2,306 matches
-
extaz. Pur și simplu râd ca un copil etern! Ceea ce intuim, reprezentăm în interior, fără-ndoială va fi și în exterior. Din microcosmosul ființei, corelația duce la macrocosmosul Universului, Divinității, Deo-prezenței (Așadar nu cum, din eroare, se spune privitor la Divin „omniprezență“... O simplă nuanță a atropocentrismului din Weltanschaunung-ul uman). * înălțarea o înțelegem aprioric prin Călătoria mentalului în astral. în spațiul visat, însă nu în somn, ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
simplă nuanță a atropocentrismului din Weltanschaunung-ul uman). * înălțarea o înțelegem aprioric prin Călătoria mentalului în astral. în spațiul visat, însă nu în somn, ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși, sub acțiunea Divinului. * Dumnezeu nu a fost, nu este, necruțător, ci justițiar. Neutru? Subiectiv, prin iubire? Am greși, deoarece nu îndrăznim să atribuim dimensiunea iubirii dumnezeiești uneia identice cu a noastră, fie chiar de El. Căci noi suntem zidiți în timp/spațiu/materie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
trebuia. Tot atât de bine s-ar putea crede că îngerul acesta era un copil rebel, în dialogul cu el supunândui-se să fie bun. Unii l-au tratat ca pe un exponat de circ altul, i-a dat mâncare și astfel, inserția divinului în viața obișnuită, reală, tine de ingeniozitatea poetică, lucru întâlnit și în pagini de scriitura sud americană și nu numai. în acest poem și cuvintele cad, poate ele i-au rupt aripa îngerului picat din din veșnicie. Durerea umană transferată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
realitatea poetică și pretențiile sale estetice. E poetul mărețului, al majestuosului și al amă nuntului. Aceste două naturi, cea pământească și cea celestă, cea lumească și cea divină ( în grecește, spre deosebire de theios, care în seamnă «divin», entheos inseamnă «cel cu divinul în sine») coexistă strâns legate una de cealaltă, în universul său poetic. “La Ion Alexandru, realismul dur și primordial nu e mitic, ci de o autenticitate de-a dreptul fioroasă,” semnează undeva criticul Ion Negoițescu. O oarecare necontinuare, ambiguitate în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cît mai ales Cine am fost, făptuind? nu putem nici măcar muri fără de tine atît de aproape ne ești, încît însăși respirația se înfioară mai aproape decît îmi sunt eu mie însumi scrisoare către Alegra cu neputință Alegra, a zări prezentul divinul e mereu cu un pas înaintea noastră îmi înalț capul în noapte întîmpinînd ce-a fost, așadar ceea ce gîndesc a zări, licuriri - ne bîntuie mereu îndoiala, însă de ce nu ne-ar străbate ea atunci și-n fața convențiilor prin care
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
viziune. Din el crește crinul sie însuși boltă. Încă îmi ești nevăzută, minune, Virginitate, a mântuirii escortă. Te pleci peste lume încătușată De gândul ce pentru spirit s-a născut. - Curăță de pe sunet, de pe cuvânt orice pată, Fii alb ca divinul din scut - Îmi spune iubita pe când mă adoarme Cu obscurul în lumina ei. Prin prosternare am înaltele arme, Sunt fântâna în groapa cu lei. Lumea cealaltă pentru aceasta e geană, Se bate peste ochiul cu miresme Primite de la sfintele tale
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
mâini și unelte omenești, țesătura, a deveni tun țesut viu - la îndemâna doar a Divinității! Finalul poemului e mai puțin sentimental decât pare. Femeia vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința ENS-ului liric este neîndoielnică, dar ea nu mai are nimic erotic: „De ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă,/ că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști?” Eul ce se exprimă
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
purtătoare de cuvinte diforme, Laudă de moarte dezgolindu-mă vine Din văzutele, nevăzutele forme. Cine am fost, în genunchi și vasal Ce adapă a cuvântului cosmogonie Sau praful stelei focului letal, Cel care precum somn și vis învie? Am fost divinul unei alte limbi moarte, Mă sărbătoresc lacrimi de idoli dispăruți. Zeu beat al vremii din urmă să mă poarte Precum tu în androgin mă transmuți. 28 oct. 2003 Ochii în omul singur devin străvechi și tulbură Prin foamea lor de
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
vecin: desuetudinea Rugăciunii tale i-a dat numele Cu sarea tuturor corpurilor îngropate și aeriene. 30 oct. 2003 Îmi cere numai să fiu adevărat. Din locul ignoranței dragostea tresare. Carnea mi-e asemenea căderii piliturii În ora asta în care Divinul mă lovește Și mă acoperă cu taina nemăsurii. Și vine ordinul să mi se dea viață Încă o dată într-o mie de ori. Lumina în fiecare durere se desprinde Cu frumusețea ce îmbrățișare mă doboară. 10 decembrie 2003 * 1 Am
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
acestei lumi, cel al vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale creații, doar conturam ideea că, acest poet al îngerilor a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nemăsuri, Către tine cel fără pasiune nici dorință, În întregime încredere în harul ce ne vizitează Pentru a ne robi În alb de floare de păducel îmbrăcați. Ah, sfântă arhitravă, inimă, bați Pentru fiecare zi A acestei lacrimi pe care divinul o vestește Prin adunarea aparițiilor în om. Așa cuvântul devine gură, ochi, membre, Vărsarea duhului în trup, Luminoasă pustiire prin care Orice esență și boltă se măresc Umplându-ne tot atât cât și abisul. * * Durere alchimică de singurătate Și fiecare
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
când se pregătește romantismul. Inima se ridică la cap. Emoția e acceptată ca un alcool, e o savoare nouă, care îmbată, și lumea caută acum, mai presus de toate, beția.(...) Tonul epocii se declară în vocabular: la tot pasul auziți, divinul, sublim, extatic, fatal." Amorul este un zeu ce-și angajează în procesiune mai toate personajele. Ritualurile sunt variate, de la amorul curat, spre cel provocat de afrodisiace, ajungându-se apoi la cel corupt, atât la îndemâna seducătorilor cât și a "damelor". Așa cum
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Milcovul fuge-ntre maluri și nu mai privește-napoi Prin viță se scurge lin viață pulsând între coardele vii tăcerea se-mprăștie-n ceață și soarele urcă-n câmpii O rază îmi bate la ușă timidă cu ochii-n pământ Divinul c-o ultimă tușă încheie al iernii veșmânt
?n t?cere by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83332_a_84657]
-
săbii, țipete- n noapte, Și răcnete, plânsete, jale, căci vai!!! Cruntă urgie în Betleem se abate!” Înspăimântați, ei se grăbesc la drum, dar cu greu înaintează prin deșert, căci vântul stârnește nisipul și Sfânta Fecioară suspină, ocrotind la pieptul ei Divinul său Fiu. Regele Irod, care era un om foarte rău, temânduse că Pruncul Nou-Născut la Betleem, despre care proorocii au vestit că va fi “un Mare Împărat”, o să-i ia tronul, a trimis oșteni care să ucidă pruncii mai mici
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
anteriaore era o condiție importantă a capacității mistice. Prin exercițiu de concentrare se putea ajunge la „începutul Timpului“, ceea ce implică și „ieșirea din Timp”. Memoria ca formă a cunoașterii se înscrie într un lanț cauzal de comportamente care mimează degradarea divinului prin distragere, uitare, ignoranță, cădere tragică. Retrăirea vieților anterioare echivalează cu înțelegerea lor și cu „arderea propriilor păcate“, adică a actelor săvârșite sub imperiul ignoranței și transmise dintr-o existență în alta prin legea karmică. Ajungându-se la începuturile Timpului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
și stil. Nu e neapărat un înțelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea e posibilă. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea față de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu în măsura în care e apropiat sfântul. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumnezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. GHEORGHIU-DEJ Gheorghiu-Dej a fost o maimuță revoluționară; a crezut că face și el revoluție
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
care au sute de mii de cititori, nu cât o sală de curs, în care glorifica agresiunea comunistă asupra României, marșul biruitor spre viitor, ce nu putea fi împiedicat de „bizarul cioplitor” Brâncuși sau „transfugul” Eugen Ionescu, cum îi numea divinul critic. Câți oare alți tineri, ce-și căutau drumul în viață în acei ani tulburi, își vor fi spus că o fi de bine cu comunismul ăsta, de vreme ce însuși marele Călinescu zice așa? Ei nu fac obiectul preocupărilor dlui Eugen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Cu câtă neliniște Apolodoro se urcă în pat nopțile. Atunci sunt aurorele sale, sărbătorile sufletului. Se atinge în răcoarea cearceafurilor, ghemuit cum a fost înainte de a se naște, în pântecul matern, și așa, în poziție fetală, așteaptă somnul, așteptând de la divinul somn, pios refugiu al vieții sale, tărâm sigur în care recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de tatăl său, le
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din Asia este de aproximativ 60,000 (în captivitate+sălbăticie), comparativ cu Africa, ținutul a de zece ori mai multe exemplare. Sonata a fost descrisă ca fiind pasul cel mai aproape pe care Beethoven l-a făcut spre sacru, spre divin, spre rai.
Beethoven pentru Elefanţi Orbi - pianist britanic concertează în Thailanda VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68119_a_69444]
-
precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație la conversia spirituală a travaliului fiziologic și
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
jur și poate de atenție excesivă, egocentrica pentru eul nostru personal. Învățăm să ne transcendem granițele. Îmbrățișările sunt poate cel mai frumos lucru din lume. Topesc toate tensiunile și dizolva toate granițele. Cum am putea oare să ne contopim cu Divinul, daca nu putem face să dispară limitele dintre noi ? Citește și:
Emoții care ne pot vindeca - Transcenderea granițelor sinelui personal (binefacerea) () [Corola-journal/Journalistic/67953_a_69278]
-
cineva se răstea la el, făcea o figură mai speriată decât se cuvenea, nu riposta și fugea repede pe ușă, mulțumindu-se a reclama altora în afara locului de agresiune. "Oamenii cavernelor, striga el, barbari, care nu știu nici un hexametru din divinul Homer!" Încolo, nu era capabil a face vreun rău cuiva, refuza indignat să comită vreo nedelicateță și era omul cel mai sedentar și mai inofensiv. Andrei Gulimănescu, deși de origine țărănească el însuși, cu rude foarte bogate într-o comună
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentr-un preț oarecare până și idealul unora din eroii și martirii noștri, a cărui realizare e mai departe decât orișicând. Și oare Italici i-a mers atât de ușor precum și 'nchipuiesc acești domni? Încă din suta a treisprezecea Dante divinul, din a cincisprezecea ingeniosul Machiavelli au pus în serviciul acestei idei enorma lor putere de cugetare, ei, capete pe cari natura o dată le formează la o mie de ani, pentru a le sfărâma pe de-apururi... și cât de târziu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o să ne inventeze, dar nu va fi din lumină pură. Lumea noastră nu este un briliant. În pământ mortăciuni și cristale strălucesc și duhnesc. În mațele noastre sânt viermi, în viermi sânt mațe, și-n mațele lor sânt viermi. Și divinul Dante urina fetid pe scoarța stejarului. Dar umila prostituată așază gingaș un stânjenel în vaza de pământ. De aceea Creatorul va fi bărbat și lumină, dar și femeie, neagră și roabă. O minte de înger și-o inimă de cățea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]