4,704 matches
-
ci mai ales acela de a le da un relief emoțional și a le Înzestra cu accente prestigioase. Evident, evocarea de care vorbesc aici nu este una pretențioasă care celebrează un eveniment Într-un mod elaborat și plin de emfază discursivă sau descriptivă, ci una care are doar temeiuri și priorități afective. Scrierea haiku-ului pornește și ea de la intenția de (re)trezi În mintea cititorului o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit-o ca pe o revelație
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu este explicitată și gramatical. Continuitatea frazei este deci surprinsă la alt nivel decît cel sintactic. Juxtapunerea celor două părți ale unui haiku este și ea de aceeași natură - este una semnificativă doar intuitiv, pe cale concret-senzorială, fără proptele și proteze discursive. Părțile, oricît de diferite ar fi, nu sînt alăturate ca nuca În perete. În haiku se pun alături două imagini diferite, deosebite, distincte vizînd Însă prin alăturarea lor emergența unui spațiu virtual de rezonanță, de legătură, de unificare Între ele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
civilizațiile cărora le aparțin. Iar omul, nu pare a fi decît o ființă nestatornică, megalomană și capricioasă. Gata, cu aceeași ușurință, să edifice și să distrugă. Și să exulte sau să sufere pentru oricare dintre aceste gesturi. Autorul nu spune discursiv aceste lucruri, dar ne pune pe gînduri prin felul În care ne pune față-n față imaginile. Imaginile Înseși și felul În care au fost asociate conține virtualități de gînd și emoție neexplicitate În text. Travaliul și dorința de a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Într-o stare de preaplin sufletesc, de revelație existențială, de elevare spirituală. Iată un asemenea poem : Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Eduard Țară Procedînd didactic, tema poemului este meditația asupra timpului. Sigur, nu Într-un mod discursiv, sentențios și enunțiativ. Ci primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să resimțim, cu un efort de imaginație, un evantai de semnificații debordînd dintr-o banală piele de cal care se usucă la soare. Să resimțim că ea spune ceva important despre viața umană. Sau inumană. Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din marxism sau din Școala de la Frankfurt ori plasate în evoluțiile din teoria socială franceză) a fost deosebit de importantă. Scopul lor este să critice pretențiile neorealiste privind "realitatea cognoscibilă" a relațiilor internaționale. Postmoderniștii, de exemplu, susțin că "realitatea" este produsă discursiv (adică, este construită prin intermediul discursului): ea "nu este niciodată "ceva" complet, total coerent, accesibil unei înțelegeri universalizate, esențialiste sau totalizante..., [ea] este mereu caracterizată de ambiguitate, lipsă de unitate, discrepanță, contradicție și diferență" (George 1994:11). Attfel spus, nu poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
beneficia mai mult de pe urma istoriei, în condițiile pe care ele însele le-au ales. Reconstruirea materialismului istoric a condus la o discuție complexă despre trăsăturile universale ale comunicării, și pe această bază Habermas a dezvoltat "etica discursului" sau "teoria moralității discursive". Cel mai direct mod de explicare a abordării discursive este acela că mulți oameni în lumea modernă și-au pierdut convingerea că anumite principii morale sunt corecte datorită faptului că sunt ancorate în adevăruri mai adânci de natură religioasă sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ele însele le-au ales. Reconstruirea materialismului istoric a condus la o discuție complexă despre trăsăturile universale ale comunicării, și pe această bază Habermas a dezvoltat "etica discursului" sau "teoria moralității discursive". Cel mai direct mod de explicare a abordării discursive este acela că mulți oameni în lumea modernă și-au pierdut convingerea că anumite principii morale sunt corecte datorită faptului că sunt ancorate în adevăruri mai adânci de natură religioasă sau deoarece au la bază autoritatea tradiției. Ei se închipuie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cod moral unic care să fie valabil pentru toți. Întrebarea filosofică este dacă oamenii se pot pune de acord în ceea ce privește importanța aplicării unor proceduri neutre specifice care vor înlesni conviețuirea exponenților diferitelor viziuni asupra lumii. Habermas susține că teoria moralității discursive oferă cel mai bun răspuns acestei întrebări. Cerința esențială a acesteia este ca toți indivizii să fie pregătiți să-și prezinte pozițiile etice diferite în fața instanței dezbaterilor libere. Ei ar trebui să fie pregățiți să asculte pe oricine și să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
societății, în acest caz unei viziuni de democrație radicală atât la nivel național, cît și internațional, care este respinsă în numeroase regiuni ale lumii care nu aparțin spațiului occidental (și chiar de către multe mișcări politice din Occident). Eurocentrismul poziției sale discursive este și mai pronunțat atunci când se recunoaște că dezvoltarea unei comunități a comunicării universale necesită îndepărtarea tuturor "asimetriilor" din cadrul societății nu numai eliminarea inegalităților materiale vădite și dispariția noțiunilor de superioritate rasială sau etnică, dar și dezafectarea structurilor patriarhale care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critice au avut mai mult curaj să celebreze diversitatea umană și diferențele culturale. În cazul lui Lyotard, apărarea drepturilor celuilalt este legată de idealul "unei comunități globale a discursului" care are câteva paralele cu poziția lui Habermas referitoare la etica discursivă și democrația cosmopolită pe care unii o privesc ca pe o prelungire a etosului democratic radical care există în lucrările lui Marx (Carver 1998). Lyotard (1993) susține că toate ființele umane au dreptul egal de a-și "institui comunitatea prin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
societății internaționale în purtarea războiului împotriva terorismului, Statele Unite nu numai că reduc perspectivele unei ordini mondiale pașnice și juste, dar subminează chiar principiile pe care aceasta a fost fondată (Habermas 2003; Dunne 2003; Devetak 2005). Dimensiunea praxiologică: cosmopolitismul și etica discursivă Una dintre principalele intenții aflate în spatele unei sociologii a statului este evaluarea posibilității de a pune capăt puterilor monopoliste și proiectului totalizator și de a evolua înspre forme mai deschise și inclusive de comunitate. Aceasta reflectă credința teoriei critice internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tărie ideea că statele pot interveni unilateral pentru cauze umanitare (vezi și Devetak 2002). În această secțiune finală voi prezenta pe scurt felul în care este utilizat accentul pe dialog în teoria critică internațională. Linklater recurge la noțiunea de etică discursivă a lui Habermas ca model pentru abordarea sa dialogică. Etica discursivă este în general o abordare deliberativă și orientată către consimțământ de rezolvare a chestiunilor politice în interiorul unui cadru moral. După cum a fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Devetak 2002). În această secțiune finală voi prezenta pe scurt felul în care este utilizat accentul pe dialog în teoria critică internațională. Linklater recurge la noțiunea de etică discursivă a lui Habermas ca model pentru abordarea sa dialogică. Etica discursivă este în general o abordare deliberativă și orientată către consimțământ de rezolvare a chestiunilor politice în interiorul unui cadru moral. După cum a fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima credințele și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
discursivă a lui Habermas ca model pentru abordarea sa dialogică. Etica discursivă este în general o abordare deliberativă și orientată către consimțământ de rezolvare a chestiunilor politice în interiorul unui cadru moral. După cum a fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima credințele și acțiunile în termeni ce sunt inteligibili pentru ceilalți și pe care aceștia îi pot accepta sau contesta. Ea este fidelă principiului kantian că deciziile sau normele politice trebuie să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să fie generalizabile și consistente cu cerințele normative ale supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau atunci când consensul nu mai există, etica discursivă intră în scenă ca metodă de a decide consensual privind noile principii sau aranjamente instituționale. Conform eticii discursive, principiile politice, normele sau aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă sunt aprobate de toți cei care vor fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau atunci când consensul nu mai există, etica discursivă intră în scenă ca metodă de a decide consensual privind noile principii sau aranjamente instituționale. Conform eticii discursive, principiile politice, normele sau aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă sunt aprobate de toți cei care vor fi afectați de către ele (Habermas 1993: 151). Există trei trăsături ale eticii discursive care merită menționate pentru scopurile noastre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principii sau aranjamente instituționale. Conform eticii discursive, principiile politice, normele sau aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă sunt aprobate de toți cei care vor fi afectați de către ele (Habermas 1993: 151). Există trei trăsături ale eticii discursive care merită menționate pentru scopurile noastre. În primul rând, etica discursivă este inclusivă. Ea este orientată spre stabilirea și menținerea condițiilor necesare pentru un dialog deschis și non-exclusiv. Niciun individ sau grup ce va fi afectat de către principiul, norma sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă sunt aprobate de toți cei care vor fi afectați de către ele (Habermas 1993: 151). Există trei trăsături ale eticii discursive care merită menționate pentru scopurile noastre. În primul rând, etica discursivă este inclusivă. Ea este orientată spre stabilirea și menținerea condițiilor necesare pentru un dialog deschis și non-exclusiv. Niciun individ sau grup ce va fi afectat de către principiul, norma sau instituția aflată în deliberare nu trebuie exclus de la participarea la dialog
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spre stabilirea și menținerea condițiilor necesare pentru un dialog deschis și non-exclusiv. Niciun individ sau grup ce va fi afectat de către principiul, norma sau instituția aflată în deliberare nu trebuie exclus de la participarea la dialog. În al doilea rând, etica discursivă este democratică. Aceasta este construită pe un model de sferă publică ce este legat de deliberare democratică și consimțământ, în care participanții folosesc o "raționalitate argumentativă" pentru a "ajunge la o înțelegere reciprocă bazată pe un consens motivat, punând în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în care participanții folosesc o "raționalitate argumentativă" pentru a "ajunge la o înțelegere reciprocă bazată pe un consens motivat, punând în discuție pretențiile de validitate implicate în orice comunicare" (Risse 2000: 1-2). Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151). În al treilea rând, etica discursivă este o formă de raționare moral-practică. Prin urmare, ea nu este ghidată doar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orice comunicare" (Risse 2000: 1-2). Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151). În al treilea rând, etica discursivă este o formă de raționare moral-practică. Prin urmare, ea nu este ghidată doar de calcule utilitariste și nici de un concept impus de "viață bună"; mai degrabă, este ghidată de echitate procedurală. Ea este mai preocupată de metoda justificării principiilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nici de un concept impus de "viață bună"; mai degrabă, este ghidată de echitate procedurală. Ea este mai preocupată de metoda justificării principiilor morale decât de conținutul substanțial al acelor principii. Este posibil să identificăm trei implicații generale ale eticii discursive în reconstrucția politicii mondiale, care vor fi prezentate doar pe scurt aici. În primul rând, datorită abordării sale deliberative orientată spre consimțământ, etica discursivă oferă un ghid procedural pentru procesele de decizie democratice. În lumina schimbărilor sociale și materiale aduse
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât de conținutul substanțial al acelor principii. Este posibil să identificăm trei implicații generale ale eticii discursive în reconstrucția politicii mondiale, care vor fi prezentate doar pe scurt aici. În primul rând, datorită abordării sale deliberative orientată spre consimțământ, etica discursivă oferă un ghid procedural pentru procesele de decizie democratice. În lumina schimbărilor sociale și materiale aduse de globalizarea producției și a finanțelor, de deplasarea populațiilor, de emanciparea popoarelor indigene și a grupurilor subnaționale, de degradarea mediului ș.a.m.d., "viabilitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a cui participare este justificată în decizii referitoare, spre exemplu, la SIDA sau la ploile acide sau la folosirea de resurse non-regenerabile? Care este "circumscripția" relevantă: cea națională, cea regională sau cea internațională?" În condițiile globalizării, este corect ca etica discursivă să pună întrebări nu numai referitor la "cine" să fie implicat în procesele decizionale, ci și "cum" și "unde" trebuie luate aceste decizii. Cheia, aici, este "dezvoltarea aranjamentelor instituționale ce concretizează idealul dialogic" la toate nivelurile de viață socială și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]