3,808 matches
-
N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză (faeroysk) O Insulele Feroe (care intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu 2000 de ani; cea mai conservatoare dintre limbile fino-ugrice; numeroase diferențieri dialectale; finlandeză literară are la bază dialectul din jurul orașului Turcu; în anul 1542 Mikael Agricolă publică un abecedar, cea dinții carte finlandeză; între 1835 și 1849 este publicată epopeea națională Kalevala familia uralică, ramura fino-ugrică; SVO + ordine liberă latină 112. fongbe N Benin familia nigero-congoleză, ramura kwa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba națională în 7 state. Locul 2 în lume ca limbă de circulație internațională. Numită Langue d'oïl (spre deosebire de occitană - Langue d'oc), după formă veche a adverbului de afirmație (rom. da). Limba romanica cu evoluția cea mai divergent. Numeroase dialecte, cel francien (din Ile-de-France și regiunea Parisului) stă la baza limbii literare. Iulius Cezar a cucerit întreaga Galie (în care se vorbea galica, o limbă celtica) limba latină transformîndu-se treptat în franceză, deși în sec. V d.C. teritoriul a fost
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unui dicționar al limbii franceze. Franceză modernă începînd din sec. al XVIII-lea cînd se afirma la limba de cultură și de circulație internațională. Caracter etimologic al ortografiei, care notează pronunțarea de acum cinci secole. Francoprovensala constituie un grup de dialecte franceze, considerate uneori că alcătuind o limbă distinctă și de franceză și de occitană. Limbi creole franceze: 1. grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania) și septentrional (frasch, freesk, friisk) în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania) și septentrional (frasch, freesk, friisk) în Schleswig-Holstein (Germania). Desprinsa din germană de jos, vorbită de tribul frizonilor pe țărmul Mării Nordului; constituia verigă de legătura dintre saxona și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
georgiana 125. germană O Germania, Austria, Belgia, Elveția, Liechtenstein, Luxemburg / co-OR Namibia și în microregiuni sau localități din Polonia, Ungaria, Slovacia, Italia, Cehia, Danemarca, Franța (Alsacia și Lorena); limba oficială a gărzii elvețiene pontificale de la Vatican. Două mari grupe de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) în sud și germană de jos (Niederdeutsch) în nord (considerate uneori chiar două limbi diferite). Hochdeutsch era limba unei uniuni de triburi din regiunea Weser-Rin care, după prăbușirea Imperiului Român, a format numeroase unități statale, printre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considerate uneori chiar două limbi diferite). Hochdeutsch era limba unei uniuni de triburi din regiunea Weser-Rin care, după prăbușirea Imperiului Român, a format numeroase unități statale, printre care Imperiul Francilor; în faza veche (Althochdeutsch, sec. VIII-IX) era împărțită în numeroase dialecte (franconic, longobard, aleman, bavarez etc.); cel mai vechi text (770) este un dicționar latin de sinonime tradus în germană. Sec. IX: poemul eroic Cîntecul lui Hildebrand, păstrat în varianta veche saxona; Niederdeutsch, vorbită în nordul Germaniei, cuprindea două ramuri: vechea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici numărul dual, ca celelalte limbi khoisan fără scriere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îndeosebi Alexander Gode, dar și mari lingviști precum Otto Jespersen, Edward Sapir și André Martinet ; limbi-sursă : latină, franceza, spaniolă, portugheză, italiană, germană, engleză, rusă structura indo-europeană, romanica latină 160. inuktitut O Canada; N SUA (Alaska), Rusia (Insulele Diomida); considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV notație silabica proprie (silabar) sau alfabet latin 161. inupiaq N SUA (Alaska), Canada (Teritoriile de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV notație silabica proprie (silabar) sau alfabet latin 161. inupiaq N SUA (Alaska), Canada (Teritoriile de Nord-Vest), Rusia; considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV latină 162. irlandeză O și N în Irlanda (Gaeltachtai), Irlanda de Nord; denumire proprie: Gaeilge. Cea mai conservatoare dintre limbile celtice. Vechea irlandeză, notata cu alfabet
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La baza limbii literare stă dialectal toscan-florentin, datorită prestigiului cultural al Florenței în sec. al XIV-lea - Dante, Petrarca, Boccaccio. Trei grupe dialectale: dialecte nordice, centro-meridionale și toscane. Vorbitorii diverselor dialecte nu se înțeleg între ei decît cu ajutorul limbii literare. Epoca veche din 960, anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La baza limbii literare stă dialectal toscan-florentin, datorită prestigiului cultural al Florenței în sec. al XIV-lea - Dante, Petrarca, Boccaccio. Trei grupe dialectale: dialecte nordice, centro-meridionale și toscane. Vorbitorii diverselor dialecte nu se înțeleg între ei decît cu ajutorul limbii literare. Epoca veche din 960, anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu formarea limbii italiene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, SUA, America de Sud etc. Vorbită de evreii sefarzi, descendenții evreilor expulzați din Spania de către regii catolici în 1492 (decretul de la Alhambra). Are cuvinte din spaniolă (de fapt din castiliana veche și alte dialecte spaniole) și ebraică, dar și din limbi precum turcă, italiană, greacă, bulgară etc. Numele de iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 170. kabyle N Algeria familia afro-asiatică, ramura berbera; VSO/SVO tifinagh (libico-berberă), arabă și latină 171. kalenjin N Kenya; Uganda, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura sudanică orientala, grupul nilotic meridional; tonala; VSO latină 172. kalaallisut O Groenlanda (aparținînd regatului Danemarcei); dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 174. kalmîkă OR Rusia (R. Kalmîkă) familia altaica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga) al subgrupului oshiwambo (ovambo) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi arabă (khojas), sindhi, gujarati 208. ladakhi N India (Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]