3,122 matches
-
profesionale nu prea mai aveau contingențe cu lumea mea de odinioară. Nu, de fapt Mihai ne m’en voulait pas, dar era profund neliniștit, iar pe deasupra se mai simțea și singur... Odată cu despărțirea noastră, vechiul grup de amici comuni se destrămase și el. Nici el și nici eu nu mai aveam legături stabile și fluxul de informații nu mai ajungea până la dânsul și nici eu nu i-l puteam oferi. Ceea ce simțea însă era că în jur se strângeau nori de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-au pus în vânzare chifteluțe proaspete și ieftine. Când i-a venit rândul să comande, nesinchisindu-se, cu tupeul său obișnuit, de cei din spatele lui, strălucitul poet, bun familist, a cerut 40 de bucăți, epuizând stocul. Coada s-a destrămat, dezamăgită, dar fără a îndrăzni să protesteze. După această întâmplare memorabilă, mozartianul poet, mare amator de chifteluțe, a scos alte excelente cărți, a avut alte lăudabile atitudini. Degeaba! Impresia lăsată de gestul lui de atunci, de la bufet, de mitocan apucător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
câinele și-i arată o vizuină de cârtiță. Imperator începe să latre așa de tare, încât îmi umple auzul cu pocnetele lătratului lui. Nu mai reușesc să spun nimic grav; intenția de a-i dezvălui Aiei gândurile mele sumbre se destramă. Ea mă privește poznașă și surâde. Apoi îmi face semn cu degetul ridicat. Tăcere! Bicisnic În grădina mea sunt brazi de un verde așa de închis, încât bat în negru. Îi înconjoară niște mesteceni albi; aceștia sunt dispuși geometric, formând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ține la mine și mă iubește, așa lamentabil cum sunt. M-a strâns în brațe. A știut să mă mângâie; mi-a șters lacrimile cu atâta blândețe, așa cum numai o mamă poate să o facă. Masacru În asfințit, soarele se destramă lunecând într-o baie de sânge. Stau întins pe plajă ca un infirm și primesc în corp căldura agonică a astrului muribund. Reînnoirea acestui eveniment produce în mine întotdeauna același efect; lumina crepusculară îmi străpunge dureros ochii și tâmplele. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Soare când răsare/Lună intră-n mare”. Inconsistență Când privesc cerul, norii suspendați deasupra orizontului mării desenează contururi de femei uriașe. În fiecare noapte, lumea mea onirică se populează cu chipurile lor fugare: imagini fragile și fără consistență care se destramă imediat, așa cum, în memoria mea, s-au destrămat figurile tuturor amantelor mele. Nu-mi mai amintesc absolut nimic. Stratagemă E adevărat: ca să fiu alungat din Roma, am recurs la o stratagemă. Am făcut în așa fel ca toți să vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Când privesc cerul, norii suspendați deasupra orizontului mării desenează contururi de femei uriașe. În fiecare noapte, lumea mea onirică se populează cu chipurile lor fugare: imagini fragile și fără consistență care se destramă imediat, așa cum, în memoria mea, s-au destrămat figurile tuturor amantelor mele. Nu-mi mai amintesc absolut nimic. Stratagemă E adevărat: ca să fiu alungat din Roma, am recurs la o stratagemă. Am făcut în așa fel ca toți să vadă în mine un poet subversiv, un dușman declarat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și colecții de jurnale din epocă, încearcă a impune o altă imagine a gazetarului. Totuși, "e puțin probabil că pe această linie exegetică, viitorul ne va oferi documente noi (precum șocul epistolar din 2000), mobilizând condeie și influențând judecata urmașilor, destrămând, adică, supoziții, risipind colecția imaginilor prefabricate și a reflexelor "leneșe", recalibrând opinii etc. Totuși, în biografia ultimilor ani eminescienii, ne încredința testamentar Petru Creția, vom găsi mereu "ceva adânc de aflat"". În acest sens, referirile la falsitatea tratării lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
intemperanțele lui, mai transmisese poate băiatului acea tară congenitală a piciorului mai scurt, cum și - cine poate ști? - acea strălucire fulgurantă a minții lui de poet („doctă și sacră beție“, spunea Boileau, legislatorul Parnasului) nerezistând intemperiilor vieții și, de aceea, destrămată fărâme-fărâme În optsprezece ani, Îmi spunea Maia; iar văduva lui din a doua căsătorie, profesoara Lucia Borș-Bucuța, Îmi mai spu nea că abstinența și acțiunea lui de misionar În fruntea Bunilor Templieri ar fi fost consecința unei glume prea crude
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la tatăl sau această faptă neortodoxă, această mârșăvie, Carlina a făcut un șoc. A trebuit să fie internată la psihiatrie, să stea câteva zile în perfuzie. Nu putea accepta ceea ce i se întâmplase, deși avea numai 22 de ani. Se destrămaseră două familii. Mai târziu aflase că Veta se prăpădise la numai treizeci de ani, de cancer pulmonar, iar el de un blocaj renal și ceva complicații la ficat. Dumnezeu nu doarme niciodată. După o pauză, Carlina reluase discuția:Niciodată nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Gândurile mele devin halucinante, cu înălțări și căderi succesive, apoteotice, ca o roată care se mișcă de sus în jos fără de folos. Viața îi părea o ciudățenie. Într-o zi totul îi părea perfect, iar în altă zi totul se destrăma. Avea nevoie de cineva de acolo de sus să o îndrume prin prăpastia și ceața propriului suflet, ajutând-o în prealabil să își dea seama de neputiința de ieșire din impasul în care se afla. Era o zi de primăvară
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să-i alunge mâhnirea și întristarea ce-o avea în suflet după despărțirea de fiul ei Alin. Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi, căci în clipa următoare imposibilul care plana de atâta vreme între Carlina și Alin se destrămase. Se afla într-o piață neprivatizată din orașul Abony cu desfacerea unor produse în amănunt, iar din mulțimea pieții auzi o voce cunoscută strigând: „Am văzut-o pe mama! Am găsit-o pe mama! Uite-o pe mama!” Alergând prin
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca pământul cu răsăritul fiecărei zile, iar setea și-o potolea cu săruturi din belșug ca la fântâna Edenului. Câte visuri, câtă dragoste, câtă iubire existau atunci în inima lor! Dar dacă acestea rămân niște iluzii? Dar dacă toate se destramă într-o zi ca noaptea în albastrul dimineții? Nu! Nu vreau să devin o bănuitoare! Glasul lui încă mă mai tulbură plăcut deși sunt schimbări nebănuite între noi. Primăvară e afară și în mine. Puțin îmi rămăsese atunci când mă dăruisem
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
treabă, o să revin mai târziu”. De fiecare dată lăsa să se înțeleagă că nu avea nici cea mai mică intenție de a discuta cu maică-sa despre viață lui privată. Familia lui era mai mult ca sigur că se va destrăma, după cum stăteau lucrurile. Deveniseră geloși unul pe altul. Își reproșau anumite lucruri iar toate acestea însemnau pași siguri spre divorț. Căsătoria lor era ca un soare ce urma să apună. Iubirea lor era înfrântă. Numai timpul cu măsura lui mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
minirecital, interpretând la început câteva cântece mariane după care, în primă audiție două cântece de „cătănie” pe versurile fr. Petru Bosoi: „Înger bun ce-mi stai de pază” (pe melodia „Scrie-mi mamă despre satul...”) și „Norii vin și se destramă” (pe melodia „Pe Mureș și pe Târnave”), versurile exprimând neliniștea sufletească ce o trăiesc frații novici ca pribegi în lumea de afară și dorul după viața de mănăstire (...haina dorurilor mele, vei găsi-o prin chilii pierdută, haina mea cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
prima oară... Și pământul în replici se mai cutremura sub ei. Dar ei, prea îmbrățișați, nici nu băgau de seamă... 9 Nunta însângerată Spre apus, lumina prefirată prin vitraliile ferestrei aruncă pe dalele de piatră pete multicolore ce se răsfrâng destrămând dulcea semiobscuritate a paraclisului. Pe perete, Iisus, bătut în cuie pe o cruce mare de stejar, și umbrele pâlpâitoare ale lumânărilor ce-i joacă pe chip dau viață sfâșietoarei dureri că oamenii nu i-au înțeles jertfa. La picioarele Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de săbii... Ștefan se oprește la fereastră. Respiră adânc, tulburat. I se perindau prin minte frânturi de amintire a fost un coșmar și, Doamne, câte au mai fost... Lumina unui soare obosit, la asfințit, soare de toamnă târzie, inundă paraclisul destrămând, parcă, umbrele trecutului întunecat. Un cârd de rațe sălbatice zboară spre zări mai însorite, gâgâind răgușit a jale că-și părăsesc cuibul unde au bătut din aripi dintâi... Undeva, departe, un clopot bate rar, greu și dangătul strecoară o undă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de clopotniță. În jur e o liniște dumnezeească. Numai glas de pasăre singuratecă înfioară firea. După câțiva pași, mă aflu sub boltă amplă de biserică...Fiecare icoană, fiecare detaliu al zidirii îmi atrage atenția. Pe măsură însă ce timpul se destramă, simt tot mai intens o prezență străină lângă mine...Privesc înfiorat în jur, dar în semiobscuritatea bisericii nu deslușesc nimic. Senzația că cineva îmi suflă în ceafă devine din ce în ce mai puternică. Am scormonit din nou cu privirea tot ce mă înconjoară
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la creuzetul veritabilului Bibliopolis, unul în care s-au topit și amestecat metale rare, scoase dintr-un subsol bogat, cel al unor civilizații aproape necunoscute? La lumina zilei, rezultatele alchimice sunt de o vrajă care n-ar trebui să se destrame niciodată. Te plimbi pe străzile Cetății și începi să-ți acomodezi ochii cu imagini desprinse parcă dintr-un superb album de artă. Dacă s-ar aduna toate albumele despre Iași la un loc sigur ar ocupa rafturi de bibliotecă. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Procesele de schimbare de cod au loc când această interacțiune nu este acceptată ca naturală și este supusă unei revizuiri critice. Acestea sunt cazurile când, într-o cultură dată, un câmp semantic organizat într-un anume mod începe să se destrame, pentru a lăsa locul unui alt chip, altfel organizat“ (Tratat de semiotică generală). „Schimbarea gărzii“, arată în continuare autorul, se produce rareori fără traume; de obicei asistăm la coexistența îndelungată a unor câmpuri semantice complementare sau contradictorii. Este tocmai situația
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acele evenimente? Am predat în Taiwan mare parte din anul 1989, urmărind ceea ce se petrecea din perspectiva Chinei, țară în care comunismul a trecut și el printr-o criză în 1989. Am vizitat Iugoslavia cu un an înainte de a se destrăma. M-am întors în Statele Unite atunci când Ceaușescu și soția lor au fost împușcați și am deschis o sticlă de șampanie ca să sărbătoresc. Vizitasem România ultima dată în 1987 și văzusem mizeria de acolo. Era mult mai rău decât în 1970
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
asistat de la balconul apartamentului situat la etajul nouă s-a desfășurat în după-amiaza zilei de 21 decembrie. După ce așa-zisul miting de susținere a regimului communist împotriva "huliganilor" și "fasciștilor" din Timișoara, organizat de fostul președinte Nicolae Ceaușescu, s-a destrămat datorită protestelor mulțimii, am văzut manifeste și demonstranți care-și exprimau revolta împotriva dictaturii și solidaritatea cu mișcările revoluționarilor din Timișoara. Spre deosebire de cei din jurul meu, care aparțineau generațiilor mai în vârstă și care erau vizibil speriați și nesiguri de deznodământul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Am urmărit evenimentele descrise de presă și televiziune și am comunicat cu colegii mei din România pe cât posibil. Cred că, la fel ca majoritatea celorlalți, am fost absolut uimit de imaginile transmise de la București după ce regimul a început să se destrame. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Niciodată nu am crezut că revoluția din 1989 a fost inevitabilă. Regimul s-ar fi putut sfârși în multe alte moduri, mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
motiv era că oamenii aveau o idee mai bună despre ceea ce avea loc în cercurile guvernamentale locale și naționale. Viața nu mai era doar meditație. Per total, în ultimii 20 de ani misterul care învăluia politica și economia s-a destrămat, iar modul în care oamenii își trăiesc viața este mai apropiat de ceea ce ei pot rezonabil să spere. Aceste succese nu sunt extraordinare. O mare parte din viață este simplă: dorești să-ți cumperi o mașină, să-și zugrăvești o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
îndepărtată nu lăsau totuși să se întrevadă posibilitatea unei prăbușiri globale prin implozie iar uimirea românească în fața evenimentelor din toamna lui 1989 este o mărturie în acest sens. Cu toate acestea, din momentul în care totul a început să se destrame în țările vecine, iar Moscova părea să fi dat liber, menținerea lui Ceaușescu la putere devenea tot mai improbabilă. Prin aceasta vreau să afirm că pentru inițierea evenimentelor dădeam (și continui să dau) un rol cheie contextului global și nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
referi este acela al apariției unei emigrații puternice a forțelor vitale: tinerii activi, calificați sau necalificați, au părăsit în masă satele și orașele în favoarea Occidentului. Banii trimiși în țară constituie desigur o resursă importantă de venit, însă societățile locale se destramă. Combinată cu hiatusul generațional, manifestat de tinerii specialiști și managerii formați în Vest și vechea gardă, situația poate evolua către situații care pot afecta pe termen lung stabilitatea socio-economică a țărilor din estul Europei. Aceste sincope ale tranziției sunt puternic
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]