ,Harta zonelor de vegetație a României”, în care este evidențiată strânsa legătură dintre vegetație și celelalte învelișuri geografice. T. Săvulescu a elaborat o regionare a vegetației pe baza corelării strânse cu clima. În 1941, M.Răvăruț
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
suprem - Zamolxe - cel care ,,ne-a dat nouă oamenilor mai multe vieți “. Astfel, conceptul de ,,reîncarnare” există pe meleagurile românești încă de acum 3000 de ani. Ca un simplu muncitor (-,,lucrat” toată viața pe la spate de securimea torționară ), despre civilizația dacică cunosc aproximativ ceea ce am învățat la școală. Și la școală (la școala bolșevică) , am învățat că dacii erau un popor primitiv care se închinau unui zeu și care în ,,primitivismul lor” credeau că oamenii au mai multe vieți. Astăzi, (atunci
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cele văzute în timpul călătoriei sale prin Moldova (întâlnit și la Montesquieu în Scrisori persane sau la Vasile Alecsandri în Balta-Albă ). Pe lângă acestea un roman foarte interesant este Creangă de aur, reconstituind istoria ultimului decheneu care îl mai slujește pe zeul dacic Zalmoxis. 4. Natură Mihail Sadoveanu a fost mai mult decât un peisagist, el a creat prin ținuturile sale sălbatice și prin zugrăvirea locurilor un univers ce a căpătat o nouă viață, prin scrisul lui. „Mihail Sadoveanu e poate cel mai
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Munteni - căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor Țara Românească, adică în latinește Terra Romana. Noi, moldovenii, la fel ne spunem Români, iar limba noastră nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este acordat foarte de curând, cum vom spune mai apoi), ci românească (...). Iar dacă aceste neamuri n-ar fi la obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
un loc de unde poate fi foarte bine văzută de către toți elevii;să corespundă temei predate. Un procedeu foarte interesant este cel al folosirii șnurului pe hartă.. Astfel se poate stabili și observa cu ușurință traseul atacului romanilor În timpul primului război dacic. Șnurul poate fi aranjat În timpul pauzei sau În timp ce se predau noile cunoștințe. Învățătorul fixează șnurul, iar elevii Își imaginează traseul realizat. În cadrul orelor de consolidare a cunoștințelor, elevii pot fixa șnurul pe hartă, conform indicațiilor Învățătorului. Astfel, elevii Își pun
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Bâzdâgă, Vasile Bâzdâgă () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93544]
-
încercat redobândirea demnității domniei și a Țării. Astfel, Constantin Ipsilanti (1802-1806) duce o politică de eliberare de sub dominația otomană, având contacte strânse cu Rusia și cu mișcarea de eliberare balcanică. El a resuscitat proiectul politic de constituire a unui regat dacic prin unirea țărilor române întrun stat tampon între cele trei mari imperii, cu armată proprie și frontiere garantate și cu o domnie ereditară, care urma a fi asumată, firește, de familia sa. Un alt exemplu este ultimul domnitor fanariot din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și la anul 1518. La Bâtca Doamnei, pe Bistrița, dincolo de Piatra Neamț, săpăturile arheologice au scos la iveală, lângă ruinele unei cetăți dacice din piatră, osemintele unor ostași, ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut apa Siretului în Episcopia Cumanilor. Aripa lui dreaptă a înaintat prin satele Urechești și Conțăști de pe Străminoasa, pe „drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în formă de cruce, bucăți din vase de ceramică, care se constituie în mărturii de locuire a zonei, de acum peste 5000 de ani. Săpăturile de la Drumul Carului au dat la iveală și mărturii privind posibila existență a unei cetăți dacice, atestată de piese de ceramică dacică, care par să fi fost modelate manual. Ne aminteam de perioada, când pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
vase de ceramică, care se constituie în mărturii de locuire a zonei, de acum peste 5000 de ani. Săpăturile de la Drumul Carului au dat la iveală și mărturii privind posibila existență a unei cetăți dacice, atestată de piese de ceramică dacică, care par să fi fost modelate manual. Ne aminteam de perioada, când pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]