5,230 matches
-
a trăirilor acestora (cauza aflării audienței în acel loc și în acel moment); (3) implicarea și prezentarea a ceea ce se va întâmpla (se spun fraze de tipul: „Vom face lucruri cu care dumneavoastră nu sunteți obișnuiți în mod curent”); (4) dezvăluirea a câtorva dintre obiectivele și activitățile mai deosebite, apoi acordarea unei scurte pauze (auditoriul are astfel timp să discute, să comenteze și să se automotiveze pentru a participa la o prezentare deosebită); (5) prezența „palpabilă” a unor elemente care vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de comunicare). Ținta acestui stil de comunicare este: 1) cunoașterea diferențelor de opinii; 2) formarea unei definiții a situației focalizate mai mult pe obiectivele comune decât pe dorințele sau cerințele individuale; 3) dezvoltarea unor abilități de prezentare a argumentelor și dezvăluire a motivelor, precum și a soluțiilor probabile. Pentru aceasta, preluându-l pe Crable, Goodall Jr. caracterizează argumentările drept „procese de comunicare ce urmăresc prezentarea unor poziții și furnizarea unor motive pentru care audiența ar trebui să le creadă pe acestea” (Goodall
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și presupune folosirea cazurilor drept un mod natural de a preda. Pentru aceasta, în instituția respectivă întregul curriculum se bazează pe o colecție de astfel de cazuri. Metoda PBL mai este denumită și „dezvăluirea progresivă”; grupurile primesc o primă parte a cazului și decid ceea ce știu despre problema respectivă și ce elemente necesită o activitate de cercetare. Membrii grupului își propun apoi sarcini individuale de căutare a acestor elemente (activități de documentare în biblioteci
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl urmărește pe Crastaing sub lozinca răzbunătoare nu-i desenul lui Igor. E al meu (al naratorului - C.R.). Primul meu desen pe tema cu pricina. Dar ce dovedește asta?" (s.m.). Într-adevăr, nu dovedește prea multe, însă acest final produce dezvăluirea unei rețele de posibilități (nici una mai posibilă decît alta), a unui fractal construit după toate regulile. Fiecare personaj poate fi acuzat de "complicitate" cu naratorul în actul de reabilitare a ficțiunii. Din fiecare punct romanul își poate dezvolta excrescențe perfect
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
s-a împăcat cu dl senator Gh. Dumitrașcu, pe care l-a atacat din toate pozițiile, adesea cu accente pamfletare, într-un trecut lesne memorabil. Din aceeași barcă a exclușilor, dl Adrian Vilău, fost membru al PD, ajuns independent în urma dezvăluirii că a colaborat cu fosta Securitate, s-a înscris și d-sa în PDSR. Elementul comun în această ecuație este PDSR-ul care funcționează ca un aspirator politic înainte de începerea campaniei electorale propriu-zise. S-ar putea spune că partidul d-
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
comod să-i învinuiești pe mercenarii și huliganii din presă. Calcul tipic de negustor obișnuit să înșele la cântar. Cred că foarte puțini dintre gazetarii cu nume din România așteptau altceva de la dl. Constantinescu decât începerea reformelor, eliminarea corupției și dezvăluirea misterelor revoluției din 1989. Mi-l imaginez cu greutate pe Cornel Nistorescu devenind gomos și lăsându-și condeiul strălucitor pentru a presta servicii în sanatoriul aseptic de la Cotroceni. Nu mi-l pot figura pe Mircea Dinescu restrângându-și libertatea "de
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
pe cei care o cunosc fiindcă a avut o aventură cu un bărbat însurat care a fost președintele României stîrnește cel puțin zîmbetul Cronicarului. Mai degrabă cei care o cunosc de aproape pe d-na Roșca vor fi încântați de dezvăluirea ei și îi vor cere detalii căzuți pe spate de admirație. Poate că mai degrabă îi vor reproșa că n-a avut încredere în ei pentru a le dezvălui o asemenea aventură. Căci, după cum bine se știe, la noi femeile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
Vă cităm titlul: Joița Tănase dezvăluie că procurorii săi nu mai știu cine e infractor și cine nu. Această neștiință să stea la fundația vilelor și caselor de vacanță ale unor procurori? Căci în ceea ce îl privește pe dl Tănase, dezvăluirea sa ne ajută să înțelegem ce e cu recursurile în anulare pe care le înaintează. * Premierul Năstase își încearcă tot mai des norocul cu declarații de felul celor care i-au adus președintelui Iliescu notorietatea de apărător al celor mulți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
operei mari trebuie să și taci, mărturisind, de pildă, neputința de a scrie despre Mihai Eminescu. Dă cât poate mai mult cuvântul scriitorului, se lasă călăuzit de citatul semnificativ, încât textul critic este, pe mari porțiuni, punerea în pagină a dezvăluirii de sine a autorului avut în vedere, demers completat însă de comentariul analitic, cel mai adesea subtil și revelator. Un exemplu este secvența din interpretarea romanului Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu, unde, procedând astfel, reușește să absoarbă în textul critic
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
o tentativă de cucerire a Ierusalimului, între anii 50 și 60 î.Cr. Acțiunea a eșuat în mod dureros pentru inițiatorii săi. Multe din scenele apocaliptice ale scrierilor ulterioare vor fi plasate în acest cadru. În Evanghelia după Marcu, capitolul 13, dezvăluirea semnelor parusiei este provocată de întrebările discipolilor. Pe când Isus se pregătea să părăsească templul, unul dintre ucenici i‑a spus: „Privește, Învățătorule, ce pietre, ce zidiri!... ”. Isus i‑a răspuns: „Piatră pe piatră nu va rămâne din ele care să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Teodor”, chirurgul, profesorul și fratele lui Take Ionescu, Îi fură o descoperire medicală importantă și apoi Îl obstrucționează Într-un mod atât de cunoscut, de la Începerea polemicii (1916) până la moarte (1926). Dr. Gomoiu Își promisese să meargă până la capăt cu dezvăluirea acestei imposturi, trecând peste avertismentele din adagiul „despre morți numai de bine”, prezente de altfel și În lipsa de reacție a prestigioasei Presse médicale care, autorul fraudei fiind Încă În viață, afirmă că o intervenție „nu e Încă nici posibilă, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
face să se Întâlnească, să comunice, să se compare, să se aproprie (dar și să refuze, fiecare, altă companie, bunăoară indiscreția cititorului). Și din acest dialog - mai neașteptat pentru Eliade Însuși decât pentru narator la mijlocul nuvelei - apare clasica interdicție a dezvăluirii secretului, productiv numai pentru cel care-l continuă 1. Iar aceasta corespunde unei ideologii a secretului, conservată cu puține alienări chiar și În modernitatea religioasă indiană 2. Deși, pretutindeni În jurnal, Zerlendi comunică exercițiile sale de yoga, ar fi complet
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din jurnalul lui Zerlendi: protecția secretului, rămas integru, și selecția celui care Înțelege, care trebuie să fie și să se manifeste congruent cu sensul acestor ciudate Întâmplări. Cea mai importantă consecință a rezultatului negativ al nuvelei (excluderea cititorului și eliminarea dezvăluirii secretului) rămâne Însă una dintre mărcile fundamentale ale lui Eliade, mai ales Începând din 1940: ambiguitatea. Ambiguitatea propriei biografii, mistagogiei literaturii sale, ambiguitatea amintirilor și atâtea altele. Căci dacă Zerlendi și naratorul sunt Într-adevăr conectați la aceeași suprarealitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
natural, lipsit de numeroșii conservanți ambigui care prezidează Însuși tipul de discurs ezoteric, cu atât mai notorii cu cât se adresează Îndeobște profanilor, celor Îmbătați de cocteilurile numeroase prezente de-a lungul și de-a latul tuturor literaturilor religioase moderne. Dezvăluirea atâtor secrete, veritabila hemoragie de ezoterisme din ce În ce mai puțin secrete sau credibile (dar Scholem credea că astfel se pot ascunde și salva mai bine!) revine În Însemnările târzii din jurnalul lui Eliade 1. În joc s-a aflat și superioritatea profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
needitată ulterior ca volum - a făcut oarecare vâlvă în epocă prin caracterul scandalos al practicilor pe care le dezvăluia, fiind considerată un demers îndrăzneț, deși se poate opina că, în parte, era și un demers apreciat de oficialități, deoarece limita „dezvăluirile” la perioada dejistă. Cu vremea, tenta puternic protocronistă a publicației se estompează, obsesia temelor istorice, național-patriotice, cedează locul unei „linii” ceva mai echilibrate și mai adecvate unui periodic literar-artistic pentru tineret. Cu toate acestea, în ultimii ani înainte de decembrie 1989
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
abjecte; primejdiile te pândesc și „pe tine, care-ai crezut / Că toată murdăria acestei lumi / O poți șterge cu un singur vers” (Un singur vers). Demnă de interes este lirica erotică a lui S., al cărei punct forte constă în dezvăluirea unei „metafizici nedezlipite de peisaj, mulată pe trupul feminin” (Gheorghe Grigurcu). În Țărmul himerei (1998), A doua paranteză (1999) și Prizonier în deșert (2000) revin motivele anterioare, accentuate însă și ajungând, uneori, până la manieră. Însingurarea devine din ce în ce mai intensă, la fel
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Nicolae Sfârlea, agricultor. Învață în satul natal, apoi urmează liceul la Salonta. Până în 1991 lucrează într-o fabrică, ulterior e corector, iar din 1997 face parte din redacția cotidianului județean „Crișana”, unde debutase cu poezie în 1967. Prima carte, placheta Dezvăluiri, îi apare în 1989. Colaborează cu versuri, recenzii, reportaje la „Luceafărul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Echinox”, „Al cincilea anotimp”, „Romanian Roots” (SUA), „Cele trei Crișuri”, „Bihorul” ș.a. Versurile lui S., îndeosebi cele din Strigătul de siliciu (1997), anexează unei fervori
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
Aici autorul apare ca un elegiac cu manifestare epistolară. Textele întocmesc un jurnal al unor dispoziții și situații diverse, trecând de la cotidianul trivial la corespondența dintr-un aerostat sentențios. Epistolele sunt, în fond, cărți poștale ilustrate cu figura expeditorului. SCRIERI: Dezvăluiri, București, 1989; Către Sing, Oradea, 1995; Strigătul de siliciu, Oradea, 1997; Către Sing, Oradea, 1997; Flame degerate, Oradea, 2001; Les Visions avec Sing - Viziunile cu Sing, ed. bilingvă, tr. Constanța Niță, Oradea, 2001. Repere bibliografice: Ion Simuț, Singurătatea la zi
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
lui Tudor Arghezi, prin mai amplul ei „coeficient de imaginar”, de publicistica gazetarului, criticul avansează câteva definiții: bunăoară, imaginea mediului monahal (Icoane de lemn) îi apare ca una de „pandemoniu”, realizată cu „o cruzime a observației și o voluptate a dezvăluirii sordidului” neobișnuite, în Tablete din Țara de Kuty o ironică „mască de sobrietate” susține deriziunea, în timp ce amplificarea fantezistă a absurdului, „încrâncenarea voioasă” a satirei au drept ținte ordinea statală, instituții, personaje publice, toate caricate grotesc. Față de astfel de dominante ale
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă a profesorului în dialog favorizează inițiativa și spontaneitatea elevilor și dezvoltă capacitatea lor de a coopera în rezolvarea problemelor. 6. Lucrul cu manualul Lucrul cu manualul este o metodă de învățământ ce se bazează pe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă a profesorului în dialog favorizează inițiativa și spontaneitatea elevilor și dezvoltă capacitatea lor de a coopera în rezolvarea problemelor. 6. Lucrul cu manualul Lucrul cu manualul este o metodă de învățământ ce se bazează pe
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
compuse dintr un text dat; 2. analiza arhaismelor, neologismelor, regionalismelor dintr-un context și indicarea rolului lor în enunțul respectiv; 3. depistarea antonimelor sau omonimelor sau înlocuirea anumitor cuvinte întrun text cu sinonimele lor; 4. explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute, dezvăluirea sensului figurat al unor cuvinte, analiza figurilor de stil și a procedeelor stilistice; 5. corectarea și discutarea temelor elevilor, urmărindu-se precizia exprimării prin folosirea cuvântului potrivit, concentrarea expresiei prin evitarea cuvintelor de prisos, corectitudinea exprimării prin folosirea vocabularului cu
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
existenței unui poet, Eugen Zimbreanu, în care este identificabil A. E. Baconsky. Ț. apelează uneori la ficțiune și în cărțile de speculație. De pildă, prevestirile spăimoase din Șapte ani apocaliptici (1992), prima parte a unei „trilogii escatologice”, sunt prezentate ca „dezvăluiri” ale unui aventurier al cunoașterii, contele Incapucciato, care ar fi avut privilegiul de a trăi câteva luni în mitologica Shambala. SCRIERI: Versuri, București, 1967; Lava intermediară, București, 1970; Cânturile marelui pod, București, 1972; Ochii fastului, Cluj, 1973; Petrol și oameni
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
1976; Inițiere și elogiu, București, 1978; Călător în zările de acasă, București, 1979; Solemnitățile supușilor, București, 1980; Exerciții de existență, București, 1982; Solemnitățile fericiților, București, 1983; Din tot sufletul pentru fericire, Iași, 1987; Solemnitățile umiliților, București, 1991; Șapte ani apocaliptici (Dezvăluirile contelui Incapucciato), București, 1992; Viața și priveliști din Infern, București, 1993; Apocalipsa de fiecare zi sau Lumea în care trăim, București, 1994; Iad contra Rai sau Frontul cosmic (Confesiunile contelui Incapucciato), București, 1994; Inocenții și blidul Satanei, București, 1994; Strania
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Tematic precară prin redundanță și banalitate, epica lui Ț. se evidențiază totuși prin construcția de ansamblu, cu ecouri de jocuri textualiste (personaje-călătoare dintr-o carte în alta, autoreferențialitate, autotematizare), dar și cu pasaje reușite, în spiritul alert al romanelor polițiste, dezvăluiri în flashback și dozaj adecvat al suspansului. Dramele, neîmplinirile în dragoste sunt proiectate în contexte asupra cărora naratorul exercită o atitudine critică, strecurând judecăți ori expunând mărturii în care rolul principal îl dețin evenimentele din decembrie ’89, tulburările deceniului următor
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]