10,118 matches
-
absolută derivată din contactele specifice apropierii personale și participării în contextul împărtășirii valorilor. Aici voința individului este spontană și afectivă. Pe de altă parte, cineva poate concepe societatea ca gesellschaft, în care unitatea are consecințe evidente în sensul individualizării și diferențierii. În gesellschaft părțile întregului sunt în cea mai mare parte doar juxtapuneri fizice, relațiile sunt impersonale, iar voința individuală este deliberată și rațională, fiind o dezvoltare a civilizației, gemeinschaft este observabilă în familie și predominantă în societățile primitive și cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acesteia asupra muncii este de asemenea deosebită, în cadrul acesteia lucrătorul se livrează fără limite muncii sale, fără să calculeze unitățile de timp și compensația corespunzătoare. Munca devine astfel artă, este o activitate onorantă bazată pe talent. Este de asemenea relevantă diferențierea de gen în termenii tipologiei. Dacă ne gândim că și Durkheim, într-o concluzie eronată care contrastează cu întreg geniul său, se referea la procesul emancipării femeii ca la o rătăcire, putem sesiza mai bine spiritul epocii respective. Prin natura
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condus la roade diferite. Printre elementele ce diferențiau societatea rom(nească de cele cu care ne comparăm de obicei se situează pe un loc important, am spune chiar primordial, structura comunitară la nivel național, (n acele țări exist(nd o diferențiere comunitară mai accentuată dec(t la noi. Ca instituire artificială, comunismul avea a se teme de toate formele de comunitate existente ș( trebuia să lupte cu acestea pentru a se putea instaura, deoarece totalitarismul se poate impune ușor acolo unde
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca Elveția, Italia, Germania ș.a. diversitatea dialectală este copleșitoare. O ipoteză, inconsistentă însă, ar fi aceea a tinereții acestui grai și a expansiunii sale relativ recente. O altă ipoteză fără suport este aceea a unei circulații umane foarte vii, întârziind diferențierea. Încadrând problema în context spațial mai larg, Blaga arată că unitatea limbii noastre este surprinzătoare doar în comparație cu limbile romanice și germanice. Altfel, privită în contextul limbilor slave și sud-est europene, nu mai apare deloc ca surprinzătoare. "Toată situația se lămurește
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
resimțită dintotdeauna cu putere acolo, și nu doar de la Reformă. "În aceste regiuni "individualizarea", în orice domeniu, are o precădere asupra conformismului. Atmosfera de inițiativă și de libertate individuală și neconformistă, revărsată asupra Europei din focare germanice, a favorizat nespus diferențierea dialectală" (Blaga, 1985: 216). În răsărit, popoarele ar fi îndreptate spre lumea organicului, nu spre categoriile libertății. Atmosfera particulară astfel creată conduce la aspecte specifice, cum ar fi cel legat de limbă. "Limba aci, în răsărit, nu e privită ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
baza acestui sentiment care se număra printre forțele de coeziune ale neamului. Astfel s-ar fi petrecut un regres reprezentat de nediferențiere ("a merge cu toții otova"), caracteristic populațiilor balcanice. Așa cum nu există dialecte în limba română, tot așa nu avem diferențieri semnificative de clase sociale. Pierderea acestui sentiment al distincției dintre clasele sociale este cumplită și are repercusiuni îngrozitoare și astăzi. Nediferențierea tipologică la nivelul indivizilor este doar o față a problemei, ea fiind legată de aceea a nediferențierii structurilor de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
constructivistă în analiza identității; analizele teoretice clasice ale comunității, dar și teoriile moderne edificate pentru înțelegerea acesteia (ecologia umană, perspectiva funcționalistă, a psihologiei sociale, analiza de rețea); sau teoriile clasice și cele mai noi ale analizei modernității și postmodernității (teoria diferențierii structurale, funcționalistă, culturalistă). Obiectivele ce au ghidat cercetarea au urmărit cele trei teme analizate și contextul de analiză a acestora. Comunitatea rurală după 1989 a suferit schimbări importante, în toate planurile vieții sociale. Modificările produse au determinat efecte variabile asupra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru apărarea vieții și avutului locuitorilor, crescători de animale." (Stahl, 2005: 10). Gospodăriile sunt așezate pe un spațiu restrâns, dat fiind specificul reliefului, acest lucru fiind vizibil în economia cu care este utilizat spațiul, pentru diferitele construcții ce alcătuiesc gospodăria. Diferențierile în funcție de avere apar în proporția construcțiilor și în calitatea materialelor folosite. Gospodăria este alcătuită din casă, șura cu grajd (grajduri), cotețe, bucătăria de vară și (sau) cuptoare de pâine (Zderciuc, 1985). Curtea gospodăriilor din Tălmăcel este îngustă, specifică satelor poziționate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două localități, am figurat în tabelul de mai jos principalele date despre Tălmăcel și Ludoș, organizate pe câteva dimensiuni mari, oferind acolo unde a fost posibil și datele corespunzătoare pentru populația rurală a României. Se pot observa o serie de diferențieri între cele două sate, care plasează Tălmăcelul pe o poziție mai favorabilă, din următoarele puncte de vedere: structurii pe vârste și mișcarea populației (populație mai tânără, spor natural pozitiv); infrastructura (mai multe dotări comunitare); accesibilitatea (fiind mai apropiat de oraș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Parsons care vorbește despre trei procese aflate la baza oricărui sistem social, procesele integrative, de control și de schimbare structurală. Schimbările structurale se realizează după un model evoluționist: fiecare nouă faze se distinge de cele precedente printr-o complexitate și diferențiere mai ridicate. Cele patru mecanisme de bază ale evoluției sunt diferențierea, adică creșterea complexității vieții sociale, adaptarea, prin care instituțiile sociale devin din ce în ce mai specializate, includerea, adică acceptarea în societate a unor grupuri discriminate și generarea valorilor sau emergența lor. Modelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
social, procesele integrative, de control și de schimbare structurală. Schimbările structurale se realizează după un model evoluționist: fiecare nouă faze se distinge de cele precedente printr-o complexitate și diferențiere mai ridicate. Cele patru mecanisme de bază ale evoluției sunt diferențierea, adică creșterea complexității vieții sociale, adaptarea, prin care instituțiile sociale devin din ce în ce mai specializate, includerea, adică acceptarea în societate a unor grupuri discriminate și generarea valorilor sau emergența lor. Modelul sistemic vede schimbarea ca o succesiune de stări diferite ale aceluiași
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nici unul din acestea neputând fi eludat vezi Daniel Bell cu societăți preindustriale, industriale, postindustriale, Apter tradițional, tranzițional, modern; cauzele schimbării sunt endogene și modernizarea aduce întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere a unei structuri cu funcții multiple, în substructuri specializate. Pentru a-și ilustra teoria Smelser dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
preindustriale, industriale, postindustriale, Apter tradițional, tranzițional, modern; cauzele schimbării sunt endogene și modernizarea aduce întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere a unei structuri cu funcții multiple, în substructuri specializate. Pentru a-și ilustra teoria Smelser dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne care a pierdut o serie din funcțiile inițiale (Bădescu, 2004) Toate teoriile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau nu de acțiunea factorului uman. Defrișările, poluarea pot antrena schimbări la nivel social. Procesele demografice sunt și ele o sursă importantă a schimbării: creșteri sau scăderi ale populației, ale densității acesteia determină schimbări sociale sau culturale cum ar fi diferențiere socială, diviziune a muncii, stimularea inovațiilor, urbanizare. Particularizând discuția, unul din cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, Ludoșul, trece prin transformări majore astăzi datorită scăderii și îmbătrânirii populației sale. Inovațiile tehnologice sunt considerate o altă sursă importantă de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a acesteia. Chiar dacă sunt conceptualizate diferit, mecanismele schimbării sociale, prezentate pe scurt mai jos nu se exclud reciproc, ci dimpotrivă, acționează în mod concertat în viața socială. Astfel, pentru evoluționiști și pentru funcționaliști, mecanismele schimbării constau în procese ca acumulare, diferențiere, specializare, cooperare (Bădescu, 2002, Buzărnescu, 1995). Omenirea acumulează cunoaștere, idei, capital de multiple feluri, moduri de a face și în urma acestei acumulări se specializează și se diferențiază. Pe de altă parte, pentru conflictualiști, mecanismul schimbării este mai degrabă legat de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale, relațiile informale. Problemele României în tranziția spre postcomunism, ca de altfel ale tuturor celorlalte țări aflate pe aceeași cale, au fost (Schöpflin, 1993): reforma constituțională și a instituțiilor politice, dezvoltarea societății civile, deblocarea mobilității sociale (descurajarea recompensei meritocratice, condamnarea diferențierii sociale ca fiind amorale toți trebuiau să fie egali , impunerea unei societăți egalitare, depășirea problemelor instituționale (ineficiență, birocrație, încredere scăzută în instituții), importanța dimensiunii personale în politică care a dus la un nivel scăzut de respect pentru lege, la fragmentarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
una de tip ideocratic, ea fiind singura în măsură să definească scopurile sociale, să legitimeze sistemul politic cu un singur partid și economia centralizată, toate acestea, din perspectiva ideologiei comuniste. Tabel 2.4. Configurația elitelor naționale și regimurile politice asociate Diferențierea elitei (eterogenitate, diversitate) Unitatea elitei Puternică Slabă Largă Elită consensuală (democrația stabilă) Elită fragmentată (democrația instabilă) Restrânsă Elită ideocratică (regim totalitar) Elită divizată (regim autoritarian) Sursa: Higley, Pakulski, Wesolowski, 1998: 5 Comunismul a însemnat printre altele distrugerea elitelor anterioare (amenințare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să impună ideea unei societăți fără clase (sau cu doar două clase sociale, țăranii și muncitorii Nee, 1989) și în care poporul reprezenta elita conducătoare. Modelul a fost însă unul aparent, doar ideologic, pentru că realitatea socială era alta, existând o diferențiere în funcție de venituri, accesul la putere și un mare decalaj între nomenclatură și restul populației. Diferențierile s-au produs și pentru anumite categorii profesionale, care au exploatat penuria de resurse a populației și au oferit servicii de tip clientelar. După 1989
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
muncitorii Nee, 1989) și în care poporul reprezenta elita conducătoare. Modelul a fost însă unul aparent, doar ideologic, pentru că realitatea socială era alta, existând o diferențiere în funcție de venituri, accesul la putere și un mare decalaj între nomenclatură și restul populației. Diferențierile s-au produs și pentru anumite categorii profesionale, care au exploatat penuria de resurse a populației și au oferit servicii de tip clientelar. După 1989, inegalitatea socială se amplifică foarte mult datorită transformărilor economice (privatizare, liberalizare), restructurărilor din industrie și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
potențialilor proprietari pentru clarificarea aspectelor administrative și juridice ale proprietății (Verdery, 2001). Tranziția aduce o diversificare a structurii sociale prin apariția unor noi categorii sociale inexistente până acum patroni, mici întreprinzători, antreprenori agricoli, lucrători agricoli neremunerați, liber profesioniști, etc. Această diferențiere a claselor se face însă concomitent cu perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1966 la 30,6% în 1992. * După 1989 s-a produs o diversificare accentuată a categoriilor ocupaționale din rural Încă de la începutul cooperativizării, migrația în rural s-a intensificat. Acest proces a fost favorizat de pierderea pământului propriu prin colectivizare, diferențierile semnificative în structura socială a satului, sistematizarea brutală a unora din localități, deținerea integrală a inventarului agricol de către stat, subminarea de către autorități a legăturile simbolice din interiorul comunității (tradiții, obiceiuri, religie). Alți autori explică pauperizarea satului românesc prin alți factori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
există și definiri care încearcă să evite eurocentrismul, și încearcă să definească modernitatea independent de modelul urmat de Europa în ultimele secole, ca de exemplu: tip de organizare socială, caracterizat printr-un nivel fără precedent al mobilității sociale și al diferențierii instituționale. Acest tip de diferențiere și de mobilizare duce la distrugerea localismului și la crearea unor spații sociale, economice, politice și culturale mai largi, ale căror practici sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să evite eurocentrismul, și încearcă să definească modernitatea independent de modelul urmat de Europa în ultimele secole, ca de exemplu: tip de organizare socială, caracterizat printr-un nivel fără precedent al mobilității sociale și al diferențierii instituționale. Acest tip de diferențiere și de mobilizare duce la distrugerea localismului și la crearea unor spații sociale, economice, politice și culturale mai largi, ale căror practici sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată la un nivel general, modernitatea este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educaționale și ocupaționale; * respect și demnitate în comportamentul față de ceilalți. Modernizarea, concept diferit de cel de modernitate, desemnează procesul prin care se ajunge la cel de al doilea. Mai precis, modernizarea este procesul de creștere a complexității structurale și a diferențierii interne a societății. Este un proces de deschidere și de punere în mișcare (transferuri geografice și sociale) ce a distrus particularismele familiare și locale; un proces de redistribuire socială...și de laicizare" (Boudon, 1997: 360) O serie de teorii au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]