1,932 matches
-
rușinat, ostenit și considera că acea zi era una nefericită din viața lui. Se dezbrăcă la iuțeală de halat, grăbindu-se parcă să ajungă în cea mai mare grabă undeva și zise ca pentru sine: - Ce pacienți ciudați! Se vor deștepta ca și mine, mâine dimineață și le va face plăcere să își amintească ziua de azi, iar peste ani de zile vor povesti altora isprava lor. Intrând în dormitor cu Alin îl găsi într-o stare perfectă de curățenie, aranjat
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
acestei nații” <endnote id="(740, p. 155)"/>. Prozatoarea britanică Olivia Manning a luat corect pulsul societății românești pe la 1939-1940 când, stând la București, și-a scris romanul autobiografic Trilogia balcanică : „Deci În Ungaria - spune un personaj - Îi Împușcă pe evrei ! Deștepți ! Aici nu-i Împușcă. Așa suntem noi, românii - prea slabi !” <endnote id="(789, p. 234)"/>. „Combaterea străinului” - observă pe bună dreptate Leon Volovici - devine pentru mulți intelectuali români din această epocă „forma preferată de manifestare a patriotismului și de exprimare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ambele instituții ar fi la fel de malefice și demonice. Într-un articol publicat În 1993, intitulat „Bazele purificării”, liderul ucrainean ultranaționalist A. Șcerbatiuc susține următoarele : trebuie vărsare de sânge, Într-o „bătălie titanică de proporții cosmice”, astfel ca „ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucureștiului, la Începutul anilor ’30, se strigă : „Moarte jidanilor !”. Oamenii trec mai departe, indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul”. „Dacă cineva s-ar instala În mijlocul drumului - scrie M. Sebastian - pentru ca să ceară (știu eu ?) «moartea viezurilor», cred că tot ar deștepta oarecare uimire printre trecători” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Sugerează aici autorul existența unei relații simbolice și semnificative dintre evreu și viezure ? Sau este vorba, mai degrabă, de o asociere gratuită și Întâmplătoare ? Una menită să demonstreze tocmai absurdul acestui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1942, f.949 955). Evenimentele actuale sunt privite cu optimism de populația română care dă dovadă de încredere în puterile Axei în faptul că armata română este evidențiată pe întreaga presă aliată pentru participarea glorioasă la luptele contra bolșevismului ce deșteaptă mândria ei. Nici bombardamentul inamic din 14 aprilie ce a avut loc în restul țării nu a influențat cu nimic starea populației. prezența trupelor germane în țară este socotită ca ceva natural nu dă loc la nici un comentariu. Scumpetea, lipsurile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atunci. Cum se apropia Paștele, n-ar fi fost Paște adevărat pentru noi de n-am fi mers în Belgia, la familia nepotului meu. Ambii soți tineri, frumoși ca însăși tinerețea, aveau doi copii drăgălași, vioi ca argintul viu și deștepți foc! Era și normal pentru locul în care trăiau! Ce n-a cumpărat Mariana pentru casa fiului ei? În cele trei zile ale Paștelui, pe lângă noi, au mai avut și musafiri din Germania. Am ieșit apoi în orașul Liège, făcând
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dorea să-l distrugă pe al doilea, cel bun. Cai Cai a năvălit din apele învolburate peste peștera din munți unde dormea Tren Tren. Pe acesta nu l-au trezit nici apa, nici fulgerul, nici focul sau vântul. L-a deșteptat doar râsul unei fetițe care dansa în apropiere. Tren Tren l-a alungat pe Cai Cai, a început să se umfle până bolta peșterii sale s-a înălțat până la soare, apoi muntele s-a prăbușit în ape peste dușmanul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
avea de a ajuta la soluționarea acestor dou) probleme. Rezolvarea acestora este esențial) pentru securitatea Israelului”. În prezent situația e cam albastr), dar sunt semne Încurajatoare. Este posibil ca anarhia din Liban s)-i fi speriat și s)-i fi deșteptat pe sirieni. „Indiferent În ce direcție se Îndreapt), Israelul trebuie s) ia inițiativa politic)”, spune Janowitz. Desigur, aceasta implic) riscuri mari. Situația militar) este delicat). „Echilibrul intern din Israel este slab și fragmentat.” Cu toate acestea, trebuie s) se fac
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
văzut, citind-o mai târziu de câteva ori, nu numai că e cea mai completă desfășurare metodică a comicului, umorului și tandreței, dar și că e, după Gargantua & Pantagruel, a doua capodoperă suprarealistă. Luarea aminte și curiozitatea mi le-a deșteptat Eliade afirmând de-a dreptul că Laurence Sterne e un geniu (subl. m.) și scriind în alt loc : „Sunt opere pe care nu știm încă să le privim, cum să le privim. Fără îndoială că o bună parte din frumusețea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodină- curat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7.. . Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acum chinurile iadului. Da, focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Sâmbătă 29 VII. Noaptea la ora 12,30 m-am deșteptat. N-a mai fost chip să mai dorm. Au cântat cocșii odată, . . a trecut timp, . . au mai cântat odată. Întunericul a început să se rărească. Păsărele mi-au ciripit în fereastră. O Doamne, când se va rări întunericul ce-mi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lucru poate să fie mai de cinste, mai onorabil, mai sublim, decât cel de mamă”! „O, Doamne, Dumnezeule, dă-ne mame cu inimă creștină ca să-ți putem da urmași creștini și mucenici”. Toată noaptea m-am zbuciumat. Adormeam și mă deșteptam. Mă vedeam în Suceava în fața primăriei. Era o manifestație. Un grup de tineri strigau cuvinte grele înpotriva Bisericii și a clerului. Mergeam spre casă. Doream să o întâlnesc pe Marta. Fiecare femeie din zare mi se părea că-i Marta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are Îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai Întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute În lupta de eliberare națională a românilor basarabeni a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea În ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
așa stăteau lucrurile și eram "vinovat fără vină", în numele eticii socialiste nu ar fi trebuit ca mie și colegilor să ni se anuleze deciziile de desfacere a contractelor de muncă și membrii Comisiei să fie trimiși la "munca de jos"? (Deșteaptă-te române! Ce-ți trece prin cap?) După Decizia Curții de Control Financiar, dată pe 19 decembrie (în sfârșit un frumos cadou de ziua mea!), dar pregătită cu luni înainte prin luarea avizelor necesare, au survenit și evenimentele de la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cercul libertăților noastre, cu atât creștea numărul evreilor. Puțini la număr pe timpul Regulamentului, au crescut pe timpul Convenției, iar pe timpul Constituțiunii numărul lor a devenit Îngrijorător. Vina nu e a lor, vina e a noastră. Este timpul de a ne deștepta! Și dacă este un lucru de care mă bucur În Tratatul de la Berlin, este că el ne obligă să deschidem ochii, și ne obligă a studia starea noastră socială”. Carp nu-i considera pe evreii vinovați de starea În care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
poetul celei mai zbuciumate generații de după război; la 22 decembrie poezia lui s-a frânt, nu la mijloc, nu la capăt, ci chiar în alcătuirea ei dintru început. Dacă verbul său înfioară prin frumusețe, armonie și ritm, odată mai mult deșteaptă regretul că soarta n-a vrut ca Labiș să fie ceea ce se anunța: un martor complet al istoriei contemporane. Tânărul nu s-a izolat într-un turn de fildeș. A fost un războinic vajnic. Ciudatul destin al poeziei sale i-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
străin, parcă nu s-a mai trăit atît de rău. De ce deprind locuitorii acestor meleaguri gustul pentru muncă și temeinicie doar atunci cînd li se comandă în alt idiom decît în cel matern? Probabil că, atunci, în preajma străinilor, li se deșteaptă subit bunul-simț și le dispare indiferența metafizică de la care pînă la lene milenară nu sînt mai mult de doi pași. În Cel mai iubit dintre pămînteni, Marin Preda pune în gura unui personaj o istorioară despre Carol I și un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ca ale bisericii Sfântul Petru ă...î. Exemplificarea lui Condillac cu trandafirul ca primă percepție îmi vine în minte când mă gândesc la suavitatea care mă umplea luând în mână și mirosind un trandafir din grădină ă...î. Botoșanii îmi deșteaptă de asemeni senzația merelor. Am căutat de atunci zadarnic un măr ca acela mușcat nu pot să știu unde, la țară, lângă Botoșani. Poate am găsit și mai bune, nu mai aveam însă cerul gurii de la 4 ani. Mărul era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ha! ha! ha! ha! iacă un nume!... iacă înc-o vanitate!? Omer, Dante, Byron, Hugo! un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Și în alt Resunet, poetul își verificase printr-un grozav blestem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre acelea în care ușoara preocupare de moarte ia corp, fără mitologie, în fumul alb al prafului de Bărăgan, pastelurile de câmp în tradiția Eliade și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Goga, fără a-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de trei ori, luna pare un cap de ghilotinat. La toate astea se adaugă monologul sepulcral, sentențios: Taci, Să nu-mi deștepți tristețea amintirilor culcate În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!... Taci. În poeziile din ultimile două decenii, hieratismul exotic e înlocuit cu poze ortodoxe în peisagiu autohton. Impresia de comic și balivernă e adesea foarte puternică și o lectură injustă dăunează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]