14,316 matches
-
fi reprezentat de „haina de casă” (străinii aflați în trecere prin Aulele voievodale ori șezători mai multă vreme în interiorul lor - precum Anton Marin del Chiaro - o pomenesc), de un strai lejer rezervat unor circumstanțe ale intimității. Ar trebui, prin urmare, definite și spațiile (și împrejurările), mult mai numeroase decât cele rezervate Voievodului, în care Doamna putea să afișeze alte veșminte decât cele de ceremonie. Adică spațiul privat din palatul domnesc din Orașul de Scaun (camerele sau casa Doamnei) sau din cele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului de sânge” (cu toate că pravilele precizau gradele de rudenie admise de însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor căsătoriei”) apăreau destul de frecvent - văduvele nefiind excluse - din cauza cercului relativ închis (categorie socială, comunitate definită geografic) în care se învârteau grupurile ce operau „schimburile”. Elitele sociale rezolvau uneori aceste situații prin obținerea dispenselor date de Biserică. 234. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar ..., p. 293. 235. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 307. 236. Aceeași este și părerea Mariei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
presus însemnătatea aristocrației valahe decât măreția unei presupuse coborâri din împărații Bizanțului 295). Spun „proporție covârșitoare” fiindcă doar Ancuța (îl rog pe cititor să observe apelul la fondul „emblematic” - al boierilor Mărgineni și al Basarabilor-Craiovești - născut dintr-o strategie coerent definită și articulată (în care „funcția legitimatoare genealogică” a numelor 296 este vădit prelevată), cu trăsături remarcate mai târziu de un descendent - banul Mihai Cantacuzino, genealogistul 297 - de prenume, preponderent creștine, ce urmează trasee care coboară dinspre bunici și unchi către
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira 393. Răpirea autentică - prin violență ori prin seducere (în legătură cu care nu se puteau naște suspiciuni privind conivența „părților”) - și cu un „autor” corect definit - „Răpitori se chiamă aceia ce vor apuca de vor răpi muiarea cuiva cea de cinste, de-ș vor râde de dânsa, sau vreo fată cucoană, sau văduvă, sau călugăriță, sau vreun copil, când vor lua pe fiecarii cu de-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Samuel Micu și Petru Maior 611. Așa stând lucrurile, „subiecții” predicilor vor fi „categoriali”, „exponențiali”, iar discursurile se vor păstra la nivelul unei dezbateri foarte generale, singura capabilă, de altfel, să admită „concretizări”, să se acomodeze la niște situații precis definite. Dintre aceste „concretizări” nu lipsesc femeile - cu felurite „stări civile” („VI. Când moare fata de boiariu”;„VII. Când moare muiarea de cinste și înțeleaptă”; „Când moare de bun neam și cinstită cocoană”) și nici „oamenii singuri”, „bărbatul văduv” sau femeia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian ș.a., dar și articole din presa literară a vremii. De o atenție deosebită se bucură revista „Gândirea”, apreciată drept publicația „cea mai conștientă de puterile ei”, „revista cu drumul cel mai clar definit”. S. de m. cuprinde și texte omagiale semnate de Vlaicu Bârna (Mihail Eminescu), Titu Popa (La moartea lui Octavian Goga), Ion Clopoțel (Eugen Lovinescu și Nicolae Iorga), Ion Tomuța (Liviu Rebreanu), Horia Trandafir (Panait Istrati). Se includ în sumar și
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
toate zilele... (2001) dovedesc interesul precumpănitor al lui S. pentru actualitatea literară, înclinația spre definirea relației dintre o scriere și ansamblul operei, spre încadrarea în contextul unei problematici, cât și deschideri eseistice către estetică și orizonturi filosofice. Poziția criticului e definită explicit într-un Argument pentru un profil, din fruntea celei de-a doua cărți, unde și consecințele vor fi mai evidente: „critica literar-artistică trebuie să fie o critică marxistă”. Dar efectele acestei opțiuni sunt, în bună măsură, surclasate de ceea ce
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
și ca durată a persoanei, ne apare În prezența sa concret-obiectivă sub un dublu aspect: somatic și psihic. Toate aceste Înfățișări ale persoanei umane definesc și caracterizează „omul real”. Omul reprezintă tema centrală a Psihologiei Morale. De aceea, el trebuie definit și Înțeles În raport cu acest domeniu. Din punct de vedere teoretic, omul este un concept destul de greu de definit, semnificația acceptată a acestuia schimbându-se permanent În planul cunoașterii umane. „Omul real”, sau „persoana În carne și oase” (M. de Unamunoă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
măsură, rezultatul celor două tipuri de influență mai sus menționate. Nu trebuie Însă trasă concluzia că Eul este rezultatul exclusiv al celor două instanțe ale aparatului psihic: Inconștientul subiacent și Supra-Eul supraiacent. Eul este o instanță a aparatului psihic net definită și bine delimitată. Dispus Între Inconștient și Supra-Eu, el este zona aparatului psihic În care celelalte două instanțe se manifestă În planul vizibil exterior, al persoanei umane; altfel spus, În care acesta se obiectivează. În felul acesta Eul devine planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sunt circumstanțe ale vieții În care imaginea Eului personal are valoarea unui rol pe care persoana acceptă sau este obligată să-l joace. În cazul acesta, relațiile interpersonale constituie un adevărat scenariu, În care rolurile imaginilor au o semnificație bine definită. Pe aceste considerente, plecând de la natura și funcțiile imaginii unei persoane, se pot stabili veritabile sisteme cu rol semiotic ale acesteia. În relațiile interumane, imaginea Eului este, din punct de vedere formal, și un simbol care exprimă semnificația acestuia. Fiecare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
presupun următoarele aspecte: persoanele angajate În relația simpatetică, spațiul de acțiune simpatetică, modalitatea particulară de a relaționa a persoanelor implicate. Persoanele angajate În relația simpatetică sunt Eu și Tu, sau Eu și El. Fiecare dintre aceștia au un rol bine definit În cadrul acestei relații, caracterizat prin deschidere, apropiere, nevoie reciprocă, interes, afecțiune. Rolul este dat de inițiativa persoanelor angajate, de direcția de orientare sau de „vectorializarea sentimentelor morale”. În sensul acesta, inițiativa poate porni de la mine către celălalt, sau persoana mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale unei anumite categorii de obiecte la care ne referim; că desemnează individul, persoana, reală sau imaginară, constituind un exemplu particular al unui tip ideal sau real. În psihologia generală, tipul este considerat ca reprezentând „un stil de comportament particular, definit fie printr-un ansamblu de moduri de reacție particulare, fie prin structura specifică a personalității sale” (J. Delay, P. Pichotă. În același sens, P. Sivadon afirmă că „tipurile desemnează grupări de trăsături Întâlnite cu o frecvență particulară”, punându-se În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă orice prejudiciu, ca acțiune negativă, are la baza sa niște intenții ostile, bine definite, cu un determinism precis; bă natura prejudiciului sau a conflictelor este În relație directă cu intențiile ostile care l-au produs; că anularea intențiilor agresive sau Împiedicarea descărcării acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este posibilă prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
agresor/victimă” Raportul dintre agresor și victima acestuia este un aspect foarte important În explicarea și Înțelegerea conflictului dintre cele două persoane, care are ca efect prejudiciul. În relația agresor/victimă, fiecare dintre cele două persoane are un rol bine definit. Agresorul este o persoană dominantă, inductoare și victimizantă, prin acțiunile pe care le exercită asupra victimei. Victima este o persoană dominată, indusă și victimizată de acțiunile pe care le exercită asupra ei persoana agresorului. Practic, ea opune o foarte slabă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În acțiune, tehnicile utilizate și nivelurile sau țintele acțiunii. aă Persoanele angajate În scenariul psihologic sunt reprezentate prin persoana aflată În suferință și persoana terapeutului, alături de motivul suferinței. Fiecare dintre persoanele angajate În acest scenariu au statuturi și roluri bine definite. Acestea se referă, În primul rând, la conștiința morală. Persoana aflată În suferință este cea a cărei conștiință este Încărcată și care așteaptă o soluție de la persoana terapeutului, a cărei conștiință vine În Întâmpinarea celui pe care luptă să-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e mai dulce-n lume? și La patria anunță Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. S. nu a putut da o expresie definită înclinației sale pentru poezie, dar limba lui, fără asperități, limpede, atinge, pe alocuri, sonoritățile de „liră de argint”, întrevăzute mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii. G. Călinescu îi dedică un portret memorabil: „Între lirismul de iatac al lui Alecsandri
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
Joyce (care are, prin S., una din primele receptări românești) pentru forța „materiei obscure” din romanul Ulise. Aprecia folclorul, afirmând, precum, mai târziu, Mircea Eliade, că „basmele noastre au elemente care ar putea revendica, în fața altor literaturi, o originalitate bine definită” (De la Petre Ispirescu la George Lesnea, C. Berariu), îi elogia pe marii creatori de limbă, Eminescu, Creangă, Arghezi, Sadoveanu. Din literatura română îi recomandă pe G. Ciprian, George Lesnea, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Al. Iacobescu, Ion Călugăru, Petre Pandrea ș.a.
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
antrenează o modificare profundă a stării de sănătate mintală a individului, cu un aspect polimorf: stări de neliniște intrapsihică pe care bolnavul nu le poate lega de o anumită cauză, crize anxioase, stări de angoasă, suferințe fizice sau somatice rău definite, apatie, dispoziție tristă, plâns, depresie, deznădejde, la care se asociază idei sumbre, pesimiste, izolarea de lume și dezgustul față de viață, fenomene ce pot merge până la refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupului familial; acest aspect, din ce în ce mai puternic ca „presiune socială” determină schimbări profunde în organizarea și dinamica familiei, pe care o scindează în „familii tradiționale închise” și „familii moderne deschise”. Concomitent se pune în discuție și problema „familiei extinse” sau „lărgită”, definite ca grupul larg de indivizi care au legătură cu familia nucleară prin ereditate, căsătorie, înrudire etc. Schemă pg. 124 - 4/. Situația prezentă Contribuția trecutului Circumstanțele materiale Caracteristicile de grup ale familiei Interacțiunea familiei cu comunitatea socială Este absolut clar că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
servind drept stimul pentru comportamentul altuia, iar răspunsul acestuia slujind la declanșarea/stimularea comportamentului primului etc.; p. 126 figură „Situația colectivă” caracterizată prin reunirea persoanelor prin comportamente. p1 comportament p2 comportament b) structura: dacă interacțiunile se situează în interiorul unei structuri definite, al unui cadru social stabil și organizat (familie etc.), se vorbește despre „situația de grup”. În ceea ce privește tipologia grupelor, acestea pot fi: a) grupul primar: După Cooley, acesta este reprezentat prin familie, grupele de joc, vecinii apropiați, presupunând relații personale suple
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
singuri, fie reprezintă un pericol social etc. Instituțiile mai sus menționate sunt organizate și funcționează după reguli stricte, în vederea realizării obiectivelor pe care și le-au fixat. În interiorul lor există două categorii de persoane, fiecare având statuturi și roluri bine definite: a) personalul format profesional în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice scopurilor instituției respective (supraveghere, control, educație, instrucție, asistență socială, îngrijiri medicale etc.); b) persoanele internate și aflate în îngrijire, sub supraveghere, tratament, pentru educație, instruire etc. în instituția respectivă. Între cele două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de codificare a imaginii. 4.2. Elementele specifice ale ferestrei aplicației Paint (meniuri, ToolBox, paleta de culori, zona de lucru) 4.3. Utilizarea obiectelor aplicației Paint pentru realizarea elementelor de geometrie (desenarea liniilor, curbelor, poligoanelor; colorarea cu culori predefinite sau definite de112 utilizator; selectarea, decuparea unei zone din imagine, inserarea textului) 4.4. Aplicații - realizarea unor figuri geometrice 6.. Valori și aptitudini: Exprimarea unui mod de gândire creativ în structurarea și rezolvarea problemelor. Conștientizarea impactului social, economic și moral al informaticii
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
obiectivele operaționale depășesc nivelul elementar al achiziției de cunoștințe. b) Procesele de învățare - constituie ținta concretă de zi cu zi a educatorului. Educația eficientă nu este decât o activitate de dirijare a acestor procese în vederea realizării unor scopuri și obiective definite. Învățarea spontană este un fenomen firesc, dar din perspectiva tehnologiei educaționale, rostul profesorului este tocmai acela de a controla procesele care o compun și a le orienta în direcția unor obiective precise. Instruirea înseamnă dirijarea proceselor de învățare. 3. Elaborarea
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]