137,703 matches
-
o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea. E poate mai bine să se vorbească de distincția dintre Europa de Vest și de Est. Și, atunci, Balcanii sînt doar o altă denumire pentru Europa de Est, în care se regăsesc și destule țări socotite aparținînd Balcanilor. La noi, N. Iorga ne
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
a limbajului obișnuit. Aceleași cuvinte care într-un context sună firesc și trec prin urmare neobservate, pot fi șocant de misterioase sau de bizare într-un alt context de întrebuințare. Teoria literară, așadar, trebuie să renunțe la a căuta o diferență constitutivă între limbajul său și cel al cotidianului, pentru a accepta în schimb șocanta revelație că unul și același limbaj ne e firesc și la îndemînă, sau dimpotrivă, străin și de neînțeles. Am simplificat enorm raționamentul și concluzia autoarei, dar
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin interpretului. La rîndul lor, reprezentanții noului istorism descoperă analiza culturală ca metodă de investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
perfecta stăpînire a mișcării par elemente comune ambelor expoziții. în sprijinul acestei percepții comode ar veni și afirmația că dacă lucrările însele sînt atît de asemănătoare, de multe ori variațiuni discrete pe aceeași temă, cum ar putea fi marcată convingător diferența dintre două expoziții prin care străbate aceeași energie și în interiorul cărora se descifrează lesne aceeași încordare. Dar, în spatele acestei aparente asemănări, o atenție sporită poate descoperi lucruri surprinzătoare. Consecvența lui Corneliu Vasilescu, obstinația lui de a pătrunde în cea mai
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
ei nu mai știu de ce au trăit. În secret scrie versuri despre eroii neamului.) * Ochii lui D. N. de un bleu rece de poterie germană, Meissen. * Doi gemeni a caror deosebire se datoreaza unui amănunt organic revelîndu-se a fi esențial. Diferența dintre gemeni devine astfel mai frapanta decît la oamenii normali, tocmai din cauza similitudinii... * Rorică Suchianu, omul de spirit care nu vrea să i se aducă de la Paris (din partea lui M. Ralea, prieteni fiind) decît niște ace de siguranță să-și
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
premieră continentală, fără a putea trage cu ochiul compilatoriu la textele confraților mai evoluați! Nici o șansă măcar de a mima arbitrajul între comentariile lor la vreun festival, unde am fi văzut noi înșine filmele în prealabil, dar unde - cu toate diferențele dintre ele - mai mult ca sigur, cele două de mai sus nu vor ajunge, după cum e îndoielnic că vor fi nominalizate la vreun premiu (altă materie primă predilecta a cronicii locale). Ceea ce nu înseamnă că le așezăm în aceeași oală
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de asumat, după el, prin misiunea "civilizatoare" a germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875, cu parada dansantă a naționalităților din Bucovina etalîndu-și, îmblînzite, o "diferență" cel mult folclorică și, în plus, o zgomotoasă bucurie la aniversarea anexării provinciei la Austria (vezi foiletonul Ein Kulturfest, comandat de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
n-a aflat pînă acum că literații francezi nu se simt obligați să aibă un poet național și să-l prezerve în formolul unor formule emfatic-elogioase precum ne recomandă d-sa să procedăm noi, românii, cu Eminescu. Trecînd peste aceste diferențe de opinie, care nu m-ar fi putut opri să public articolul, nu-mi pot ierta că i-am îngăduit d-lui Rusu să-și amestece părerile literare cu tot soiul de referiri la funcțiile publice ale celor cu care
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
în partid e posibilă o ruptură. De aceea criza luptei pentru funcții în PDSR va trebui urmărită cu luare aminte mai ales după ce ea se va încheia. O criză a aceluiași tip de confruntare are loc în PNȚCD, cu o diferență, de-a dreptul dramatică: aici, luptele interne se petrec după ieșirea din Parlament, așadar într-un moment cînd orgoliile personale și de grup ar trebui să lase loc reflecției la viitorul acestui partid. Or discuțiile se poartă în PNȚCD ca și cum
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
alarmă pentru toți cei preocupați de formarea opiniei publice, de crearea mecanismelor societății civile, care înseamnă înainte de toate participare și atitudine." Comparînd mișcările naționaliste și manifestările antisemite din România anilor '30 cu acelea din anii '90, Leon Volovici observă că diferența cea mai frapantă este refuzul ideologilor antisemiți de azi de a fi considerați astfel: "Oare de ce nimeni, nici cei mai radicali antisemiți, nu vor să-și mai asume o astfel de (pe deplin meritată) reputație? Unii dintre ei au în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
a decorat pe cine vrei și pe cine nu vrei, înainte de a pleca de la Cotroceni. Și că astfel decorațiile acestea s-au transformat în tinichele. Se întîlnesc în acest punct de vedere două cotidiane, ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI, cu unele diferențe importante. Adevărul publică o listă cu persoane decorate, acuzîndu-l de lipsă de discernămînt pe fostul președinte al României. În Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu scrie un editorial, probabil după ce a ajuns în posesia listei cu persoanele decorate, un editorial în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
astfel, o variantă de traducere, pentru că, interpretînd, transpun ceva în altceva. Între cei doi termeni care intră în ecuația intepretării-traducere există inițial o distanță, spațiu liminal, cum îl numește Iser, care demarchează atît conținutul pe care îl intepretez, cît și diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen, un al treilea, numit de autor emergență. Deși actul interpretativ este un act de înțelegere și explicare
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
intră în ecuația intepretării-traducere există inițial o distanță, spațiu liminal, cum îl numește Iser, care demarchează atît conținutul pe care îl intepretez, cît și diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen, un al treilea, numit de autor emergență. Deși actul interpretativ este un act de înțelegere și explicare, intepretarea în sine are un caracter performativ: ea produce, dă naștere unui nou univers care nu
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
se iau măsuri? Iar dacă ele nu se vor lua cât se poate de repede, semnalul va fi perceput așa cum se cuvine: că între cei care au câștigat alegerile și cei care-i secondează zgomotos nu e nici un fel de diferență: ei sunt copiii iresponsabili ai aceleiași familii, alcătuită dintr-o mamă bețivă și-un tată dement (ideologic vorbind, desigur!) Cam așa arată harta sumbră a României amenințată de secetă. O țară uscată, dar deloc curată.
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
una din pagini notația febrilă a unui client, evident de soi: O călugărită frumoasă e o pierdere tragică, Hugo, Mizerabilii, Cosette. Între saloanele mondene de epocă și casele de toleranță, de la un anumit nivel social în sus, nu există cine știe ce diferență. Dovadă istoria curtezanelor celebre, cu Balzac în primul rînd și cu unul din romanele sale importante scris spre sfîrșitul vieții, Splendeurs et Misères des Courtisanes. Baronul de Nucingen, bancherul îndopat cu afrodisiace, client asiduu al bordelurilor... Prostituata supranumită Torpila, după
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
trăit este evacuat de orice substanță și individul uită să se bucure și să fie fericit pe durata scurtă a timpului pe care îl trăiește. O altă eroare des întîlnită este idealizarea aprecierilor care nu țin cont de realitatea faptică. Diferența dintre ceea ce dorim și ceea ce sîntem (dintre ceea ce credem și ceea ce este, dintre utopie și realitate) ca indivizi, colectivități sau popoare. Una din soluțiile ieșirii din tragicul existențial: povestea, ficțiunea și arta unde timpul trăit se află în armonie cu
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
varietate de formule, dintre care prea puține sînt cu adevărat în uz. Ar fi interesant să supunem unui test cît mai multe din formulele deja înregistrate, pentru a verifica și cîte din cele valabile în trecut mai sînt folosite astăzi. Diferența poate fi urmărită și prin examinarea volumelor de corespondență ale unor personalități culturale din trecut; am ales pentru acest mini-experiment Scrisori către Ion Bianu, ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu, vol. I-V, București, Minerva, 1974-1980. O clasificare formală
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
umeri. * Greu de explicat: înaintarea în vîrstă mă face să încerc două simțăminte socotite incompatibile: economia și risipa (de materie temporală). Sînt totodată limitat și "nemărginit" în timpul ce mă organizează. * Un fapt uimitor: printr-o anume "angajare" în procesul bolii, diferența între existență și nonexistență se reduce considerabil. Să fie acel instinct al stingerii vieții despre care vorbește Freud, adică marele eveniment ce încunună viața? Ori e un sărman miraj, o butaforie de umbre între cele două încă incomunicabile tărîmuri? * Ruptura
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
pe piața culturală americană de către Harcourt a unei noi traduceri a cărții, semnată de Richard Howard. Comparînd variantele existente, atît cea romanească de la Rao, cît și cea a lui Howard, precedată de cea a lui Katherine Woods, am descoperit cîteva diferențe importante, dar mai presus de orice textul în sine m-a recucerit și m-a obligat să mă întreb în ce anume constă farmecul său, un farmec invulnerabil la trecerea timpului, la context istoric sau social, la sensibilități lingvistice. Mă
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
că odată ce au deviat spre lumea "reală", care e o lume inevitabil politică, asemenea eforturi nu mai aparțin literaturii. Poziția lui, prin urmare, e tranșantă: literații pot face politică, dar o vor face cu prețul ratării misiunii literare. E o diferență uriașă, susține Stanley Fish, între a descifra sensul unui poem și a descifra un anumit sens al acelui poem, sensul care servește cel mai bine unui scop politic. În prima situație, se cheamă că ești critic literar. În a doua
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între variantele deja constituite ale românei culte. Pe acest fundal de monotonie a "limbii de lemn" generalizate s-a proiectat spectaculoasa redescoperire a diversității, după 1989. în momentul de față, riscul entropiei e reprezentat de generalizarea limbajului familiar
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
aserțiunea neutră e simțită ca o aluzie, iar cea laudativă apare ca o parodie. în schemele citate nu intra întotdeauna nici limbajul jurnalistic: cu justificarea că are o prea mare diversitate interioară (între editorial, reportaj și cronica sportivă, de pildă, diferențele lingvistice fiind foarte mari), în realitate în primul rînd tot din motive strategice. Cea mai mare parte din textul jurnalistic era perfect identificabilă, în acei ani, cu discursul politic oficial: a caracteriza pe unul însemna implicit a vorbi despre celălalt
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]