22,914 matches
-
și principiului pluralismului democratic. Astfel, Guvernul ar exercita atribuții legislative într-un mod necontrolat, ceea ce afectează echilibrul constituțional dintre puterile statului și subminează statul de drept. ... 5. Dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție impun o limită a întinderii delegării, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare să stabilească, în mod lipsit de echivoc, materiile ce urmează să fie reglementate prin ordonanțe. Pe de altă parte, în cazul de față, se face un transfer efectiv de competență, de la Parlament
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
evită dezbaterea parlamentară privind necesitatea soluțiilor preconizate prin adoptarea ordonanțelor și nici nu există un control parlamentar anterior adoptării ordonanțelor. ... 10. Argumentul conform căruia Parlamentul ar putea controla ulterior ordonanțele emise, votând pentru aprobarea sau respingerea acestora, nu poate justifica delegarea excesivă și neclară a competențelor legislative către Guvern. Controlul ulterior nu substituie necesitatea unui control parlamentar anterior și a unei delimitări clare a competențelor. Astfel, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în această formă, permite o delegare ce
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
justifica delegarea excesivă și neclară a competențelor legislative către Guvern. Controlul ulterior nu substituie necesitatea unui control parlamentar anterior și a unei delimitări clare a competențelor. Astfel, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în această formă, permite o delegare ce exclude o dezbatere parlamentară reală și un control efectiv, ceea ce contravine principiului separației puterilor în stat și securității juridice. ... 11. Prin urmare, adoptarea unei legi speciale de abilitare care stabilește domenii atât de largi și neprecizate, fără o
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
să adopte ordonanțe care conțin dispoziții ce depășesc limitele legii ordinare, intrând în domeniul legilor organice, ceea ce este în mod evident neconstituțional. Chiar dacă legea nu prevede explicit acest lucru, riscul unei asemenea încălcări este evident și semnificativ, iar delegarea legislativă nu poate lăsa loc unor astfel de interpretări discreționare. ... 16. Autorii mai susțin că textul art. 1 din legea criticată nu delimitează explicit domeniile interzise, iar formularea „domenii care nu fac obiectul legilor organice“ este insuficientă pentru a preveni
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
Așadar, această critică nu pot fi tratată ca o simplă eventualitate, ci reprezintă o amenințare concretă și reală pentru respectarea Constituției, deoarece legea de abilitare creează premisele unei ingerințe neconstituționale, iar anticiparea unor reglementări viitoare ipotetice nu poate legitima o delegare atât de vagă și neclară. ... 17. În cazul în care Guvernul emite ordonanțe care afectează domenii rezervate legilor organice, Parlamentul poate decide să le respingă, însă această eventuală acțiune a legiuitorului nu poate înlocui garanțiile constituționale care cer prevenirea de
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
În cazul în care Guvernul emite ordonanțe care afectează domenii rezervate legilor organice, Parlamentul poate decide să le respingă, însă această eventuală acțiune a legiuitorului nu poate înlocui garanțiile constituționale care cer prevenirea de la bun început a unei asemenea delegări nepermise. În plus, această situație afectează securitatea juridică și poate genera efecte iremediabile pe durata aplicării ordonanțelor neconstituționale. ... 18. Autorii sesizării susțin că delegarea legislativă încalcă domeniile rezervate legilor organice. Astfel, delegarea legislativă relativă la probleme din domeniul muncii, protecției
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
legiuitorului nu poate înlocui garanțiile constituționale care cer prevenirea de la bun început a unei asemenea delegări nepermise. În plus, această situație afectează securitatea juridică și poate genera efecte iremediabile pe durata aplicării ordonanțelor neconstituționale. ... 18. Autorii sesizării susțin că delegarea legislativă încalcă domeniile rezervate legilor organice. Astfel, delegarea legislativă relativă la probleme din domeniul muncii, protecției sociale, familiei și tineretului (art. 1 pct. IV din legea criticată) nu poate privi alte aspecte decât cele referitoare la organizarea generală a muncii
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
prevenirea de la bun început a unei asemenea delegări nepermise. În plus, această situație afectează securitatea juridică și poate genera efecte iremediabile pe durata aplicării ordonanțelor neconstituționale. ... 18. Autorii sesizării susțin că delegarea legislativă încalcă domeniile rezervate legilor organice. Astfel, delegarea legislativă relativă la probleme din domeniul muncii, protecției sociale, familiei și tineretului (art. 1 pct. IV din legea criticată) nu poate privi alte aspecte decât cele referitoare la organizarea generală a muncii, care se reglementează numai prin lege organică - art.
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
Se consideră că este lipsită de fundament juridic susținerea privind încălcarea securității juridice, ca parte componentă a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin simplul fapt al adoptării unei legi de abilitare care, prin conținutul său normativ, stabilește domeniul delegării prin recurgerea la norme generale. De altfel, exprimarea autorilor conform căreia legea contestată „stabilește domenii atât de largi și neprecizate“ generează confuzie în interpretare, nefiind clar cum, pe lângă reglementarea unor domenii prea largi, aceștia invocă în același timp reglementarea
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
vedea în acest sens Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015). ... 29. Guvernul consideră, în esență, că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (4) din Constituție, se arată că instituția delegării legislative are un suport constituțional expres, fiind reglementată de art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 105 din 13 iulie 1998, textul art. 114 alin. (1) din Constituție - devenit art. 115
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
alin. (1) din Legea fundamentală. Așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 105 din 13 iulie 1998, textul art. 114 alin. (1) din Constituție - devenit art. 115 alin. (1) din Constituția, revizuită - nu impune o limită anume întinderii delegării, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare să aprecieze care sunt materiile ce urmează să fie reglementate prin ordonanțe. Pe de altă parte, nu poate fi vorba de un transfer de competență de la Parlament la Guvern atât timp cât
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
depăși sfera legii ordinare printr-o ingerință în domeniul legii organice. Domeniile rezervate legilor organice își găsesc enumerarea limitativă și expresă în textul Constituției, iar intervenția instanței constituționale în cercetarea constituționalității legilor de abilitare este de natură să asigure că delegarea legislativă nu aduce atingere limitei instituite de prevederile Legii fundamentale. În același timp, controlul de constituționalitate nu dispune, între componentele sale, și de posibilitatea de a extinde limitele lui dincolo de stricta observare a textelor constituționale, așa cum sunt ele
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și cea a securității juridice și ale art. 115 alin. (1)-(3) privind delegarea legislativă în temeiul unei legi speciale de abilitare, prin raportare la art. 31 alin. (5) privind dreptul la informație, la art. 73 alin. (3) lit. p) referitoare la domeniile rezervate legii organice cu privire la regimul general privind raporturile de
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
4) din Constituție, potrivit căreia legea criticată acordă Guvernului prerogative care, prin natura lor, echivalează cu exercitarea puterii legislative, în mod aparent egal sau concurent cu Parlamentul, realizând un transfer efectiv de competență de la Parlament la Guvern și o delegare extinsă, lipsită de o delimitare clară și riguroasă a competențelor, Curtea constată netemeinicia acesteia. ... 46. Astfel, în jurisprudența sa, referitor la delegarea legislativă, Curtea a statuat că dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție nu impun o limită anume întinderii
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
egal sau concurent cu Parlamentul, realizând un transfer efectiv de competență de la Parlament la Guvern și o delegare extinsă, lipsită de o delimitare clară și riguroasă a competențelor, Curtea constată netemeinicia acesteia. ... 46. Astfel, în jurisprudența sa, referitor la delegarea legislativă, Curtea a statuat că dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție nu impun o limită anume întinderii delegării, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare să aprecieze care sunt materiile ce urmează să fie reglementate prin ordonanțe. Pe de
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
extinsă, lipsită de o delimitare clară și riguroasă a competențelor, Curtea constată netemeinicia acesteia. ... 46. Astfel, în jurisprudența sa, referitor la delegarea legislativă, Curtea a statuat că dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție nu impun o limită anume întinderii delegării, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare să aprecieze care sunt materiile ce urmează să fie reglementate prin ordonanțe. Pe de altă parte, nu poate fi vorba de un transfer de competență de la Parlament la Guvern, atât timp cât
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
urmare, având în vedere cele menționate, rezultă că per se adoptarea unei legi de abilitare nu este contrară art. 1 alin. (4) din Constituție, prevederile constituționale ale art. 115 alin. (1)-(3) fiind temeiul constituțional care stă la baza acestei delegări legislative. ... 49. Totodată, Curtea subliniază importanța principiului constituțional general al comportamentului loial, principiu care derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. (5) al aceluiași articol constituțional; ca atare, revine, în principal, autorităților publice
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
Ca atare, nu se poate susține existența vreunei încălcări a securității juridice, parte componentă a art. 1 alin. (5) din Constituție, prin simpla adoptare a unei legi speciale de abilitare care, prin conținutul său normativ, stabilește în mod expres domeniul delegării. ... 55. Cu privire la critica potrivit căreia legea supusă controlului de constituționalitate contravine art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, întrucât actul normativ criticat nu respectă interdicția constituțională expresă ca Guvernul să reglementeze prin ordonanțe în domeniile rezervate legilor organice
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
controlului de constituționalitate contravine art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, întrucât actul normativ criticat nu respectă interdicția constituțională expresă ca Guvernul să reglementeze prin ordonanțe în domeniile rezervate legilor organice, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. ... 56. Referitor la limitele delegării legislative, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că sensul abilitării legislative este acela al învestirii Guvernului cu componenta stabilirii unor măsuri legislative care însă să nu afecteze, în niciun fel, domeniile rezervate legii organice. De aceea, sub aspect material, abilitarea
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 iulie 1994). Domeniile rezervate legilor organice își găsesc enumerarea limitativă și expresă în textul Constituției, iar intervenția instanței constituționale în cercetarea constituționalității legilor de abilitare este de natură să asigure ca delegarea legislativă să nu aducă atingere limitei instituite de prevederile Legii fundamentale. În același timp, controlul de constituționalitate nu dispune, între componentele sale, și de posibilitatea de a extinde limitele lui dincolo de stricta observare a textelor constituționale, așa cum sunt
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
prin formulările folosite, sunt vizate domenii care aparțin sferei de reglementare a legilor organice. ... 59. Astfel, cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 pct. IV - Muncă și solidaritate socială - din legea supusă controlului de constituționalitate, potrivit căreia delegarea legislativă nu poate privi alte aspecte decât cele referitoare la organizarea generală a muncii, care se reglementează numai prin lege organică, Curtea constată că reglementarea unor măsuri în domeniul muncii, protecției sociale, familiei și tineretului nu se identifică cu regimul
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... ... 46. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății, către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să soluționeze cauza în fond. ... ÎNALTA
DECIZIA nr. 234 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299990]
-
judecății, contrar exigențelor procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
Dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă și la condițiile în care aceasta poate avea loc. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate fac parte din titlul II - Procedura insolvenței, capitolul I - Dispoziții comune, secțiunea 4 - Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanțe. Contestațiile
DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300371]
-
judecății, contrar exigențelor procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă
DECIZIA nr. 180 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300376]