3,354 matches
-
avea cum să știe care fusese gândul ascuns al lui Groza, când îi făcuse cunoscute intențiile Comitetului Central și când îi cerea să facă "ce l-o tăia capul” ca să apere pe legionari de efectele proiectului lui Lucrețiu Pătrășcanu cu deportarea în Siberia. Cei doi consilieri legionari și prieteni intimi ai lui Groza, care erau Liviu Stan și Spiridon Cândea, pe care îi cunoștea foarte bine și Nicolae Petrașcu, poate avuseseră și ei o contribuție în sens pozitiv. Concluzia la care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
distructive, care să împiedice desfășurarea normală a bătăliilor. în fața pozițiilor de granit ale celor doi comandanți legionari, se pare că partidul era foarte mulțumit că i-au scos din joc pe legionari, pe această cale și au renunțat la soluția deportării în Siberia a mai multor zeci de mii dintre ei, care ar fi însemnat distrugerea Mișcării. Plecarea la Timișoara După ce a fost pus în libertate, Petrașcu a plecat la Sibiu, însoțit de un legionar mai tânăr, care era sibian. După
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
integrantă a procesului ce a urmărit umilirea, demoralizarea și incapacitarea fizică a victimelor, exproprierea tuturor bunurilor deținute de acestea, pentru ca, în final, să se aibă în vedere distrugerea totală a acestei categorii sociale. Distrugerea finală, totală a evreimii românești, prin deportarea planificată a tuturor evreilor din Regat și din sudul Transilvaniei către lagărul de exterminare de la Bełżec, nu a avut niciodată loc. Dar, dacă Ion Antonescu nu ar fi ezitat și în final nu ar fi anulat, din pricina rapidei deteriorări a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din sudul Transilvaniei către lagărul de exterminare de la Bełżec, nu a avut niciodată loc. Dar, dacă Ion Antonescu nu ar fi ezitat și în final nu ar fi anulat, din pricina rapidei deteriorări a situației militare pe frontul de răsărit, plănuitele deportări, evreii din România, puși în fața propriei distrugeri, ar fi avut puține resurse cu ajutorul cărora să reziste. Munca obligatorie a evreilor din România explică multiplele căi prin care sistemul de muncă obligatorie a contribuit la crearea acestei stări de fapt. Reglementările
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un fapt comun. Sancțiunile specificate împotriva celor ce nu izbuteau să plătească taxele impuse evreilor puteau merge până la opt ani de închisoare. Neprezentarea la muncă sau încercarea de dezertare din așa-numitele detașamente „exterioare” de muncă puteau fi pedepsite cu deportarea în Transnistria, sancțiunea fiind aplicată atât celui în cauză, cât și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența de la muncă a fost echivalată cu dezertarea, fiind pedepsită cu moartea și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alte legi speciale aplicabile militarilor” (doc. nr. 7). Tot în această perioadă, un alt răspuns la solicitările FUCE de a fi revăzute măsurile împotriva evreilor a fost Pogromul de la Iași de la sfârșitul lunii iunie și intrarea Holocaustului în etapa finală, deportarea și exterminarea. În contextul situației de război, al unei economii și societăți mobilizate, discursul sau mesajul politic tinde să se modifice și să devină mai imperativ. Astfel, din noiembrie 1941 munca nu va mai fi de „folos obștesc” în sistemul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
el a criticat aspru fenomenul în ultima ședință a guvernului, comună cu legionarii, la 10 ianuarie 1941 [ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o îndeplinească în această perioadă nu era la fel de grea cum a fost mai târziu, sub regimul exclusiv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al evreilor”, șeful Marelui Stat Major al Comandamentului 3 Teritorial deplângea birocrația excesivă a sistemului de muncă forțată și presiunile ce ar fi fost exercitate de grupări interesate să îi protejeze pe evrei. Soluția la chestiunea evreiască era una singură: deportarea forțată a tuturor evreilor peste Bug! Credem că fermitatea și preciziunea directivelor de sus în jos, simplificarea formelor și condițiunilor în ce privește munca, detașamentele de lucru, lagărele și ghetto-urile de evrei ar ajuta Comandamentelor militare și autorităților respective să înlăture definitiv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un așa-zis risc al contaminării soldaților cu o ideologie radical opusă celei oficiale, pentru instituția armatei, pentru cei aflați în vârful ierarhiei de comandă, soluția „plecării” sau a „îndepărtării” evreilor din țară, formulată în diverse documente de sinteză, când deportările în Transnistria se aflau în plină desfășurare, echivala mai degrabă cu o exprimare voalată, neamenințătoare, față de o realitate extrem de dură pe care o îndura populația evreiască. În noiembrie 1941, din totalul de circa 300.000 de evrei, 84.042 erau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
septembrie 1942. Nota Marelui Stat Major nr. 76.124 referitoare la soluțiile propuse pentru impunerea unor taxe categoriilor de evrei scutiți de munca obligatorie. 92. 8 septembrie 1942. Telegrama nr. 900.285 a Marelui Stat Major prin care se solicită deportarea în Transnistria a familiilor evreilor declarați infractori la muncă obligatorie. 93. 8 septembrie 1942. Raportul nr. 600.449 al Comandamentului Teritorial al Corpului 4 Armată referitor la situația evreilor obligați a presta muncă obligatorie la curățatul străzilor de zăpadă, noroi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noroi sau gunoaie. 94. 14 septembrie 1942. Anexa A, nr. 98.500. Lămuriri și completări la Instrucțiunile generale nr. 55.500 din 27 iunie 1942. 95. 17 septembrie 1942. Nota nr. 900.285 a Marelui Stat Major, Secția I, privind deportarea în Transnistria a familiilor evreilor infractori la muncă obligatorie care nu pot fi găsiți de autorități. 96. 18 septembrie 1942. Nota nr. 98.521 a Marelui Stat Major, Secția I, prin care este transmis ordinul mareșalului Antonescu referitor la tratamentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a Batalionului 3 Drumuri cu privire la Ordinul nr. 902.502 din 5 octombrie 1942 referitor la condițiile în care pot fi trimise pachete evreilor din detașamente. 103. 14 octombrie 1942. Raportul nr. 132.237 al Cercului de Recrutare Iași referitor la deportarea în Transnistria a unui număr de 15 evrei găsiți vinovați de „greșeli repetate la munca obligatorie”. 104. 3 noiembrie 1942. Nota nr. 606.680 a Comandamentului 4 Teritorial referitoare la Ordinul Marelui Stat Major nr. 911.792 din 26 octombrie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamentului ce își desfășura activitatea la cantina ridicată de Consiliului de Patronaj în strada Zoe Grand. 107. 5 noiembrie 1942. Ordinul nr. 916.415 al Marelui Stat Major, Secția I, privind categoriile de abateri ce urmează a fi sancționate cu deportarea în Transnistria. 108. 20 noiembrie 1942. Referat al Cercului Teritorial București cu privire la relele tratamente aplicate evreilor din detașamentul de lucru ce își desfășura activitatea pe lângă cantina din strada Zoe Grand. 109. 24 noiembrie 1942. Nota nr. 607.532 a Comandamentului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
11 detașamente exterioare, a căror organizare în detaliu se arată în anexa 1. 2) Randamentul În general randamentul obținut de acest detașament în cursul lunei August a fost aprobat normal, lucrul executându-se în condițiuni mulțumitoare și datorită faptului că deportarea în Transnistria a devenit un fapt și nu numai o amenințare. Aceste detașamente sunt organizate pe companii, plotoane și pe echipe și sunt supraveghiate de ofițeri și grade inferioare. Lucrările sunt supraveghiate și conduse de specialiști. Programul zilnic este în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerul Apărării Naționale, că s’au sustras dela munca de folos obștesc, ce urma să o presteze în țară, prin absențe sau neprezentări. Pedeapsa a durat un an de zile. Prin hotărârea Președinției Consiliului de Miniștri s’a aprobat ridicarea deportării și readu cerea lor în țară, ceiace s’a și executat. Despre evreul Wigder Iosipovici nu avem nici o cunoștință, întrucât întreaga corespondență privitor pe acesta se află la Dvs. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Corp de Armată C.Z
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de lucru de evrei ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 25, dosar 6531, filele 94-96. Ordinul nr. 916.415 din 5 noiembrie 1942 al Marelui Stat Major, Secția I, privind categoriile de abateri ce urmează a fi sancționate cu deportarea în Transnistria ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 329, dosar 62, fila 38. Anexa 3. Studiu de caz. Evreul David Margulius Telegrama nr. 180 din 29 iunie 1943 transmisă Marelui Stat Major de către Șeful Cabinetului Militar, colonelul R. Davidescu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
el se consideră „transplantat” în Israel, în „livada încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate, prin imagini sumbre, puternice. Cu toate că versurile exprimă sentimente de nostalgie prin evocarea pomilor și a livezilor, există aici sfâșieri israeliene, meditații despre
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
factură tradițională, obiectivă, având ca protagonist un parvenit în linia lui Dinu Păturică, proiectat însă pe fundalul anilor de instalare a comunismului în România. Dimensiunea sarcastică este vizibilă în turnura realist-naturalistă a narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
construcția. Un roman de o factură cu totul deosebită față de cele anterioare este Unde începe noaptea (1945). Renunțând la stilul foiletonistic și la analiza psihologică a individului, autorul descrie spaimele trăite de evrei în perioada legionară și în aceea a deportărilor. Făcând din ei un popor „victimă” a istoriei, D. consideră că destinul lor tragic se datorează unei vini ancestrale. Romanul are două părți distincte: prima înfățișează viața comunității evreiești la începutul războiului (când erau amenințați, hăituiți, dar se aflau totuși
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
scrib”-„femeia cruciat”), care acum contemplă timpul sub semnul infailibilității morții și îl caută pe Dumnezeu în orașul Cluj, un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie spre centrul Infernului (1998) înregistrează ipostazele literare românești ale Gulagului, „termen-efigie” al lagărului, închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
cu seamă ale celui intitulat Podurile (1966), în care proza de analiză este concurată de un lirism cuceritor, de natură folclorică sau mai curând cu sursa în scrisul lui Ion Creangă. Un realism dur, întemeiat și pe descrierea veridică a deportărilor operate în Basarabia de regimul stalinist, este caracteristic romanelor Cucoara (1975) și Podgorenii (1982). Mai ales în Voci pe oglinda apei (1981) se întâlnesc personaje memorabile, scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
în anii ’90, dar cu sensuri perene, investigând resursele infinite ale abjecției, în contextul fascinației puterii: personajul principal e șeful unui serviciu de informații care își umilește cu rafinament pervers subordonații, impunându-le ritualuri grotești. Moartea și rusoaica (1997) evocă deportarea „chiaburilor” din Banat la începutul anilor ’50, iar Viscolul (1998) - colectivizarea forțată din aceeași epocă, amintind de a doua parte a romanului Moromeții de Marin Preda nu numai prin omologia tematică, ci și prin tratarea deschisă și neconvențională a psihologiilor
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
și regim politic totalitar, în care Partidul unic și Securitatea se aflau în toate și controlau totul, toate aspectele existenței în comun și private. Cu alte cuvinte, am abordat nu numai perioada cea mai dură a experienței, adică detenția sau deportarea politică, ci și ceea ce s-a petrecut cu foștii deținuți și deportați politici după detenție și deportare, până la căderea regimului comunist. Motivul pentru care am optat pentru istoria sau povestea vieții este acela că lumea comunistă a fost un vast
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toate aspectele existenței în comun și private. Cu alte cuvinte, am abordat nu numai perioada cea mai dură a experienței, adică detenția sau deportarea politică, ci și ceea ce s-a petrecut cu foștii deținuți și deportați politici după detenție și deportare, până la căderea regimului comunist. Motivul pentru care am optat pentru istoria sau povestea vieții este acela că lumea comunistă a fost un vast penitenciar. Partidul unic a patronat în mod paternalist viața societății, "asumându-și singur povara libertății" fără să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
astfel desființarea României ca stat și națiune. Acest plan a fost făcut public abia în 1962, adică după judecarea și condamnarea mea la 7 ani de închisoare. În textul acestui plan era prevăzută și "migrația de bunăvoie a popoarelor", adică deportarea noastră în Siberia, iar în locul nostru să fie aduși uzbecii lor. Planul Valev a fost aspru criticat de Bârlădeanu, care făcea parte din Biroul central de partid, iar Ceaușescu a luat atitudine fermă împotriva acestui plan. Și asta a fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]