1,930 matches
-
a Întrebat de nu se teme. El a zis că nu. Jidauca l-a făcut [pe drac] broască și așa a căscat o gură, că omul a fugit, nu i-a mai trebuit” <endnote id="(259, p. 394)"/>. În unele descântece populare Înregistrate În Maramureș, duhurile care au putere asupra bolii apar sub forma unor „fete de jid” : „Trei fete de jid Încuie [= constipă], trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
394)"/>. În unele descântece populare Înregistrate În Maramureș, duhurile care au putere asupra bolii apar sub forma unor „fete de jid” : „Trei fete de jid Încuie [= constipă], trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o „lume de dincolo”, localizată câteodată „unde se chiaptănă ovreicele” (și unde „fetele [creștine] nu se piaptănă”) sau „la jidance” <endnote id="(166, p. 247 ; 592, p. 52)"/>. Este tot un simptom al demonizării evreului, pentru că - așa cum apar În descântecele românești - coordonatele acestui spațiu mitic extramundan sunt : „În talpa iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii”, „unde se duc toate apele” („Apa Sâmbetei”), „unde de Hristos nu se pomenește”, „unde popa nu toacă”, „unde clopot nu se trage” etc.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dascăl este Diavolul Însuși”. „Ei Învață acolo 3 ani, după alții 7 ani, din niște cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece, cu ajutorul cărora pot lega cu frâul și călări prin văzduh pe balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece, cu ajutorul cărora pot lega cu frâul și călări prin văzduh pe balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se oprească deasupra unui ținut și să zdrobească cu grindina bucatele de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259 ; 578, p. 33)"/>. Faptul că În „Cartea solomonarului” apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei” <endnote id="(133, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fi supraviețuit În practicile magice de influențare a fenomenelor meteorologice. În secolul al XIX-lea, țiganii cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voievod, dar nu despre Mihai Viteazul, ci despre „mai marele voievod al oștilor Îngerești”, adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu care ia sufletele oamenilor” <endnote id="(36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aricescu, Editura Tipografiei moderne Grigore Luis, București, 1884. 149. Tudor Pamfile, Mitologie românească. Dușmani și prieteni ai omului, Editura Socec, București, 1916. 150. Artur Gorovei, Literatura populară, vol. II, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1985 (prima ediție : Descântecele românilor. Studiu de folclor, Academia Română, București, 1931). 151. Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra Magiei la românii din Munții Apuseni, Institutul Social Român, București, 1945. 152. Waldemar Deonna, Le symbolisme de l’œil, E. de Boccard, Paris, 1965. 153. Ovidiu BÎrlea, Mică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează scriitorul Elias Canetti, aducându-și aminte de copilăria sa, petrecută la Începutul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și una și alta pe fantasma fostului soț în loc să le investești în tine și în copiii tăi, poate în a găsi o fată din sat care să aibă grijă de ei uneori când ai de lucru. Venitul soțului acasă, prin descântece sau farmece și contra voinței lui îmi pare o prostie completă și, chiar dacă o să reușească pasența, evident, nu îl vei ține legat de pat, deci va pleca din nou. Iar dacă planul este să-l ții legat de pat nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
gigant, în care pornim dintr-un centru mititel și trecem printr-o mulțime de straturi, fiecare mai mare și fiecare acoperit, la rândul lui, de un alt strat. Oricum, divaghez. Îmi readuc mintea la discuția cu Alfonso. Conceptul de blestem, descântec de fapt, nu e nimic nou, știu că există peste tot, chiar și în România și babele descântătoare pot foarte bine să fie clasificate drept vrăjitoare. Cât despre șamani, una din autoritățile academice în domeniu a fost Mircea Eliade , care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lungul drumului, iată ce cred eu că simțeam fiecare în acea clipă. La intrarea în grădina restaurantului, în fundul curții, sub un șopron o femeie făcea lipii la un cuptor țărănesc, iar alta bătea ușor într-un tam-tam (cred) probabil ca să descântece aluatul. Aici, fiecărui om întâlnit în cale, fie că îi face ceva (pentru tine sau pentru alții) fie că nu face, trebuie să-i dai bacșiș. E puțin complicat și pentru noi, chiar dacă este pentru prima oară când, fiind într-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
șaptelea pe listă. Chiar din start aveam să fiu încercat de viață, în primele săptămâni dând peste mine o dizenterie care mă adusese în așa hal că mă întorcea biata mama cu cerceaful, de frică să nu mă dezintegrez. Cu descântecele și ierburile unei țigănci, încet-încet m-am înzdrăvenit. M-aș fi făcut bine mai repede dacă frații și surorile mai mari, în grija cărora mama mă lăsa când pleca în treburile ei, nu s-ar fi înfruptat copios din siropurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prostimea a scornit, măre -, c-aș fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec de deochi și leac pentru bubă neagră, dambla, la alungat duhurile rele... și chiar la scos dracii... Ștefan surâde:... Aici, ce-i drept, au brodit-o, surâde Ștefan, la draci mă cam pricep, fie chiar și împielițați; la mulți am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei, La trupușorul ei, La toate ale ei, Să n-aibă stare! Nici alinare! Până n-o veni! La a lui aleasă!" Se poticnește: "La a lui aleasă!"... Și gata! Ce mi-ai făcut Voichiță?! strigă disperat Ștefan. Așa-i descântecul... se dezvinovățește ea. Ai încurcat borcanele! Aista-i descânt de legare, nu de dezlegare! M-ai nenorocit! Sunt un om pierdut! Da! Pierdut!... se frăsuie Ștefan ascunzându-și zâmbetul în mustață și o privește lung, în tăcere, fermecat. Am încurcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne cerem iertare... Voichița își mușcă buzele să n-o podidească iarăși, plânsul... Ște... Ștefane, Măria ta! Să te întorci sănătos, victorios! O să te apăr cu rugăciunile mele. O să te ocrotesc cu... cu dragostea mea... Știu de la maica... știu un descântec pe care îl știe de la bunica, care îl știe de la străbunica, ce-l descânta pe Mircea Basarab Vodă Bătrânul, când pornea în bătălie... Își sărută pulpa degetului mare și cu el îi face un benghi, în semn de cruce, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu disperare, că m-a dus de mai multe ori la „popa Cristea” să-mi citească”. Pentru că rugăciunile părintelui Cristea n-au dat rezultatul dorit de mămica, ea m-a dus la o babă pentru ca să- mi descânte. Dar nici descântecele n-au ajutat. ”După toate acestea” spunea mămica, m-a dus la o bătrână hâtră, care m-a luat în brațe, m-a cântărit în mâini, s-a uitat la fața mea, a întrebat câte luni am, apoi a zis
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela apropiat de comună, cu doar câteva gospodării, printre care și cea a Rucsandei, că ar fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece și, pentru a intra în grațiile unor duhuri nu tocmai curate, spre a le ajuta, uneori în anumite nopți magice, dansau goale în fața ferestrelor deschise sau înconjurau casa, tot goale, rostind incantații doar de ele știute. În acea dimineață a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mai încolo, pe Strada Tigur Voievod. A existat un voievod pe nume Tigur? Nu. Și confabulența nu-i decât o frumoasă greșeală. Nu-i nici în DEX. * Dar pe Strada " La zece mese" toamna este calmă, senină, frumoasă ca un descântec. Au fost zece mese în curtea curată a unuia care deschisese o crâșmă. El își spunea cârciumar, ori crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
măcelar să o ucidă. "Știți ce-mi făcuse? Mi-a plasat nevasta în brațele unui bișnițar, unul cu bani, vezi bine. Și am rămas ca vai de mine de m-au dat afară de la atelier. Adică șomer. Cu vrăji, cu descântece, cum știe babornița care și-a ucis trei bărbați "personali", unul . după altul... Și, când să ridic arma... vrajă, domnule, vrajă: a început să se strângă osul pe mine, și mușchiul, am intrat în mine... prefăcut în motan. Când să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
recurgând la izvoare protoistorice? cine știe?... Cred că este o uitare a unor tradiții care erau solide cu câteva decenii în urmă, când în lumea satului mai circula imboldul afectuos "nani" despre care filologii ne spun că vine direct din descântecele romane care îngânau la capul copilului un dulce "nenia". (Îl regăsim și în italiană: "...Dormi, dormi, nel mio seni, nina, nana, na".) Aceste naive îngânări poetice stau totuși la temelia sufletului copilului, care se construiește din dragostea mamei. O mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a tras cu urechea este spânzurată de respectivul organ. Foarte răspândite au fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre de St. Bachus ("Cînd împărățea preaslăvita Gutue și oblăduia vestitul Chitru..."). Un Gherman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]