3,587 matches
-
în lumea socialistă. Un catalizator, întrucît dictatura, se știe, este reputată drept forma de guvernămînt prin care "schimbarea are cele mai multe șanse de a se produce ușor și repede" (Platon). Dar, desigur, nu există dictatură fie ea și a majorității fără dictator și nu există dictator, fie el Mao Tse-Tung sau Pol Pot, care să nu comită abuzuri, crime. Ne grăbim să adăugăm că este vorba despre simple accidente de parcurs, urme vagi. Dar ele au servit și vor servi întotdeauna cauzei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
catalizator, întrucît dictatura, se știe, este reputată drept forma de guvernămînt prin care "schimbarea are cele mai multe șanse de a se produce ușor și repede" (Platon). Dar, desigur, nu există dictatură fie ea și a majorității fără dictator și nu există dictator, fie el Mao Tse-Tung sau Pol Pot, care să nu comită abuzuri, crime. Ne grăbim să adăugăm că este vorba despre simple accidente de parcurs, urme vagi. Dar ele au servit și vor servi întotdeauna cauzei progresului și libertății națiunilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
își schimbă stăpînul. Închisorile se golesc și foștii deținuți se transformă în temniceri. Exilații se întorc triumfători și alții iau calea exilului. Starea de excepție produce oameni de excepție. Masele le acceptă superioritatea, așa cum romanii o acceptau pe aceea a dictatorului. Ele îi aleg ținînd seama de numărul de ani petrecuți în închisoare, în exil, de răzvrătirea deschisă în momente dificile, de rezistența în fața dușmanului, de gesturile de eroică ruptură de casta lor de pildă, apelul din 18 iunie 1940 al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Le Bon îl învățase tot ceea ce trebuie despre calitățile necesare ale unei mișcări contra-revoluționare. Le Bon îi furnizase și principiile de bază în operațiunea de influențare a maselor"91. Aceste afirmații categorice ar trebui supuse unui examen critic, căci viitorul dictator a fost influențat și de alte doctrine intelectuale și politice. Se pare însă că ele sînt în mare parte adevărate. Hitler a schimbat în clișee ideile lui Le Bon, dar a adăugat și multă credință valorii lor științifice. Abil meșteșugar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
stabilit sursele principale ale ideilor lui Hitler despre propagandă, așa cum le expune el în Mein Kampf. Acestea sînt: Psychologie des foules a lui Le Bon și The Group Mind de McDougall. Martori competenți și demni de încredere au confirmat că dictatorul cunoștea bine cele două cărți. Mai mult, unele enunțuri din Mein Kampf demonstrează că Hitler nu numai că îi citise pe Le Bon și pe McDougall, ci înmagazinase bine în memorie doctrinele lor și le adapta în mod logic circumstanțelor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putere care să fie stabilă fără a fi și autoritară 96. Istoria însă a hotărît altceva. Bineînțeles, mulți au fost și democrații care s-au inspirat din cărțile lui, au împrumutat de ici, colo cîte o idee. Dar mai ales dictatorii cezarini au fost cei care i-au preluat integral spusele și le-au transformat în inflexibile reguli de acțiune. Ni se va obiecta că aceștia din urmă n-au făcut decît să caute într-o înțelepciune milenară un mijloc de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Aici nu își au locul jumătățile de sentimente". Nu se poate nega, e limpede că acest text rezumă în mod concret și frapant una din ideile directoare ale autorului Psihologiei mulțimilor, idee expusă pe larg cu o evidentă plăcere. Dar dictatorul german nu s-a mulțumit doar să gîndească asupra faptului că mulțimea trebuie tratată ca o femeie, ci și-a imaginat și o strategie de a trata femeile ca pe o mulțime. Iată ce observă marele filosof german Ernest Bloch
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care dintre cei doi bărbați a devenit, pentru multă vreme, stăpînul total al uneia dintre cele mai mari țări din lume și al mișcării comuniste în ansamblul ei. Indigența intelectuală, puținul de cultură în ciuda unei adevărate bulimii de cărți proprii dictatorului nazist au fost descrise de toți cei care s-au apropiat de el, l-au ascultat și l-au citit. Ne e greu să înțelegem astăzi cum a fost cu putință ca o scriere ca Mein Kampf, acest monument de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
individuală și ascendentul cîtorva indivizi. Tot creditul pe care masele de odinioară îl acordau funcției sau nașterii, îl proiectează în epoca noastră doar asupra celor care au știut să se impună. Ce principe legitim a fost urmat odinioară ca un dictator al zilelor noastre, ivit din nimic, poate doar din propria-i îndrăzneală?"206 Am putea conchide că într-o societate de masă prestigiul conducătorului este aproape unicul atu al puterii, singurul instrument de care dispune pentru a acționa asupra mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le acceptăm în bloc, de la prima la cea de pe urmă, ca și cum am avea de-a face cu o logică la capătul căreia ceea ce era de demonstrat, ar fi fost demonstrat. De aceea nu e deloc uimitor faptul că discursurile unui dictator, ale unui Stalin ori Hitler, pot fi într-atît de redundante. Oratorul nu face decît să pună laolaltă temele curente, pieptănînd nițel forma. Redundanța sa este cea a convinșilor și dovedește, întrucîtva, credința ce îl animă pînă la a face din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cetățenilor. El a rămas în picioare chiar dacă pielea noastră s-a mai tăbăcit între timp, chiar dacă am devenit mai puțin exigenți iar realitatea ne scandalizează din ce în ce mai rar. Tot cam din acea vreme a devenit un fapt banal imaginea popoarelor alegîndu-și dictatorii prin vot universal, abolind democrația prin democrație cu o unanimitate ce depășește 99% din mase. Cît despre psihologia mulțimilor, cel puțin cea concepută de Le Bon, ea a optat pentru democrația pură și simplă, oricare vor fi fiind ficțiunile și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o inspira, mai eficientă din acest punct de vedere decît bunăstarea pe care ar fi adus-o regimul său. "Am impresia, scria filosoful sovietic Zinoviev care a și cunoscut această perioadă, că epurările staliniste au făcut mai mult pentru divinizarea dictatorului decît politica lui tenace care viza să scadă cu cîteva copeici prețurile alimentelor"271. Și nu s-a întîmplat așa doar în interiorul Rusiei. Și în exterior a fost glorificat de poeți, scriitori și filosofi, care și-au împletit imnurile cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei Cesar, Ludovic al XIV-lea ori Napoleon"316. Și în mod sigur au pălit de la 1899 încoace, data la care au fost scrise aceste rînduri, iar astăzi, în comparație cu despoții prezentului, mai că vedem în acești înaintași niște monarhi înțelepți, dictatori cu respect față de lege. Dacă valoarea unei teorii s-ar judeca după exactitatea previziunilor ei, prezenta teorie ar trebui pe dată înscrisă la activul psihologiei mulțimilor. II Cum s-a putut constata, mijloacele de comunicare sporesc în mod fabulos puterea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cultului individului, în ultimă instanță. S-a pornit pe un drum greșit cînd s-a încercat explicarea fenomenului prin monopolul de stat al puterii. În numeroase țări din Asia și America Latină există dictaturi militarizate absolute, fără ca masele să se închine dictatorului și să-i împărtășească crezurile. Și mai greșită este calea explicării prin opera teroarei, exercitată împreună de partid și de poliție. Această din urmă explicație este oarbă la faptul că puterea a fost concepută într-un mod relativ democratic. Ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vrând-nevrând; de aceea, și eu le voi reaminti ritualic, cu scopul de a fi corectă în prezentarea teoriilor autorilor pe care îi abordez. Volumul va analiza, de asemenea, într-o „Addenda”, procesul și execuția lui Ceaușescu (și mitizarea neagră a dictatorului român, căruia i s-au pus etichete precum Antihrist, Nero, Caligula, Macbeth, Dracula, căpcăun, vampir, monstru etc.), problema „teroriștilor” și prestația Armatei în decembrie 1989. La începutul cărții, am inserat un capitol special despre două momente marcante de revoltă împotriva
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
date și informații false legate de starea de spirit a minerilor, în așa fel încât liderul comunist român să ia măsuri coercitive care să producă revolta minerilor într-o grevă de proporții, ce ar fi putut duce chiar la căderea dictatorului român. Nu creditez deloc această interpretare în ultima parte a demonstrației, dar mi se pare elocventă și veridică prima parte, aceea că Valea Jiului era privită și testată de comuniști ca un laborator experimental. Sensul mișcării din Valea Jiuluitc " Sensul mișcării
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului Deșteaptă-te, române! a fost dat mai întâi timid, căci manifestanții nu-și aminteau prea bine cuvintele, însă în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a urmat ritmul cunoscut. Deja în timpul marșului în coloană
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și aruncate pe geam spre a fi împărțite populației, într-un fel de „împărtășanie”. Apoi au fost distruse însemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj și ars atât portretul lui Ceaușescu (gest perceput simbolic ca o ucidere în efigie a dictatorului), cât și steagul roșu al partidului. Din acest sediu, dar și, mai târziu, din Primărie, protestatarii furioși au distrus mobilier (ferestre, scaune, mese), aparatură (calculatoare, telefoane, televizoare), au spart geamuri: furia trebuia defulată; sensul era acela că nu obiectele în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de autorități, chiar dacă ceea ce se aplica de fapt, anume deportarea, nu era deloc o măsură neglijabilă de represiune. „Umanismul” pretins în proces al regimului Ceaușescu era o ultimă fantoșă prin care se încerca obținerea „în eprubetă” a unei repopularități a dictatorului, clemența fiind poza retușată pe care Ceaușescu pedala pentru a-și autoglorifica imaginea. Destul de fragilizate în urma anchetei dure, victimele și-au asumat culpele, interpretând rolul care le fusese repartizat. De menționat faptul că avocații nu s-au comportat asemenea celor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care ar fi dus și la pierderea identității minorității maghiare. Câțiva autori timișoreni mărturisesc că încă din 11 decembrie 1989, la Timișoara fuseseră răspândite manifeste multiplicate la mașina de scris, pe care scria: „Jos tirania lui Ceaușescu!”, „Jos dictatura!”, „Moarte dictatorului!” - asta nu înseamnă că ele aveau neapărat legătură cu protestul pastorului reformat sau că țineau de un stimul străin maghiar sau rusesc ori de altă nuanță. În anul 1989, dacă ar fi să consultăm registrele și dosarele fostei Securități, probabil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Piața Palatului (București) a fost important pentru că a adunat laolaltă mari mase de oameni care, altfel, nu ar fi avut prilejul să se afle într-un același loc și să protesteze. După prima fază a mitingului, aceea de adulare a dictatorului, adunarea s-a transformat într-un protest nu atât vehement cât pulverizat care, o dată cu spargerea mitingului și fuga participanților și coagularea lor în grupuri ce au ocupat mai ales Piața Universității, dar și alte locuri (Piața Romană), s-a preschimbat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Interpretările privind autodizolvarea mitingului din 21 decembrie din Piața Palatului sunt, desigur, variate. Unii analiști consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
caracter politic” (p. 17). Consideră că a fost creditat în revoluție datorită faptului că românii îl cunoșteau ca opozant al lui Ceaușescu, încă din 1971, când fusese acuzat de „deviaționism intelectualist”, întrucât criticase regimul din Coreea de Nord, care îl entuziasmase pe dictatorul român. Este de acord că în 1989, în România, ar fi fost de-ajuns și o „scânteie” pentru ca nemulțumirea generală să coaguleze într-o explozie, ceea ce s-a și întâmplat. Pronunțându-se asupra insurecției timișorene, Iliescu recunoaște că a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-i să se instruiască în sens comunist. „A aplicat cu mine metoda chinezească, a trimiterii la reeducare”, precizează Iliescu în mod hiperbolic și inadecvat (p. 33). După care ar fi urmat diferite stadii ale decăderii politice a „disidentului”, persecutat de dictator. Recunoaște că, de aceea, a participat la o serie de întâlniri conspirative anticeaușiste, într-un grup de patru-cinci sau doar de două persoane, la aceste întâlniri fiind prezenți, între alții, și Nicolae Militaru sau Virgil Măgureanu. Securitatea a fost exclusă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a lui Ion Iliescu). Un rol aparte în cărțile lui Ion Iliescu îl au autoportretele emfatice de „disident”: nu orice fel de „disident”, ci unul trimis la „reeducare” de către Ceaușescu. Or, Ion Iliescu nu a fost, totuși, un persecutat al dictatorului (nu a fost arestat sau anchetat; nu s-au făcut presiuni asupra lui, nu a primit amenințări, nu i-a fost interzisă semnătura în ziare, chiar dacă a fost supravegheat de Securitate), iar „disidența” sa a fost pusă în circulație, dar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]