5,794 matches
-
în stil țărănesc, cu încheieturi de așchii. Cuiere de lemn și blidare acopereau pereții de jur împrejur, pline de căni și bliduri țărănești de toate tipurile. O mare plită țărănească cu cuptor, într-un colț, avea un rost mai mult decorativ. Marginea de sus a cuptorului era ticsită cu căni albastre de format mai mare, iar plita însăși slujea de bufet. În sfârșit, lungi culmi roșii atârnau de cele două grinzi laterale ale tavanului. O pânză de in gros era așternută
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vreți, mai stați. Felix protestă din cap, iar Georgeta refuză și ea: - Astă-seară mă simt obosită, mă duc să mă culc! - Ce au dumnealor de plată? întrebă ceremonios omul gras. Chelnerul îi arătă lista, și când Stănică făcu gestul, pur decorativ, de a plăti, omul cu smochingul protestă: - N-aveți nimic de plată! - Să trăiești, coane Iorgule! mulțumi Stănică. - Să nu mă uiți, zise Iorgu. Pune o vorbă bună pe lîngăconu Costache, să-mi prelungească contractul. - N-ai nici o grijă, zise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Astfel, doctorul Sandu xe "Lieblich"Lieblich, primul președinte comunist al Federației, este arestat la finele lui 1947. În locul său este numit profesorul M. xe "Popper"Popper, un respectat medic, folosit ca „tovarăș de drum” și având mai mult un rol decorativ, conducerea fiind asigurată de un eșalon de activiști „duri”: Bercu xe "Feldman"Feldman, Leibobici-Șerban și Israel xe "Bacal"Bacal, trio ce va fi factorul conducător În prima perioadă a „Comunității de tip nou”. Dintre aceștia, primul este și conducătorul C.D.E.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că nici nu a fost dificil, singurul său contracandidat, rabinul David Șafran, văr, dar și adversar al fostului șef-rabin, era o figură mediocră, fără un sprijin din partea elitei evreiești. În concepția noului regim, șef-rabinului i se rezerva un rol strict decorativ, conducerea vieții comunitare fiind Încredințată Federației Comunităților Evreiești, care, de la sfârșitul anului 1947, era În totalitate controlată de comuniști. Marginalizarea sa În ansmblul activităților comunitare se manifesta atât la nivelul deciziilor de fond, când rabinul nu era consultat sau informat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
apoi ministru-adjunct la Ministerul Comerțului Exterior; Ida xe "Felix"Felix, directoarea cadrelor din Ministerul de Externe, cu un rol personal foarte important. Și lista ar putea continua. Important de subliniat este activismul acestora, ele fiind departe de a fi doar „decorative”. Se poate spune că erau temute și ascultate. Faptul că erau numite, chiar În documente scrise, pe numele mic („tovarășa Anuța”, „tovarășa Ofelia” sau „tovarășa Ida”) le dădea o „aură” În plus, erau un soi de „principese ale partidului”. Toate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
țărani, încerca să asigure un set larg de beneficii sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
însă principala insuficiență a acestui demers? În primul rând, și în acest caz, tradiția poate fi recuperată doar tematic, ca ordine semantică pe care prezentul se obligă să o conserve. Atitudinea paseistă, muzeală și romantică face din tradiție un obiect decorativ. Primatul istorist al cronologiei izolează tradiția într-un sertar al imaginației comunitare. Hermeneutica fenomenologicătc "Hermeneutica fenomenologică" Vechea seducție metodologică a Iluminismului n-a fost învinsă decât prin demersurile fenomenologice husserliene de la începutul secolului, fructificate strălucit de Martin Heidegger (1889-1976) în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
europene - lăcașuri de cult, biblioteci, universități ori spitale - se lasă amputate de nevroza discriminării pozitive. Nu doar imperfecțiunea contingentă a vremurilor aduce în discuție necesitatea acestor instituții formatoare ale Europei. Ceea ce jargonul postmodernității atacă sunt mai mult decât niște elemente decorative - el atinge temeliile tradiției. Ideea de „canon”, de pildă, este revolută. Finanțatorii academici promovează studiul doctoral al telenovelei mai curând decât fenomenologia memoriei la Augustin. Exaltând curiozitatea fără discernământ, tot mai multe centre de cercetare acceptă să devină orfelinate ale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rezultate semnificative ca importanță pentru viitor. Dintre aceste semnale de schimbare se amintesc: casele autonome energetic, tratarea apelor reziduale la locul de producere, biocombustibili și tracțiune electrică pentru mijloacele de transport, agricultură urbană, pădurea urbană pentru controlul albedoului, înlocuirea pomilor decorativi cu pomi fructiferi, agricultură modernă care poate furniza alimente chimizate sau modificate prin inginerie genetică etc. 3.3. Decidenții - interfață între negentropia și entropia proceselor economice Succesul punerii în valoare economică a unei resurse naturale (succes evaluat în termeni ai
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
acordarea de credite pentru procurarea de către locuitorii mediului rural de sobe moderne; - separarea compostului din deșeurile menajere din mediul urban și comercializarea acestuia; - credite și/sau subvenții pentru marii întreprinzători în prelucrarea lemnului, pietrei, stufului, argilei, sării, deșeurilor polimerice, rocilor decorative, culturi de fructe de pădure (amplasate în afara pădurii), procesarea produselor agricole conform principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți sau date în concesiune suprafețe de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ecosisteme), proces condus după criterii economice (profit). Exemple tipice în acest caz sunt: exploatarea, distrugerea unor suprafețe mari din pădurile Amazonului sau din Carpații României, iar mai aproape de noi, exploatarea la suprafață a cărbunilor, a minereurilor neferoase, a calcarului, rocilor decorative etc., care aduc modificări de ordin ireversibil mediului înconjurător, degradându-l. În sens pozitiv însă, sunt reale obiective strategice de modificare a unor structuri de sisteme naturale (terenuri aride, slab productive etc.) în sisteme naturale antropizate, cu valoare comercială. La
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sînt. Singur și treaz ca alte ori". CÎnd Își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă Într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mînzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblînc Un soare pal În brațul stîng În brațul drept o lună pală. Lance rotită-n cer sau În adînc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală... Treptat, imaginea care se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
naturale. Număr de tineri integrați în activitate: 12. Materiale folosite: materiale naturale în proporție de 98%, constând în lână, bumbac, in, mohair, angora, vopsite în culori naturale. Produse finite: covoare de lână de diferite dimensiuni, ștergare, șervețele de masă, perne decorative, șaluri, portmoneie, portfarduri, rucsacuri etc. Atelierul de croitorie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare, coordonare și autocontrol; dezvoltarea și educarea simțurilor, precum și a gustului estetic; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
diferite tehnologii de complexitate medie din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale - ceara de albine. Număr de tineri integrați în activitate: 4. Materiale folosite: ceară de albine, coloranți naturali, stearină, parafină, meșe de diferite dimensiuni. Produse finite: lumânări decorative parfumate cu esențe naturale, lumânări plutitoare, lumânări policrome în straturi succesive, lumânări cu meșe multiple. Servicii de consultanță în domeniul medical, social și psihologic consiliere psihologică. consiliere în domeniul social. asistență medicală de nivel mediu pe perioada zilei și în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Întîi, pentru elementele ei prețioase. G. Călinescu și, după el, mulți critici (demonstrația cea mai amplă o face I. Negoițescu) au dovedit că autorul Macedonelor precede, prin gustul pentru pietrele rare, pe Macedonski și pe parnasienii noștri. Pietrele sînt, negreșit, decorative, smălțuiesc versul, dar gustul ornamentației (foarte pronunțat la Bolintineanu) traduce și un simț mai adînc al materiei În formele ei pure. Între ele, rubinul, diamantul, porfirul sînt cele mai răspîndite. Vin, apoi, ivoriul, aurul, cristalul, porțelanul dalb și alte materii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă la orgiile turbate ale domnitorului. Dochia iese noaptea din mormînt și cere iubitului, viu, un dulce jurămînt de credință... Unele balade trec mai departe de această figurație neagră, prea decorativă, prea insistentă pentru a nu trezi bănuială. Poemul Făt-Frumos tratează, Încă stîngaci, motivul Înțelegerii cu moartea. Pătrunderea În palatul de sub stînca sumbră unde stă, ascunsă, fata albă, dulce, trădează o simbolistică gravă a trecerii dincolo de frontierele vieții. Aflăm, aici, mitul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lichidă: „O, mare, scumpă mie Eu vecinic te admir...”. Marea angajează un sentiment al plecării, al depărtării, acela ce duce spre ținutul visului: „lumea dorită” a Atlanticului, Asia frumoasă, India plină de minuni (Marea Mediterană). Ea are, În esență, o funcție decorativă și stimulatoare. Incită fantezia și facilitează poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu o reală satisfacție, că darul de a cînta bunurile lumii nu l-a părăsit. Cabinetul s-a deplasat aici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fantastică grădină Ce mirează flori de lotus În oglinda unui lac. Ochiul vesel Întîlneștc, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode, unde cîntă vechiul bong, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz.” Peisaj static, decorativ, hieratic, reprodus, parcă, după desenul unui serviciu de porțelan. Această latură picturală place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din Dumbrava
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Elementele materiale revin, după o fază de criză, la formele de sublim liniștit, maiestos. Umplînd abisul, Rinul redevine un „gigantic nepăsător”. Alecsandri nu poate trăi prea mult cu sentimentul catastrofei. Natura este frumoasă Îndeosebi În formele ei pașnice. Pașnice și decorative. Obiectele se integrează Într-un ansamblu (tablou, scenă, spectacol), ansamblu Încîntă privirea, dar Împiedică percepția elementelor În materialitatea lor specifică. Contactul senzorial cu lucrurile este, În acest fel, aproape exclus. Alecsandri ține lucrurile la distanță, privirea le străbate, dar nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
niște altare colosale, codrii transformați Într-o orgă uriașă („organe sonore”), luna ca un far tainic - iată reprezentările acestei sete de monumental pe care G. Călinescu o considera (În Domina bona) ca fiind caracteristică pentru scriitorul român. La Alecsandri latura decorativă a lucrurilor nu este niciodată ignorată. Templul său este Îmbrăcat În lumini de intensități diferite. Universul În totalitate este valorizat acum prin capacitatea lui de a produce strălucire. Luna luminează ca un far tainic tabloul măreț, fantastic. Soarele este, Într-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera generală a Pastelurilor, pregătirea pentru sărbătorile naturii, unirea mistică dintre soare și pămînt, procesul fecundității, integrarea elementului uman (Într-un chip, e drept, decorativ!) În ritmurile cosmice ale materiei etc. * Alecsandri cîntă, ca toți poeții romantici, umbrele nopții, fără Însă un simț deosebit al fantasticului. Noaptea lui este un vast tablou animat: insule de nori, foc tainic pe deal, adunare - În jurul lui - de păstori
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Voind (afectînd) să fie un anahoret, Conachi rămîne un seducător. Figura ascezei voluntare este, În esență, o figură a seducției. Figura ascezei antrenează și un peisaj liric care, la Conachi, se deschide spre marele univers. Din direcția, e drept, a decorativului grandios. 15. În afara cîtorva fetișuri (cum este pentru Werther panglica dăruită de Charlotte), nici un alt obiect nu pătrunde În lumea Îndrăgostită, zice Barthes: „este o lume săracă din punct de vedere senzual, abstractă, stoarsă, dezinvestită; privirea mea străbate lucrurile fără
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În această privință, cîteva opțiuni, de la retorică la lumea materială. Să le vedem, acum, pe cele din urmă. Toată lumea știe că, prin Eminescu, intră În literatură floarea albastră, simbol romantic misterios. Simboliștii cultivă tuberozele și, În genere, florile de parc: decorative, cu mirosuri grele. Dar primii noștri poeți? Conachi părea a avea preferință pentru trandafir: „Un trandafir ți-am ales Din florile ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
însă în nici un chip și operele de economie politică erau singurele pe care nu le admitea în bibliotecă. El găsea că o livadă de pruni nu se acordă cu un templu grec, că pinii, chiparoșii, palmierii, cacteele aveau altă ținută decorativă și că, în fine, o invazie de fluturi nu strică peisajului. Se feri să exprime aceste reflecții G. Călinescu poetice, de frică să nu surprindă pe vizitiu și pe Butoiescu. Acesta din urmă ar fi zâmbit, fără îndoială, discret, sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
figura unei femei mai în vârstă cu nas grecesc și mai pronunțat și cu un aer general de matroană, încărcată de bijuteriile de zestre. Modelul nu avea o expresie spirituală, era un specimen de femeie orientală. De unde o anume impresie decorativă. Dar, în sfârșit, se simțea mâna maestrului. Și Saferian, și Nacu păreau foarte mulțumiți, cu deosebire că acesta din urmă arăta și îngrijorare cu privire la preț. Nu putea oferi sume mari. Saferian știa aceasta, și de vreme ce-l chemase avea socoteala lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]