1,814 matches
-
că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi fost prima diviziune, nu știm precis, neexistând documente cu date sigure, referitoare la acest aspect. E posibil ca împărțirea să fi avut loc cu mult timp înaintea datelor din documentele de danie de la Vasile Lupu, dacă avem în vedere că hotarele lor sunt specificate pentru fiecare stăpânire și ele trebuie în continuare „să fie după vechile hotare pe unde au apucat din veac”. 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe O caracteristică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui Gheorghe Duca, părți din respectivul sat, precum și din Umbrăreștii propriu-ziși, alături de alte sate și moșii, fac obiectul unei împărțeli între marele vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, și sora sa, Tudosica Jora, printr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actele prin care se operează transmiterea unei stăpâniri de sate și moșii de la unul la altul se vine, de regulă, cu precizări și lămuriri, din care rezultă proveniența anterioară a bunurile ce fac obiectul actului, specificându-se dacă este cumpăratură, danie, schimb etc., așa cum am văzut că s-a procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă în sensul atribuit de Alexandru I. Gonța, adică „instituție feudală” cu rol admnistrativ și militar. De altfel și din documentul din care am reprodus se constată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Antiohie Costache, fratele mai mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, iar părțile din Boziești, ocina și cumpărturile sau daniile „pe zapisă”, sunt atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora în a doua căsătorie a ambilor, de unde și apelativul Joroaia, întâlnit în actele timpului său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reper hotarnic cu numele „podul lui Dumitru”. Acest Dumitru din Umbrărești era în slujba domniei din moment ce primește un privilegiu domnesc cu drept de stăpânire exclusivă, dar în act nu se specifică vreun merit sau atribut prin care să se justifice dania, după, cum se obișnuia, în cele mai numeroase cazuri, deși e de înțeles că un anume merit va fi existat. În anul 1674, doi locuitori din Umbrărești fac danii marilor dregători Gavril Costache și Ionașco Balș, de la ei sperând să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se specifică vreun merit sau atribut prin care să se justifice dania, după, cum se obișnuia, în cele mai numeroase cazuri, deși e de înțeles că un anume merit va fi existat. În anul 1674, doi locuitori din Umbrărești fac danii marilor dregători Gavril Costache și Ionașco Balș, de la ei sperând să obțină ușurare „de aceste nevoi ce sunt pe noi”, respectiv sprijinul de a-și păstra slujbele pe care le aveau, ori de a fi, eventual, înaintați în slujbe mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi”, respectiv sprijinul de a-și păstra slujbele pe care le aveau, ori de a fi, eventual, înaintați în slujbe mai mari, pentru că din alte documente constatăm că donatorii dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și un sfert de vie la Țifești de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care să rezulte explicit cine de la cine a primit stăpânirea. Așa că, pentru reconstituirea modului de transmitere, ne vedem obligați de situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta, la rândul său, ținuse pe Nastasia, fiica marelui vornic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie 1645. E posibil ca între cei doi frați să fi intervenit vreun schimb de moșii și sate, printre ele să se fi inclus și Bozieștii, trecând de la Iordache la Toma Cantacuzino. E verosimil acest schimb
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai Bozieștii reveniseră și au aparținut Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea Bozieștilor de Sus după dania din 1645 prin filiera Toma Cantacuzino, fiica sa Nastasia, căsătorită cu marele vornic Ion Racoviță, la acesta se va adăuga și partea Bozieștilor luați în 1679 de către Todosica Costache și pe care îi transmite fiicei sale, Safta, a doua soție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea ca Ionașco Corpaci de la Tămășeni, datornicul lui Miron Costin, să fie fiul acestui Ionașco logofăt, una și aceeași persoană cu scriitorul actului de danie. De remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea, forma hotarelor moșiei, implicit a satului în întregimea sa, cu lungime și lățime ce țin de fenomenul numit însorărire, fenomen considerat de către logofătul Costache Conachi drept dovadă de „stâpânire învechită și pacinică” și nu așezare rezultată în urma a niscai danii „din locuri domnești”, deci după întemeierea statului, reprezintă un alt argument în susținerea aprecierii noastre că satul și comunitatea sa au străbătut drumul în timp de la stadiul organizării familiale la faza superioară, ce a constat în organizarea obștii teritoriale-sătești, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost specificate în felul următor: -bătrânul Gurban fusese împărțit pe opt părți, adică la opt familii; -bătrânul Ciovlec revenea numai la cinci familii, deci cinci părți; -bătrânul Căuie se împărțise în șapte părți; -bătrânul Fetion, din care se făcuseră unele danii anterior, numai din vadul morii, și din care s-a lăsat părți răzeșilor, care nu au vrut să vândă, nu apare separat pe părți distincte, așa cum s-a procedat cu ceilalți trei bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]