2,354 matches
-
cel mai bun roman holderian fără Îndoială, unde prospețimea și cvasi-ermetismul unei scriituri altminteri intime, timide chiar, pun umărul la povestea unei fascinante familii de nobili maghiari imigranți. Vera Ferenczi, mezina, se detașează printr-o apariție fragilă și demonică totodată, decupată din albumul sublim al marii literaturi ruse de sfîrșit de secol XIX. Familia Ferenczi, locuitoare a Pensiunii Esterhazy, este tarată un neam de sincigași, după cum se povestea printre copiii din vremea copilăriei naratorului: neam de nobili, venetici dintr-o lume
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vedere material, cu atît au mai puține credințe și acționează În virtutea impulsului. Că au, prin urmare, Întotdeauna ceva de ascuns pentru că se simt vinovați. și cum unde-i vinovăție e rost de profit, Fio se apucă să compună, din litere decupate din ziar, scrisori de șantaj și să le expedieze oarecum la Întîmplare, studiind totuși, În prealabil, cartea de telefoane și subordonînd aleatoriul unei judicioase determinări socio-topografice : ierarhia străină de orice matematică a celor 20 de arondismente pariziene trebuie să-i
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Îi blestemă progeniturile În vecii vecilor. Pascal Quignard este un European cu arma Americanului la gît. Ultimul are laserul În mînă, El contra-scoate din teacă literatura: ce potlatch! În primul rînd, cronologia. Cu grijă, excelentul romanist care este Pascal Quignard decupează un cronotop misterios, În umbră, arheologic, al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere: de pildă, Albucius, alt fragmentarium despre viața scriitorului roman
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Molière, ale romanelor lui Balzac și Dostoievski. Pe lângă descrierea moravurilor și a particularităților de caracter, romanele, operele de ficțiune evidențiază și perioade de formare, drumuri de viață, confruntarea cu diverse evenimente, conflicte și deznodăminte, schimbări, metamorfoze, finaluri de viață, decupând sinteza existenței umane a „personajelor” astfel încât în ele să poată fi descoperite și virtuțile acestora, așa cum gândea Aristotel. Între „personajele” literaturii și persoanele vii, „în carne și oase” există în permanență un flux în dublu sens, o întrețesere și potențare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întrețesute cu rostirea unor cuvinte ca cele mai sus menționate. Sunt „încarnate” astfel și aceste noțiuni, ele ființează în oamenii vii, în persoane ce au existență și există în permanență, printre noi și prin noi. Felul în care percepem, înțelegem, decupăm, citim și comentăm cazurile persoanelor cu probleme, cu tulburări de personalitate, cu „psihopatie”, ne caracterizează în mare măsură pe noi, epoca și cultura noastră. Conceptul de persoană umană nu a existat dintodeauna. Conceptul și realitatea persoanei umane sunt și ele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sarcinilor de fabricație a diferitelor modele de avioane. Aceste discuții nu mai sunt de aceeași natură atunci când este vorba de subcontractare sau fuziune. • Fiecare alianță corespunde unui act sau unui proiect având o coerență internă puternică, ce nu se poate decupa În subunități complet independente unele de altele. Aceste acorduri se bazează numai pe exploatarea reciprocă a sinergiilor potențiale dintre firme. Ansamblul alianțelor care răspund acestor criterii acoperă situații de cooperare foarte diferite. După cum observăm din tabelul următor, există atât forme
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lucrul În echipă. Deși structura pe proiecte este mai veche În unele industrii (de exemplu, În aeronautică), ea apare ca o invenție În alte domenii. În industria lemnului, de pildă, ciclul de producție pentru realizarea unei garnituri de mobilă este decupat În faze care corespund diferitelor funcții ale Întreprinderii. Astfel, un proiect trece de la marketing la cercetare-dezvoltare, la aprovizionare, la producție, la comercial. Prin realizarea acestor structuri, pe proiect, toți participanții la un proiect, interni sau externi, indiferent de funcția de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul contact al
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
stoică propriu-zisă în Divanul nu este pertinent. Citatele din Seneca au exact aceeași greutate și autoritate ca celelalte aparținând celorlalți autori, laici sau creștini. Dacă autorul recurge mai des la ele este pentru că și frecvența lor în florilegiile de unde le decupează este mai mare decât a altora, din cauze pe care le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul nu i se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și ars. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, vicontele care a regizat întreaga tărășenie pune ca scena să fie pictată pe un perete al bisericii, ca să se asigure că ea se va întipări în memoria locului. Pare o scenă decupată dintr-un basm sadic (cum sunt, la orginea lor, destule) ori dintr-o fantezie crudă, dar este descrierea amănunțită, conform documentelor, a unui fapt care s-a petrecut întocmai. Dacă ar fi fost vorba de un accident, de un eveniment
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii. O a treia funcție a animalului de-a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
disprețul față de moarte"; și mai ales: "Eu însă își prescriu un leac ce este potrivit nu doar pentru această boală, ci pentru întreaga existență: disprețul față de moarte. Nu mai există nimic apăsător dacă scăpăm de frica de moarte"83. Am decupat doar câteva astfel de exemple, dar ideea revine de zeci de ori în opera lui Seneca, precum și a altor stoici 84. Inorogul a atins, în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e pentru că el este un produs al stoicismului. Nimic de zis, e o teorie ispititoare. Și totuși, ceea ce urmează acestui nobil discurs pare a proveni dintr-o altă mentalitate. Stoicismul se colorează, în partea răsăriteană a Europei, cu nuanțe levantine. Decupat din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pp. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2008, p. 87. 7 Pentru un inventar al acestor apariții, vezi C.G. Jung, Reprezentări ale mântuirii în alchimie. O contribuție la istoria ideilor alchmiei (Psihologie și alchimie volumul 2), traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Teora, București, 1996, p. 183-215. 8 Decupez un simplu exemplu, poate cel mai elocvent dintre toate, din Sf. Vasile: "Ai grijă și tu, omule, și păzește-te de licornă, adică de demon", cf. C.G. Jung, op. cit., p. 192. 9 Jean-Pierre Jossua, La licorne. Images d'un couple
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă Voltaire, este în epoca lui și cu stilul său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2008, p. 87. 294 Pentru un inventar al acestor apariții, vezi C.G. Jung, Reprezentări ale mântuirii în alchimie. O contribuție la istoria ideilor alchmiei (Psihologie și alchimie volumul 2), traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Teora, București, 1996, p. 183-215. 295 Decupez un simplu exemplu, poate cel mai elocvent dintre toate, din Sf. Vasile: "Ai grijă și tu, omule, și păzește-te de licornă, adică de demon", cf. C.G. Jung, op. cit., p. 192. 296 Jean-Pierre Jossua, La licorne. Images d'un couple
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
l-a provocat. Abstracție făcând de tipul de meditație ales, din spectrul atât de generos constelat al celor existente, așa cum s-a mai amintit, efectele sale sunt multiple și rezonează deopotrivă în plan fizic, psihic și spiritual. Dintre acestea vom decupa doar pe cele care pot deservi explicit terapia PTSD. Astfel, în registrul fizic, întrucât meditația degajează meridianele energetice, ea contribuie la revitalizarea generală a organismului. Așa cum am mai menționat, contribuie și la stimularea imunității, ceea ce înseamnă că este un aliat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia pe care o clamează I. Sonne (2000) este una gravă, tușantă: supraviețuitorii avortului fac parte dintre cei mai nefericiți oameni. Luând ca reper acest portret tipic pentru supraviețuitorii unui avort, autorul menționat decupează multiple similitudini psihologice și comportamentale la cei doi adolescenți criminali, de unde supoziția, nu suficient blindată cu probe obiective, că ei fac parte din această categorie. Cert este că asasinii respectivi au fost frecvent „avortați”psihic de colegi prin tirul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modelului generațional. Faptul că pentru el generația e răspunsul la o întrebare legată de productivitatea nediferențiată a unui popor tânăr ne oferă o perspectivă asupra forțelor primare mobilizate în literatură, în care mecanica biologică, pasul regulat al unui corp social decupat pe linia de separație a vârstelor se manifestă înaintea voinței individuale și a singularității creatoare. Și ne ajută să înțelegem ce supraviețuiește - adesea inconștient, fără a-și marca datoriile - din visul productivității oarbe al unei culturi minore. Partea a treia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintr-o linie punctată și o inscripție în caractere chirilice. Ca să se fabrice așa ceva nu era nevoie decât de o ștampilă înmuiată în tuș pe care un funcționar o aplica de mai multe ori pe o coală de hârtie. Se decupa cu foarfeca și apoi se putea lipi pe un ziar sau pe un plic. Orice cultură putea să dețină un asemenea artefact. E democratizarea ultimă a formelor de producere a obiectelor prețioase. Îți trebuie patru sute de ani de literatură ca să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care le deturnează. De pildă, versurile " Pe când se vestește noaptea jumătate,/ La castel în poartă oare cine bate" sunt luate Muma lui Ștefan cel Mare, care în contextul poemei bolintiniene vorbeau despre întoarcerea voievodului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că era un plop, se legăna din nou fără nume și trebuie să-l numiți "Noe, pe vremea când era beat"623. Limbajul amenință să se dizolve în hârtie"624. Existența însuși amenință atunci să fie redusă la "niște siluete decupate în hârtie de mătase galbenă".625 Kafka îl cunoștea pe Ba'al Schem Tov, fondatorul chassidism-ului din Europa Orientală a secolului al XVIII-lea și ideile sale, conform cărora numele nu este doar denumirea, dar lucrul însuși (iar lucrul vizibil
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are loc, se însămânțează soluția cu un cristal din substanța de purificat. Filtrarea cristalelor. Amestecul de cristale și soluție se filtrează la presiune redusă (la vid) folosind o pâlnie Büchner atașată la un flacon de vid. Hârtia de filtru se decupează la dimensiunea fundului pâlniei, se umezește cu solvent apoi se transferă cristalele cu ajutorul unei baghete. Soluția filtrată se folosește la trecerea completă a cristalelor pe filtru, apoi la spălarea acestora. Pentru operația de spălare se întrerupe vidul. Cristalele filtrate se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
curgere a civilizației. Fernand Braudel imagina timpul ca „durată lungă” a desfășurării istoriei în interiorul căruia se desfășoară fenomene istorice pe „durată scurtă”. în tomul al III-lea al monumentalei sale Civilisation matérielle, économie, et capitalisme, XVe-XVIIIe siècle, el încerca „să decupeze spațiul, apoi să decupeze timpul - problema constând în situarea prealabilă a realităților economice și a realităților sociale care le însoțesc, mai întâi în raport cu spațiul, apoi în raport cu duratele lor”. Philippe Ariès, conducându-ne în percepțiile cele mai timpurii ale sale, lega
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]