2,109 matches
-
Aportul crescut de fibre în dietă este asociat în studiul NHEFS cu o reducere suplimentară a riscului de boală coronariană (51). Efectul potențial al dietei bogate în fibre asupra scăderii TA implică multiple mecanisme, fibrele alimentare exercitând efecte atât asupra digestiei, cât și asupra absorbției nutrienților. Insulinorezistența și hiperinsulinemia compensatorie concomitentă joacă un rol binecunoscut în etiologia și în patogenia HTA. Fibrele solubile cresc sensibilitatea la insulină atât la subiecții diabetici, cât și la persoanele fără diabet zaharat (52, 53, 54
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
lungi, aripi nazale groase și depărtate, buza superioară umflată, buza inferioară moale și atârnând, dinți mari, mai mult lați decât lungi, de culoare opacă, neregulați ca formă, regulat aliniați, arcadă palatină semicirculară. Puls lent și slab, circulația abundentă și leneșă. Digestie lentă dar completă, stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce moale, volată, monotonă. Vorbește puțin, conversația trenează. Caractere psihologice (Caracter) Caracter
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat aliniați, arcadă palatină aproape pătrată, rotunjită spre unghiuri. Puls vioi, regulat, bine bătut și plin, circulație activă și copioasă. Digestie ușoară și rapidă, apetit mare, cu tendință la excese. Urina abundentă, roșiatică și adesea cu sediment. Transpirație, mai ales pe frunte și piept. Caractere dinamice Mers vioi, energic, puternic, dar greoi. Gesturi violente și fără grație, merge ținând capul sus
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
subțiri, dinți mijlocii sau mici, conici sau plați, cu tiberculi tăioși, de culoare cenușie sau albăstruie (foarte caracteristică), neregulat aliniați sau cu anomalii, arcadă palatină neregulată, îngustă, ascuțită în „V”. Puls lent, mic, dur și uscat. Apetit slab și capricios, digestie lentă. Urină abundentă, tulbure, cu sediment. Transpirație rară. Caractere dinamice Gesturi scurte, tremurătoare și de aspect penibil. Mersul pare studiat și dificil, în general cu spatele încovoiat și cu capul în pământ. Voce aspră, joasă, guturală, puțin întinsă, cu accent
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
abundent. De aceea, Calcareea carbonică, aparținând miasmei tuberculinice, vindecă această problemă. Hidrocel idiopatic. Probleme prostatice în cazurile în care există pierderi mici de lichid seminal sau prostatic, câteodata apărând epuizare. Acești pacienți trăiesc în mâhnire, cu depresii, cu presimțiri triste, digestie dificilă, pierderi de energie, goluri de memorie. Aspect livid sau cenușiu, apetit deseori vorace, ca și cum organismul cere mai mult decât poate procesa și în final apar tulburări gastrice, până când organismul eșuează să mai facă față într-o manieră adecvată, la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
este implicat în întregime în prelucrarea informațiilor provenite de la organele de simț, în gestionarea motricității conștiente și asigură ceea ce am putea numi funcțiile superioare, cum ar fi limbajul, memoria etc. SNA, la rândul său, controlează funcțiile involuntare, cum ar fi digestia, respirația etc. SNA este și el împărțit în două subsisteme, care sunt în interacțiune și ajung să se interregleze: sistemele «ortosimpatic» și «parasimpatic». Să ilustrăm funcționarea sistemului nostru nervos dând ca exemplu servirea mesei. Sunteți așezat și vă este foame
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
comanda mușchilor brațului și mâinii să ia furculița și să o ducă la gură. Apoi, va comanda mușchilor maxilarului să masticheze și, în sfârșit, vă va permite să înghițiți. În schimb, SNA, independent de propria voință, va stimula salivarea și digestia. Generalizând se pare că, în timpul somnului, SNC își «diminuează» activitatea, iar SNA continuă să funcționeze normal, mai ales zona parasimpatică. b) Stadiile somnului Din punctul nostru de vedere, somnul este un fenomen unitar. Adormim apoi ne trezim, așadar există o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mușchii și anexelor lor; -aparatul respirator, în care sunt incluse căile respiratorii și plămânii; - aparatul cardio-vascular: inima și sistemul de vase sanguine; - sistemul limfatic: splina, timusul, ganglionii limfatici; - aparatul digestiv, în care se descriu organele care participă la procesul de digestie; - aparatul excretor: rinichii și căile urinare; - aparatul de reproducere; - sistemul endocrin; - sistemul nervos. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi și membre. Capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului. Capul este format din două zone
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se dressait devant un râtelier de chibouques; et, autour de la table, leș verres de Bohême, diversement colorés, faisaient au milieu des fleurs et des fruits comme une illumination dans un jardin" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.186, 80-81]. 282 "Mitul digestiei" găsește în literatura franceză de la Rablais încoace imagini pe potriva renumitei sale gastronomii. Literatura de la începutul Republicii a Treia, observă M.-C. Bancquart [p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de alți cititori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul ficatului, prin circulația portală. Prin circulația sanguină substanțele absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]